Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
194 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU apăsării şi ale nedreptăţii. Viaţa D‐lui Ioan Pelivan este o viaţă adânc pilduitoare şi înviorătoare pentru noi cei de astăzi şi mai ales pentru tineret: prin toate fibrele ei, această viaţă armonioasă ne strigă: «iubirea Patriei să vă fie suprema lege»...” 101 . Din partea ofiţerilor macedo‐români, detaşaţi pe lângă „Comisia Interaliată” din Chişinău, în cursul anilor 1917‐1918, ca şi în numele foştilor voluntari şi legionari – constituiţi în Uniune, – cu subcentrul la Bucureşti, a luat cuvântul Ep. A. Balamace, adresând sărbătoritului „cele mai călduroase felicitări de bine şi sănătate cu ocazia împlinirii celor 60 de ani, dorindu‐ţi a trăi încă mulţi ani fericiţi, pentru a activa la consolidarea României Mari, la făurirea căreia ai activat printre cei dintâi fii ai neamului” 102 . Vorbitorul aprecia, în mod deosebit, faptul că I. Pelivan n‐a fost străin de „frumoasele manifestaţii cu caracter cultural şi naţional pornite din iniţiativa marelui mecena basarabean Vasile Stroescu, care n‐a scăpat prilejul să asiste – incognito – la strălucita sărbătoare jubiliară de 50 de ani a societăţii Academice «Petru Maior» din Budapesta, unde se entuziasmase atâta de cele văzute şi auzite din partea bătrânilor şi tinerilor intelectuali, veniţi din toate unghiurile româneşti ca şi de la centrele culturale din Viena, Cernăuţi, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Macedonia etc., încât, a doua zi, dr. Emanuil Ungureanu, preşedintele «Astrei» din Timişoara, ne‐a adus surpriza, citind o scrisoare, chiar în Capela română din proprietăţile lui Emanoil Găjdu (Gojdu – n.a.) – marele sprijinitor al studenţimei române din Budapesta, – prin care marele basarabean Vasile Stroescu, aduce la cunoştinţă donaţiile de sute de mii de coroane, pe cari le destinase pentru mai multe şcoli şi internate din Ardeal. Acest dar cultural de mare însemnătate a lăsat cele mai frumoase impresii printre participanţii de la sărbătoarea românească din Budapesta, unde îşi dăduseră întâlnire reprezentanţii tuturor Asociaţiilor studenţeşti, ca şi delegaţii Societăţilor culturale, de unde n‐a lipsit nici Basarabia, dar nici îndepărtata Macedonie” 103 . Pe lângă sublinierea meritelor lui I. Pelivan, alături de V. Stroescu, în susţinerea mişcării de unitate naţională a românilor, Ep. A. Balamace aducea, astfel, în discuţie şi unele aspecte interesante cu privire la rolul Fundaţiei Gojdu, care prezintă, în continuare, o importanţă deosebită, pentru cercetarea istorică. În numele clerului ortodox, a luat cuvântul la această manifestare preotul P. Gheorghian din Bălţi, care a arătat: „Am dorit să vă sărbătorim, ca să vă arătăm generaţiilor tinere atât de grăbite a sorbi din cupa biruinţelor, ca să se uite cât mai des îndărăt, apreciind strădaniile înaintaşilor şi să‐şi urmeze 101 Ibidem, p. 80. 102 Ibidem, p. 81. 103 Ibidem, p. 82‐83.
