Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

bibliotecametropolitana.ro
from bibliotecametropolitana.ro More from this publisher
01.01.2015 Views

190 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU plugari, nu au posibilitatea de a‐şi da copii la învăţătură mai înaltă. Această şcoală va contribui astfel la cimentarea acelei unificări sufleteşti şi armonii sociale, care a făcut tăria poporului nostru în epocile sale de glorie” 91 . Ca un prim început, liceul serbase în ziua de 16 septembrie 1934 primirea în şcoală a 41 de „fii ai pământului basarabean”. Comitetul şcolar îşi propunea să clădească pe terenul vecin cedat de Primăria municipiului Chişinău un pavilion pentru dormitoare şi gospodăria internatului, o infirmerie, un câmp de tragere redusă, precum şi un stadion. Pentru realizarea acestor obiective, liceul avea nevoie de „sprijinul moral al tuturor bunilor români”, între care se afla evident, şi Ioan Pelivan, de această dată, în calitate de membru de onoare al Comitetului şcolar al acestei unităţi de învăţământ. 11) Satul Ioan Pelivan şi strada cu acelaşi nume din oraşul Orhei Imediat după Unire, numele mai multor deputaţi au apărut în denumirile de străzi, instituţii de învăţământ, societăţi culturale, cooperative. Cu numele unor fruntaşi ai legislativului basarabean au fost botezate şi câteva sate, de acest merit bucurându‐se Ion Inculeţ, Anton Crihan, Ioan Pelivan şi Vasile Ţanţu. Numele lui Pan Halippa a fost acordat unei mahalale din comuna Ulmu, jud. Lăpuşna, situată nu departe de Chişinău. Satele respective şi‐au menţinut denumirea pe toată perioada românească, dar regimul comunist, instaurat după reocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, a intervenit şi aici, denaturând brutal adevărul. În data de 25 septembrie 1930, Consiliul Comunal al oraşului Orhei, procedând la schimbarea denumirii unor străzi, a găsit de cuviinţă ca acestea să poarte numele unor personalităţi cu rol de seamă în viaţa culturală şi realizarea idealului naţional, „spre a eterniza prin aceasta dragostea neţărmurită, faţă de luptători care şi‐au adus la (pe) altarul Societăţii obolul muncii lor înfloritoare” 92 . Cu această ocazie, ţinându‐se cont de serviciile de „mare importanţă” aduse de Ioan Pelivan la „înalta operă a întregii naţiuni româneşti, păstrând în acelaşi timp, cu sfinţenie, şi interesele provinciei noastre”, cât şi de faptul că, prin demnităţile publice pe care fruntaşul basarabean le‐a avut, a dat „tot concursul necesar pentru dezvoltarea şi prosperarea oraşului nostru”, Consiliul Comunal a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca strada Sergheevscaia să poarte în viitor numele lui Ioan Pelivan 93 . În 1934, Ioan Pelivan a fost numit în funcţia de consilier la Curtea 91 Ibidem. 92 Ibidem, dosar 425, f. 19. 93 Ibidem.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 191 Superioară administrativă‐Comitetul Central de Revizuire, de unde s‐a pensionat, în anul 1936, pe motiv de boală. Mai mulţi ani a activat şi ca director al revistei „Viaţa Basarabiei”. În toată această perioadă, a avut domiciliul la Chişinău, posedând şi un mic apartament la Bucureşti. 12) După o perioadă în care este „neglijat” şi chiar „înlăturat” din viaţa politică, Ioan Pelivan se bucură de o adevărată sărbătoare naţională la împlinirea a 60 ani de viaţă şi 35 de ani de activitate naţional‐obştească În 1929, Constantin Goian, unul din membrii de vază a Pământeniei din Dorpat, în Cuvânt înainte la cartea lui Ştefan Usinevici Nostalgii basarabene, menţiona o situaţie tristă din Basarabia de după Unire:,, până acum toată mişcarea naţional‐culturală şi socială din Basarabia se reducea propriu‐zis, la 3‐4 persoane: d‐nii Inculeţ, Halippa, Ciugureanu şi Pântea (dl. Pelivan numai la început a fost apreciat, iar pe urmă a fost neglijat şi în ultimii ani chiar înlăturat de la viaţa politică), cu anturajul lor, care nu prezintă nimic pentru viaţa naţional‐culturală şi socială din Basarabia. Numai aceste persoane (dintre care numai d‐nii Pelivan şi Halippa au adevărate merite de luptători naţionali) au fost recunoscute de Partidul Liberal şi proclamate drept conducători, luptători şi chiar martiri în lupta pentru independenţa Basarabiei” 94 . În realitate, Ioan Pelivan a fost apreciat, iubit şi respectat întotdeauna mai ales datorită verticalităţii sale de om integru. Acest aspect s‐a evidenţiat cu prisosinţă şi cu ocazia jubileului de 60 de ani de viaţă şi 35 ani de activitate naţional‐obştească, desfăşurată de Ioan Pelivan, care a fost sărbătorit în ziua de duminică, l iunie 1936. Jubileul a fost transformat într‐o adevărată sărbătoare naţională. Solemnităţile au fost organizate la Chişinău, de către „Asociaţia foştilor deputaţi ai Sfatului Ţării”, sub preşedinţia Mitropolitului Gurie. După un Te Deum, ce a avut loc la catedrala oraşului, Mitropolitul Basarabiei l‐a binecuvântat pe sărbătorit şi i‐a dăruit o frumoasă icoană lucrată în lemn, cu următoarea inscripţie pe verso: „Lui Ionică Pelivan, colegul meu pe băncile Seminarului şi pe câmpul de luptă naţională întru trezirea conştiinţei de neam românesc a moldovenilor din Basarabia, în ziua sărbătoririi a 60 ani de viaţă şi 35 ani de activitate – binecuvântare arhiespicopală. 1 iunie 1936. 57 94 Ştefan Usinevici, Nostalgii basarabene. Mărturii autobiografice, Cluj, 1996, p.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 191<br />

