Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

202 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Afară de şcoală, biserică, justiţie şi administraţie, care au făcut progrese
mari indiscutabile, noi, basarabenii ne putem mândri cu reforma agrară pe
care am înfăptuit‐o şi pe care încă nici o ţară n‐a putut s‐o realizeze, cum
am realizat‐o noi” 119 . El nu ezita să amintească despre faptul că, „din cauza
dezbinării, mai târziu, duşmănindu‐ne şi bârfindu‐ne reciproc, am contribuit
la descurajarea şi demoralizarea maselor noastre ţărăneşti. Din cauza aceasta,
în învăţământ, în administraţie şi chiar în parlament, n‐au putut intra cei mai
buni, cei mai vrednici şi cei mai pregătiţi, ci doar indivizi care n‐au avut,
nici n‐au absolut nimic comun nici cu trecutul nostru, nici cu interesele şi
năzuinţele noastre naţionale. Din cauza democratismului nostru cosmopolit,
limba românească, nici după douăzeci de ani de la Unire, n‐a parvenit să fie
respectată. O mulţime de funcţionari, preoţi, magistraţi şi pensionari plătiţi
din sudoarea ţăranului nostru român şi apărată de baioneta neadormită a
soldatului nostru şi care nu aparţin neamului românesc să părăsească urâtul
obicei care ne aminteşte trecutul de robie, de a vorbi în public limba fostului
nostru cotropitor” 120 . I. Pelivan încheia cu declaraţia că „nu dorim de la nici
un vecin un petec de pământ străin, dar nici din pământul nostru, adunat cu
atâtea sacrificii nu vom ceda o palmă nimănui şi niciodată, căci al nostru
este după toate drepturile dumnezeieşti şi omeneşti şi al nostru trebuie să
rămână pentru vecii vecilor” 121 .
În numele armatei a vorbit generalul N. Ciupercă, evocând, între
altele, rolul pe care trupele române l‐au avut, prin intervenţia în Basarabia,
în ianuarie 1918, pentru a asigura „posibilitatea dezvoltării în linişte a
Basarabiei autonome”. Vorbitorul a apreciat, pe drept temei, că ziua de
13 ianuarie 1918, când au intrat în Chişinău trupele diviziei a 11‐a, sub
comanda generalului Ernest Broşteanu, înseamnă „o dată marcantă în
istoria provinciei basarabene şi a oştirii româneşti” 122 .
14) Cel mai bun prieten – soţia sa, Maria Pelivan
Totodată, nu trebuie să uităm faptul că cel mai bun prieten, prieten de
o viaţă a fost propria sa soţie, care pe parcursul anilor a stat mereu alături
de dânsul. Maria Pelivan 123 era olteancă, descendentă din cunoscuta familie
Gogu. S‐a născut în martie 1886 la Craiova. După absolvirea Conservatorului
din Iaşi, face studiile la „Belle Arte” la München, Germania. Cunoştea
119
Ibidem.
120
Ibidem.
121
Ibidem.
122
Ibidem.
123
Vezi: Schiţe biografice.