Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
188 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU spre propăşire, fericire şi dezvoltare naţională. Ca reprezentant al unei naţiuni, care în cursul câtorva milenii a luptat pentru existenţa naţională şi luptă şi azi pentru independenţa sa, poate că sunt cel mai autorizat să declar că înţeleg sentimentele şi însufleţirea, care domnesc în această sală. Iată de ce coreligionarii mei, stabiliţi în această ţară de pe vremurile lui Alexandru cel Bun, au ştiut să se asimileze, ba chiar să se identifice cu poporul băştinaş de aci, considerând această ţară, ca a doua lor patrie, pentru interesele căreia s‐au sacrificat şi sunt gata să se sacrifice oricând” 85 . În fondul Ioan Pelivan de la Arhivele Naţionale se găsesc şi unele documente care atestă preocuparea fruntaşului basarabean pentru acţiunile cu caracter antinaţional desfăşurate în cadrul organizaţiei comuniste, de către persoane aparţinând unor minorităţi naţionale, în principal evreieşti. Astfel, în cursul unei şedinţe a organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc din Tighina, ce a avut loc în ziua de 12 ianuarie 1930, un agitator comunist, Redenboim, a luat cuvântul aducând o serie de învinuiri guvernului şi în special organizaţiei locale, a criticat reforma agrară, acuzând P.N.Ţ. (aflat la guvernare) că „tinde la formarea clasei burghezo‐agrare..., a adus laude Sovietelor şi a cerut legiferarea partidului comunist (în ilegalitate din anul 1924)” 86 . S‐a dat apoi cuvântul preşedintelui blocului muncitoresc din Tighina, I. Sincov, care a vorbit „aproape în acelaşi sens”. Interesant este că discursul lui Redenboim a fost întrerupt de mai mulţi parlamentari, în frunte cu senatorul naţional‐ţărănist Moise Zipstein, ceea ce arată că vederile comuniştilor evrei, în nici un caz, nu erau împărtăşite de politicieni de aceeaşi origine etnică, aparţinând unor formaţiuni democrate. Peste câteva zile, în preajma aniversării Unirii Principatelor Române, în localităţi din Basarabia, ca Soroca, Orhei, Ismail, Bălţi, Chişinău, comunişti evrei au răspândit manifeste cu caracter comunist, unii dintre ei fiind arestaţi. În ziua de 24 ianuarie 1930, în timp ce la catedrala din Chişinău se oficia Te‐Deumul pentru Ziua Unirii, un grup de circa 200 de comunişti, purtând steaguri roşii cu inscripţii de genul „Jos mâinile românilor de pe Basarabia”, „Trăiască Basarabia roşie şi alipirea ei la Republica Moldovenească” 87 , au încercat să organizeze o manifestaţie în faţa primăriei oraşului. Autorităţile 85 Ibidem, f. 41‐42. 86 Ibidem, dosar 471, f. 16. 87 Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (R.A.S.S.M.) a fost o entitate teritorială „autonomă“ creată de autorităţile sovietice în componenţa Ucrainei la 12 octombrie 1924. Cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova, plus raioanele Balta, Birzula, Ocnele Roşii, Kodîma, Kotovsk, Crutîi, Pesceana şi Ananiev din actuala regiune Odessa din Ucraina. Prin crearea R.A.S.S.M. conducerea sovietică a sperat să încurajeze iredentismul prosovietic în Basarabia şi să‐şi sporească influenţa în România, efectul scontat nefiind însă atins.
