Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

bibliotecametropolitana.ro
from bibliotecametropolitana.ro More from this publisher
01.01.2015 Views

192 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU ss Gurie, Mitropolitul Basarabiei” 95 . La aniversarea lui I. Pelivan, care a avut loc în sala istorică a fostului palat al Sfatului Ţării de la Chişinău, au venit cele mai mari personalităţi ale Basarabiei, mulţi fiind prietenii cei mai buni ai săi, ca de exemplu: Pantelimon Halippa, Ion Buzdugan, Teofil Ioncu, Vladimir Cristi, Elena Alistar, Pantelimon Erhan, Anton Crihan, profesorul Ştefan Ciobanu, dr. Petre Cazacu, Gherman Pântea, Emanoil Catelly, Vasile Ţanţu, Ştefan Holban, Gheorghe Chicu, Ioan Păscăluţă etc. Au fost prezenţi episcopul Bălţului şi Hotinului, Tit Simedrea, episcopul Cetăţii Albe şi Hotinului, Dionisie Erhan, generalul Lazăr Rădulescu, primarul Chişinăului, Ion Costin ş.a. În conferinţa susţinută cu acest prilej, vechiul său tovarăş de luptă, de suferinţă şi de izbândă, Pantelimon Halippa, fost vicepreşedinte şi preşedinte al Sfatului Ţării, a prezentat pe larg date din biografia şi activitatea sărbătoritului, cu marcarea unor perioade distincte precum: viaţa studenţească, rolul lui Pelivan în constituirea pământeniei basarabene de la Dorpat, perioada detenţiei la Wenden, exilul în Arhanghelsk, la Viatka şi Kazani, reîntoarcerea la Chişinău, activitatea la Bălţi, rolul în evenimentele din 1917‐1918, după Unire, munca desfăşurată în cadrul delegaţiei române la Conferinţa de Pace ş.a. În finalul discursului său despre cel sărbătorit, Pantelimon Halippa s‐a adresat auditoriului cu următoarele cuvinte: „Iată omul, iată opera lui, care constituie pentru Basarabia noastră un capitol de cea mai mare însemnătate, fără de care este imposibil să faci istoria măreţelor clipe prin care a trecut poporul românesc, reînviat şi refăcut în matca lui. Sunt lucruri ce nu se pot uita şi nu pot trece. Rămân pentru o vecie, cum rămâne în memoria tuturor, din generaţie în generaţie şi omul care a fost capabil şi vrednic să sintetizeze în sine aşa de strălucit gândul şi sentimentele unei epoci, a unui neam întreg. Acesta este românul basarabean, răzeşul din Răzeni, prietenul meu şi al nostru al tuturora – Ioan Pelivan” 96 . La sfârşitul conferinţei, Pantelimon Halippa s‐a îndreptat, în aplauzele prelungite ale numerosului public din sală, către Ioan Pelivan, iar „cei doi apostoli ai neamului şi făuritori ai Unirii, copleşiţi de clipele solemne în care îşi retrăiesc măreaţa operă, se contopesc într‐un suflet şi o inimă românească, – îmbrăţişându‐se îndelung, cu feţele udate de lacrimi” 97 . La rândul său, Dr. Elena Alistar, în numele foştilor deputaţi ai Sfatului Ţării, care au votat Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, îi aducea sărbătoritului „prinosul de recunoştinţă” al celor pe care îi reprezenta, pentru „îndelungata şi rodnica activitate naţională în Moldova dintre 95 „Viaţa Basarabiei”, Anul V, Nr. 7‐8, iulie‐august 1936, p. 189. 96 Ibidem, p. 35. 97 Ibidem, Cronică, p. 189.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 193 Prut şi Nistru, atât în timpul tiraniei ţariste, cât şi în zilele Măreţe, dar şi vijelioase în acelaşi timp ale luptelor entuziaste pentru visului secular, al reîntregirii Neamului nostru. Curajul şi vitejia cu care ai manifestat simţămintele şi dorinţele naţionale în vremurile vitrege de umilire şi obidire ale neamului românesc în provincia noastră, Te‐au vădit ca pe un trimis al Proniei Cereşti, pentru trezirea din «somnul cel de moarte» al acestui neam... Pentru activitatea Dumneatale naţională ai suferit prigoniri: temniţe şi exil la oceanul îngheţat. Această cunună de spini, pe care Ţi‐au pus‐o pe frunte vrăjmaşii neamului nostru, acest martiragiu, în loc să‐ţi zdrobească puterile, Ţi‐au oţelit şi mai mult curajul de luptă” 98 . După ce evidenţia rolul lui Ioan Pelivan în Blocul Moldovenesc din Sfatul Ţării, cât şi pe cel în calitate de sol al României la marea conferinţă de la Versailles (1919‐1920), care „încoronează cu glorie întreaga Dumitale activitate naţională”, vorbitoarea îi ura sărbătoritului următoarele: „Să trăieşti încă mulţi ani fericiţi, împreună cu scumpa Dumneatale soţie. Dumnezeu să‐Ţi dea puteri noi pentru cristalizarea Unirii, spre fericirea şi prosperarea Neamului românesc!” 99 . La aniversarea lui I. Pelivan au rostit, în continuare, cuvântări emoţionante alţi confraţi ai săi din mişcarea naţională pentru Unirea Basarabiei cu patria mamă, precum Ion Buzdugan, fost secretar al Sfatului Ţării care, în numele luptătorilor din Bălţi, a evocat contribuţia sărbătoritului la realizarea unităţii neamului, concluzionând că „Reînviind în memorie aceste fapte, socotim că ele sunt prea suficiente pentru a invedera meritele Dvs. naţionale atât faţă de moldovenii basarabeni, cât şi faţă de scumpa patrie întregită, România Mare. După marele act al unirei, valul de redeşteptare naţională a acoperit şi a lăsat aceste fapte de altă dată în umbră. Dvs. V‐aţi contopit în marea masă a luptătorilor pentru întregirea sufletească a neamului. Dar trecutul a lăsat aici, în Bălţi, o dâră luminoasă, care, cât timp vor trăi membrii vechii grupări moldoveneşti, le va încălzi conştiinţa, mândria, că v‐au avut în mijlocul lor, ca un patriot luminat şi un luptător curagios şi neobosit şi că au pornit la muncă pentru redeşteptarea naţională cu un ceas mai devreme...” 100 . Profesorii şi studenţii de la Facultatea de Teologie din Chişinău au luat parte, de asemenea, cu bucurie la sărbătorirea luptătorului naţionalist Ioan Pelivan. În numele acestora, prof. N. Popescu din judeţul Prahova aprecia că „Naţionalismul D‐lui Ioan Pelivan a fost dezinteresat: nu onoruri sau beneficii a urmărit, ci eliberarea poporului moldovenesc de aici de lanţurile 98 Ibidem, p. 65. 99 Ibidem, p. 66. 100 Ibidem, p. 72‐73.