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 195 în timpul de cumpănă şi pericol pentru patrimoniul naţional întregit. Să se distingă cu acelaş curaj, pe care d‐voastră l‐aţi avut la sărbătorirea de către ruşi a centenarului de la răpirea Basarabiei, când, în faţa colosului de la răsărit, tăceau conştiinţele româneşti şi numai d‐voastră aţi avut curajul de tânguire şi protest. În fine, vă sărbătorim pentru ca să vă aducem o mângâiere sufletească, căci ştim că concepţia d‐voastră politică a rămas aceiaşi, largă, a idealului naţional, concepţie ce n‐a putut să se destrame în ideologii de partide, ci integrată cum a fost, o îndreptaţi spre contopirea sufletească cu neamul a Basarabiei desrobite” 104 . În final, vorbitorul îşi exprima speranţa că istoriograful de mâine „va aprecia cu obiectivitate strădaniile şi meritele d‐voastră, când va încheia capitolul de renaştere naţională în Basarabia şi de unirea ei cu Patria, şi cu gândul că numai unul Dumnezeu şi dreptatea lui imanentă poate să le răsplătească” 105 . Petre V. Haneş, profesor şi istoric literar din Vechiul Regat, aflat la Chişinău, în zilele când s‐a luat hotărârea de Unire a Basarabiei cu patria mamă, a subliniat şi el „rolul luminos” al lui I. Pelivan în timpul acelor evenimente, apreciind că acesta „a grăbit, mai mult decât ceilalţi din generaţia sa, această Unire” şi mărturisind impresia puternică pe care i‐a lăsat‐o sărbătorirea sa la Chişinău, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă: „Atâta lume, atâta entuziasm pentru un om care nu îndeplineşte niciun rol oficial, care nu poate nici răsplăti pe participanţi, nici urmări pe cei ce s‐ar fi dat în lături. Au fost asemenea sărbătoriri pentru persoane cu demnităţi mari, dar pentru persoane mari fără demnităţi n‐au fost. I. Pelivan este mare prin el însuşi, prin primejduirea situaţiei şi chiar a vieţii lui în scopul sfânt al unirii a două ţări surori. Răsplătirea din plin, neprecugetată, neprecupeţită, pe care i‐o arată astăzi neamul său, ţinteşte tocmai jertfa de situaţii înalte şi de onoruri, pe care a putut s‐o facă în momentul acela hotărâtor” 106 . Istoricul literar muntean a formulat atunci o concluzie cuprinzătoare cu privire la dimensiunea personalităţii fruntaşului basarabean aniversat la 1 iulie 1936: „Ioan Pelivan face parte dintr‐o strălucită generaţie de peste Prut pe care n‐o poţi aminti fără să aminteşti de unirea Basarabiei cu România. Acestei generaţiuni a lui Pelivan se datoreşte întregirea României spre Răsărit. Din serbările de acum câtva timp la Chişinău, în cinstea marelui naţionalist, din amintirile rostite – începând cu adevăratul studiu istoric rostit de dl. Halippa – a reieşit că Ioan Pelivan a stat în fruntea acelei generaţiuni” 107 . Notabil este şi discursul pe care l‐a rostit la această solemnitate generalul 104 Ibidem, p. 88‐89. 105 Ibidem, p. 89. 106 Ibidem, p. 108. 107 Ibidem, p. 107.
- Page 144 and 145: 144 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 146 and 147: 146 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 148 and 149: 148 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 150 and 151: 150 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 152 and 153: 152 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 154 and 155: 154 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 156 and 157: 156 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 158 and 159: 158 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 160 and 161: CAPITOLUL XV VIAŢA ŞI ACTIVITATEA
- Page 162 and 163: 162 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 164 and 165: 164 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 166 and 167: 166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 168 and 169: 168 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 170 and 171: 170 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 172 and 173: 172 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 174 and 175: 174 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 176 and 177: 176 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 178 and 179: 178 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 180 and 181: 180 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 182 and 183: 182 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 184 and 185: 184 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 186 and 187: 186 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 188 and 189: 188 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 190 and 191: 190 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 192 and 193: 192 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 196 and 197: 196 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 198 and 199: 198 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 200 and 201: 200 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 202 and 203: 202 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 204 and 205: CAPITOLUL XVI DRAMA BASARABIEI, DIN
