Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

200 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Transnistrienii doar aşteaptă,
Strânşi de ruşi ca în juvăţ.
Dar să ştii, că iar profitul
Îl va trage Inculeţ” 114 .
Interesant este că, pe o ciornă aflată în fondul I. Pelivan de la Arhivele
Naţionale, se face adnotarea că autorul este „un admirator a(l) ambilor
bărbaţi de stat basarabeni” 115 .
13) Aniversarea a 20 ani de la Unirea Basarabiei cu
patria‐mamă
Pe 9 aprilie 1938, cu ocazia împlinirii a 20 ani de la Unirea Basarabiei
cu patria mamă, la Chişinău au fost organizate festivităţi cu un fast deosebit.
Întregul oraş a fost pavoazat cu tricolorul ţării. Disdedimineaţă, clopotele
bisericilor au reamintit cetăţenilor sărbătoarea, iar grupuri de străjeri
călări au colindat străzile oraşului, chemând mulţimea la slujba ce urma să
aibă loc la catedrala metropolitană. Aici au sosit, pe rând reprezentanţi ai
autorităţilor civile şi militare, precum şi ai corpului diplomatic acreditat în
ţara noastră. După Te Deum‐ul oficiat în catedrala mitropolitană, întreaga
asistenţă s‐a deplasat spre clădirea fostului Sfat al Ţării, devenită între timp
sediu al Facultăţii de Agronomie. În aceeaşi sală istorică, în care s‐a votat
Unirea la 27 martie 1918, au luat loc foştii deputaţi ai Sfatului Ţării. Şedinţa
a fost prezidată de Ioan Pelivan, care a evocat evenimentele din urmă cu
două decenii, subliniind faptul că „Unirea n‐a fost rezultatul unei loterii, sau
al unui noroc orb, care a căzut pe neaşteptate peste capetele noastre. Istoria
Unirii noastre este istoria luptelor şi suferinţelor înaintaşilor noştri, care au
gândit, care au simţit, au cugetat româneşte şi au sacrificat din liniştea lor,
din averea lor, din libertatea lor. Dar au fost printre înaintaşii noştri unii care
au jertfit tot ce au avut mai scump pe lume: sângele şi viaţa lor. Ar fi deci,
din partea noastră care sărbătorim azi Unirea, o impietate să nu amintim de
aceşti înaintaşi, de luptele, suferinţele şi jertfele lor, graţie cărora Basarabia,
scăpată de jugul străin, a putut să se realipească la România” 116 .
După un amplu expozeu cu privire la evoluţia mişcării naţionale din
Basarabia, I. Pelivan a dezvoltat în mod documentat tema măsurilor de
deznaţionalizare care au fost aplicate în Basarabia în timpul stăpânirii
114
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 536, f. 123; Revista „Viaţa Basarabiei”,
nr. 7‐8/1936, p. 102.
115
Ibidem.
116
„Universul”, Anul 55, Nr. 100, 11 aprilie 1938.