192 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />

ss Gurie, Mitropolitul Basarabiei” 95 .<br />

La aniversarea lui I. <strong>Pelivan</strong>, care a avut loc în s<strong>al</strong>a istorică a fostului<br />

p<strong>al</strong>at <strong>al</strong> Sfatului Ţării de la Chişinău, au venit cele mai mari person<strong>al</strong>ităţi<br />

<strong>al</strong>e Basarabiei, mulţi fiind prietenii cei mai buni ai săi, ca de exemplu:<br />

Pantelimon H<strong>al</strong>ippa, Ion Buzdugan, Teofil Ioncu, Vladimir Cristi, Elena<br />

Alistar, Pantelimon Erhan, Anton Crihan, profesorul Ştefan Ciobanu, dr. Petre<br />

Cazacu, Gherman Pântea, Emanoil Catelly, Vasile Ţanţu, Ştefan Holban,<br />

Gheorghe Chicu, <strong>Ioan</strong> Păscăluţă etc. Au fost prezenţi episcopul Bălţului şi<br />

Hotinului, Tit Simedrea, episcopul Cetăţii Albe şi Hotinului, Dionisie Erhan,<br />

gener<strong>al</strong>ul Lazăr Rădulescu, primarul Chişinăului, Ion Costin ş.a.<br />

În conferinţa susţinută cu acest prilej, vechiul său tovarăş de luptă,<br />

de suferinţă şi de izbândă, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa, fost vicepreşe<strong>din</strong>te şi<br />

preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> Sfatului Ţării, a prezentat pe larg date <strong>din</strong> biografia şi<br />

activitatea sărbătoritului, cu marcarea unor perioade distincte precum: viaţa<br />

studenţească, rolul lui <strong>Pelivan</strong> în constituirea pământeniei basarabene de la<br />

Dorpat, perioada detenţiei la Wenden, exilul în Arhanghelsk, la Viatka şi<br />

Kazani, reîntoarcerea la Chişinău, activitatea la Bălţi, rolul în evenimentele<br />

<strong>din</strong> 1917‐1918, după Unire, munca desfăşurată în cadrul delegaţiei române<br />

la Conferinţa de Pace ş.a. În fin<strong>al</strong>ul discursului său despre cel sărbătorit,<br />

Pantelimon H<strong>al</strong>ippa s‐a adresat auditoriului cu următoarele cuvinte: „Iată<br />

omul, iată opera lui, care constituie pentru <strong>Basarabia</strong> noastră un capitol<br />

de cea mai mare însemnătate, fără de care este imposibil să faci istoria<br />

măreţelor clipe prin care a trecut poporul românesc, reînviat şi refăcut în<br />

matca lui. Sunt lucruri ce nu se pot uita şi nu pot trece. Rămân pentru<br />

o vecie, cum rămâne în memoria tuturor, <strong>din</strong> generaţie în generaţie şi<br />

omul care a fost capabil şi vrednic să sintetizeze în sine aşa de strălucit<br />

gândul şi sentimentele unei epoci, a unui neam întreg. Acesta este românul<br />

basarabean, răzeşul <strong>din</strong> Răzeni, prietenul meu şi <strong>al</strong> nostru <strong>al</strong> tuturora – <strong>Ioan</strong><br />

<strong>Pelivan</strong>” 96 . La sfârşitul conferinţei, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa s‐a îndreptat, în<br />

aplauzele prelungite <strong>al</strong>e numerosului public <strong>din</strong> s<strong>al</strong>ă, către <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>,<br />

iar „cei doi apostoli ai neamului şi făuritori ai Unirii, copleşiţi de clipele<br />

solemne în care îşi retrăiesc măreaţa operă, se contopesc într‐un suflet şi o<br />

inimă românească, – îmbrăţişându‐se îndelung, cu feţele udate de lacrimi” 97 .<br />

La rândul său, Dr. Elena Alistar, în numele foştilor deputaţi ai<br />

Sfatului Ţării, care au votat Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, îi aducea<br />

sărbătoritului „prinosul de recunoştinţă” <strong>al</strong> celor pe care îi reprezenta,<br />

pentru „îndelungata şi rodnica activitate naţion<strong>al</strong>ă în Moldova <strong>din</strong>tre<br />

95<br />

„Viaţa Basarabiei”, Anul V, Nr. 7‐8, iulie‐august 1936, p. 189.<br />

96<br />

Ibidem, p. 35.<br />

97<br />

Ibidem, Cronică, p. 189.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!