Superioară administrativă‐Comitetul Centr<strong>al</strong> de Revizuire, de unde s‐a<br />

pensionat, în anul 1936, pe motiv de bo<strong>al</strong>ă. Mai mulţi ani a activat şi ca<br />

director <strong>al</strong> revistei „Viaţa Basarabiei”. În toată această perioadă, a avut<br />

domiciliul la Chişinău, posedând şi un mic apartament la Bucureşti.<br />

12) După o perioadă în care este „neglijat” şi chiar<br />

„înlăturat” <strong>din</strong> viaţa politică, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> se bucură de o<br />

adevărată sărbătoare naţion<strong>al</strong>ă la împlinirea a 60 ani de viaţă<br />

şi 35 de ani de activitate naţion<strong>al</strong>‐obştească<br />

În 1929, Constantin Goian, unul <strong>din</strong> membrii de vază a Pământeniei<br />

<strong>din</strong> Dorpat, în Cuvânt înainte la cartea lui Ştefan Usinevici Nost<strong>al</strong>gii<br />

basarabene, menţiona o situaţie tristă <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong> de după Unire:,, până<br />

acum toată mişcarea naţion<strong>al</strong>‐cultur<strong>al</strong>ă şi soci<strong>al</strong>ă <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong> se reducea<br />

propriu‐zis, la 3‐4 persoane: d‐nii Inculeţ, H<strong>al</strong>ippa, Ciugureanu şi Pântea<br />

(dl. <strong>Pelivan</strong> numai la început a fost apreciat, iar pe urmă a fost neglijat<br />

şi în ultimii ani chiar înlăturat de la viaţa politică), cu anturajul lor, care<br />

nu prezintă nimic pentru viaţa naţion<strong>al</strong>‐cultur<strong>al</strong>ă şi soci<strong>al</strong>ă <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong>.<br />

Numai aceste persoane (<strong>din</strong>tre care numai d‐nii <strong>Pelivan</strong> şi H<strong>al</strong>ippa au<br />

adevărate merite de luptători naţion<strong>al</strong>i) au fost recunoscute de Partidul<br />

Liber<strong>al</strong> şi proclamate drept conducători, luptători şi chiar martiri în lupta<br />

pentru independenţa Basarabiei” 94 .<br />

În re<strong>al</strong>itate, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> a fost apreciat, iubit şi respectat întotdeauna<br />

mai <strong>al</strong>es datorită vertic<strong>al</strong>ităţii s<strong>al</strong>e de om integru. Acest aspect s‐a<br />

evidenţiat cu prisosinţă şi cu ocazia jubileului de 60 de ani de viaţă şi 35<br />

ani de activitate naţion<strong>al</strong>‐obştească, desfăşurată de <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, care a fost<br />

sărbătorit în ziua de duminică, l iunie 1936. Jubileul a fost transformat<br />

într‐o adevărată sărbătoare naţion<strong>al</strong>ă.<br />

Solemnităţile au fost organizate la Chişinău, de către „Asociaţia foştilor<br />

deputaţi ai Sfatului Ţării”, sub preşe<strong>din</strong>ţia Mitropolitului Gurie. După un<br />

Te Deum, ce a avut loc la catedr<strong>al</strong>a oraşului, Mitropolitul Basarabiei l‐a<br />

binecuvântat pe sărbătorit şi i‐a dăruit o frumoasă icoană lucrată în lemn, cu<br />

următoarea inscripţie pe verso: „Lui Ionică <strong>Pelivan</strong>, colegul meu pe băncile<br />

Seminarului şi pe câmpul de luptă naţion<strong>al</strong>ă întru trezirea conştiinţei de<br />

neam românesc a moldovenilor <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong>, în ziua sărbătoririi a 60 ani<br />

de viaţă şi 35 ani de activitate – binecuvântare arhiespicop<strong>al</strong>ă. 1 iunie 1936.<br />

57<br />

94<br />

Ştefan Usinevici, Nost<strong>al</strong>gii basarabene. Mărturii autobiografice, Cluj, 1996, p.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!