- Page 206 and 207: 206 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 208 and 209: 208 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 210 and 211: 210 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 212 and 213: 212 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 214 and 215: CAPITOLUL XVII IOAN PELIVAN, ÎNTEM
- Page 216 and 217: 216 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 218 and 219: 218 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 220 and 221: 220 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 222 and 223: 222 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 224 and 225: 224 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 226 and 227: 226 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 228 and 229: 228 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 230 and 231: 230 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 232 and 233: 232 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 234 and 235: 234 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 236 and 237: CAPITOLUL XX NUMELE LUI IOAN PELIVA
- Page 238 and 239: 238 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 240 and 241: 240 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 242 and 243: 242 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 195<br />
în timpul de cumpănă şi pericol pentru patrimoniul naţion<strong>al</strong> întregit. Să se<br />
distingă cu acelaş curaj, pe care d‐voastră l‐aţi avut la sărbătorirea de către<br />
ruşi a centenarului de la răpirea Basarabiei, când, în faţa colosului de la<br />
răsărit, tăceau conştiinţele româneşti şi numai d‐voastră aţi avut curajul de<br />
tânguire şi protest. În fine, vă sărbătorim pentru ca să vă aducem o mângâiere<br />
sufletească, căci ştim că concepţia d‐voastră politică a rămas aceiaşi, largă,<br />
a ide<strong>al</strong>ului naţion<strong>al</strong>, concepţie ce n‐a putut să se destrame în ideologii de<br />
partide, ci integrată cum a fost, o îndreptaţi spre contopirea sufletească cu<br />
neamul a Basarabiei desrobite” 104 . În fin<strong>al</strong>, vorbitorul îşi exprima speranţa<br />
că istoriograful de mâine „va aprecia cu obiectivitate strădaniile şi meritele<br />
d‐voastră, când va încheia capitolul de renaştere naţion<strong>al</strong>ă în <strong>Basarabia</strong> şi<br />
de unirea ei cu Patria, şi cu gândul că numai unul Dumnezeu şi dreptatea<br />
lui imanentă poate să le răsplătească” 105 .<br />
Petre V. Haneş, profesor şi istoric literar <strong>din</strong> Vechiul Regat, aflat la<br />
Chişinău, în zilele când s‐a luat hotărârea de Unire a Basarabiei cu patria<br />
mamă, a subliniat şi el „rolul luminos” <strong>al</strong> lui I. <strong>Pelivan</strong> în timpul acelor<br />
evenimente, apreciind că acesta „a grăbit, mai mult decât ceil<strong>al</strong>ţi <strong>din</strong><br />
generaţia sa, această Unire” şi mărturisind impresia puternică pe care i‐a<br />
lăsat‐o sărbătorirea sa la Chişinău, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viaţă:<br />
„Atâta lume, atâta entuziasm pentru un om care nu îndeplineşte niciun rol<br />
ofici<strong>al</strong>, care nu poate nici răsplăti pe participanţi, nici urmări pe cei ce s‐ar<br />
fi dat în lături. Au fost asemenea sărbătoriri pentru persoane cu demnităţi<br />
mari, dar pentru persoane mari fără demnităţi n‐au fost. I. <strong>Pelivan</strong> este mare<br />
prin el însuşi, prin primejduirea situaţiei şi chiar a vieţii lui în scopul sfânt <strong>al</strong><br />
unirii a două ţări surori. Răsplătirea <strong>din</strong> plin, neprecugetată, neprecupeţită,<br />
pe care i‐o arată astăzi neamul său, ţinteşte tocmai jertfa de situaţii în<strong>al</strong>te şi<br />
de onoruri, pe care a putut s‐o facă în momentul acela hotărâtor” 106 . Istoricul<br />
literar muntean a formulat atunci o concluzie cuprinzătoare cu privire la<br />
dimensiunea person<strong>al</strong>ităţii fruntaşului basarabean aniversat la 1 iulie 1936:<br />
„<strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> face parte <strong>din</strong>tr‐o strălucită generaţie de peste Prut pe care<br />
n‐o poţi aminti fără să aminteşti de unirea Basarabiei cu România. Acestei<br />
generaţiuni a lui <strong>Pelivan</strong> se datoreşte întregirea României spre Răsărit. Din<br />
serbările de acum câtva timp la Chişinău, în cinstea marelui naţion<strong>al</strong>ist,<br />
<strong>din</strong> amintirile rostite – începând cu adevăratul studiu istoric rostit de dl.<br />
H<strong>al</strong>ippa – a reieşit că <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> a stat în fruntea acelei generaţiuni” 107 .<br />
Notabil este şi discursul pe care l‐a rostit la această solemnitate gener<strong>al</strong>ul<br />
104<br />
Ibidem, p. 88‐89.<br />
105<br />
Ibidem, p. 89.<br />
106<br />
Ibidem, p. 108.<br />
107<br />
Ibidem, p. 107.