Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

20 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
La 7 decembrie 1917, Sfatul Ţării a votat primul guvern al Republicii
Democratice Moldoveneşti, sub preşedinţia lui Pantelimon Erhan, având
la Externe pe Ioan Pelivan. În baza însărcinării primite din partea Sfatului
Ţării, în perioada 8‐17 decembrie 1917, Ioan Pelivan şi şeful resortului
Internelor, Vladimir Cristi s‐au aflat la Iaşi, pentru a informa guvernul român
şi reprezentanţii Puterilor Aliate despre situaţia din Basarabia şi a solicita
ajutor în scopul stopării procesului de anarhizare politică şi degradare
economică. După încheierea misiunii la Iaşi, Ioan Pelivan şi Vladimir
Cristi, au pornit spre Chişinău, fiind arestaţi în gara Socola, aflată sub
controlul bolşevicilor, dar reuşesc să scape ca prin minune. Demobilizarea
armatei ruse de pe Frontul Român, începând cu a doua jumătate a lunii
decembrie, a agravat şi mai mult situaţia Republicii Democratice
Moldoveneşti. Detaşamente sau grupuri izolate de soldaţi ruşi, înarmaţi sau
fără de arme, flămânzi şi nemulţumiţi, dar afectaţi de demagogia bolşevică,
se dedau la jafuri, omoruri şi alte atrocităţi. Ţinutul a fost cuprins de un
val de pogromuri şi acţiuni de distrugere în masă a bunurilor publice şi
private 6 . În această situaţie critică, la 22 decembrie 1917, sub semnătura
lui Pantelimon Erhan, preşedintele Consiliului Directorilor Generali a
Republicii Democratice Moldoveneşti, Ioan Pelivan, directorul general la
Externe, şi Vladimir Cristi, directorul general de Interne, a fost expediată
la Iaşi o telegramă către ministrul de Război al României, prin care
oficialii moldoveni rugau pe generalul Constantin Iancovescu să dispună
„trimiterea la Chişinău a unui regiment ardelenesc, cu posibilă urgenţă”,
care să fie pus la dispoziţia executivului. La 26 decembrie toţi directorii
(miniştri) semnează o telegramă prin care se cerea ajutorul Armatei române.
Graţie intervenţiei unei delegaţii basarabene în frunte cu Ioan Pelivan în
faţa factorilor de decizie de la Iaşi, guvernul român a urgentat trimiterea
armatei în Basarabia, care a avut rolul de a îndepărta hoardele bolşevice şi
a asigura desfăşurarea liberă a procesului de autodeterminare din provincie
şi de unire cu patria mamă, la 27 martie 1918.
După reîntregirea ţării, Ioan Pelivan a avut un rol de mare însemnătate
istorică în acţiunea diplomatică pe care a dus‐o în anii 1919, 1920 şi 1922
la Paris, Londra şi Geneva, pentru a obţine recunoaşterea Unirii din partea
forurilor internaţionale. „Ioan Pelivan este deci unul dintre acei mari
români basarabeni, ce a pus o piatră grea la temelia Unirii tuturor fraţilor în
graniţele lor fireşti de astăzi... În el generaţiile noastre tinere vor găsi pilda
unei vieţi demne pentru a fi cinstită şi urmată. Iar detractorii şi bârfitorii
6
Vezi Gh. V. Andronachi, Albumul Basarabiei în jurul marelui eveniment al
Unirii, Ediţie îngrijită de Jipa Rotaru, Neculai Moghior, Ion Dănilă, Bucureşti, 2000, p.
160‐165.