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 189 au arestat şapte comunişti, care au fost sancţionaţi cu amendă şi pedepse cuprinse între patru luni şi doi ani de închisoare 88 . De menţionat că, pe fondul intensificării agitaţiilor comuniştilor evrei în Basarabia, Garda de Fier, la rândul ei, îşi face simţită o tot mai mare prezenţă în această provincie. În vara anului 1930, „căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu a hotărât să organizeze un marş în Basarabia, de la Prut la Nistru. Marşul era alcătuit dintr‐o lungă coloană, grupurile păstrând distanţa dintre ele de cca. 100 m. Se mergea în etape zilnice, participanţii fiind, în general, tineri din diverse categorii sociale, în număr de aproximativ 500. Când ajungeau în centrul localităţilor aflate pe ruta stabilită, de la Ungheni (pe Prut), la Vadul lui Vodă (pe Nistru), aveau loc ad‐hoc manifestaţii naţionaliste la care participau locuitori ai satelor sau comunelor. Având o concepţie naţionalistă în sensul luminat al cuvântului, Ioan Pelivan nu împărtăşea ideologia cu caracter extremist‐şovin, fiind un adept convins al democraţiei pluraliste. La constituirea „Ligii antirevizioniste române”, în data de 10 decembrie 1933, Ioan Pelivan a fost ales membru în Comitetul Central al acesteia 89 . 10) Membru de onoare al Comitetului şcolar al Liceului Militar Regele Ferdinand I din Chişinău Profund implicat în viaţa culturală a societăţii, Ioan Pelivan s‐a bucurat, din acest motiv, de aprecierea unor instituţii de cultură şi învăţământ. Printr‐o scrisoare din 20 septembrie 1934, conducerea Liceului Militar Regele Ferdinand I din Chişinău, reprezentată de comandantul acestei unităţi de învăţământ militar, col. Vasile Nădejde, îi aducea la cunoştinţă lui I. Pelivan că, „bazându‐se pe faptul că Domnia Voastră sunteţi în toate ocaziunile în fruntea tuturor acţiunilor culturale şi naţionale”, adunarea generală a părinţilor elevilor din ziua de 15 septembrie „v‐a ales cu unanimitate membru de onoare al Comitetului şcolar al acestui liceu” 90 . În scrisoare se arăta că Liceul Militar Ferdinand I are „frumoasa menire de a deveni un factor de cultură românească şi o uzină de energie românească în Basarabia; de altă parte, acest aşezământ ostăşesc de învăţătură şi‐a propus ca un imperative categoric de a chema la viaţă culturală şi naţională elementele băştinaşe, a(i) căror strămoşi au apărat cu sângele lor acest pământ sfânt, dar care, din cauza deprecierii produselor agricole, căci marea majoritate sunt 88 A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 471, f. 16. 89 Ibidem, dosar 550, f. 82, Scrisoarea directorului ziarului „Universul”, Stelian Popescu, preşedintele „Ligii antirevizioniste române”, din 12 decembrie 1933. 90 Ibidem, dosar 466, f. 18.
- Page 138 and 139: 138 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 140 and 141: 140 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 142 and 143: 142 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 144 and 145: 144 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 146 and 147: 146 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 148 and 149: 148 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 150 and 151: 150 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 152 and 153: 152 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 154 and 155: 154 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 156 and 157: 156 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 158 and 159: 158 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 160 and 161: CAPITOLUL XV VIAŢA ŞI ACTIVITATEA
- Page 162 and 163: 162 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 164 and 165: 164 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 166 and 167: 166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 168 and 169: 168 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 170 and 171: 170 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 172 and 173: 172 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 174 and 175: 174 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 176 and 177: 176 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 178 and 179: 178 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 180 and 181: 180 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 182 and 183: 182 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 184 and 185: 184 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 186 and 187: 186 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 190 and 191: 190 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 192 and 193: 192 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 194 and 195: 194 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 196 and 197: 196 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 198 and 199: 198 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 200 and 201: 200 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 202 and 203: 202 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 204 and 205: CAPITOLUL XVI DRAMA BASARABIEI, DIN
- Page 206 and 207: 206 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 208 and 209: 208 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 210 and 211: 210 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 212 and 213: 212 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 214 and 215: CAPITOLUL XVII IOAN PELIVAN, ÎNTEM
- Page 216 and 217: 216 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 218 and 219: 218 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 220 and 221: 220 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 222 and 223: 222 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 224 and 225: 224 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 226 and 227: 226 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 228 and 229: 228 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 230 and 231: 230 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 232 and 233: 232 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 234 and 235: 234 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 236 and 237: CAPITOLUL XX NUMELE LUI IOAN PELIVA
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 189<br />
au arestat şapte comunişti, care au fost sancţionaţi cu amendă şi pedepse<br />
cuprinse între patru luni şi doi ani de închisoare 88 . De menţionat că, pe<br />
fondul intensificării agitaţiilor comuniştilor evrei în <strong>Basarabia</strong>, Garda<br />
de Fier, la rândul ei, îşi face simţită o tot mai mare prezenţă în această<br />
provincie. În vara anului 1930, „căpitanul” Corneliu Zelea Codreanu a<br />
hotărât să organizeze un marş în <strong>Basarabia</strong>, de la Prut la Nistru. Marşul<br />
era <strong>al</strong>cătuit <strong>din</strong>tr‐o lungă coloană, grupurile păstrând distanţa <strong>din</strong>tre ele de<br />
cca. 100 m. Se mergea în etape zilnice, participanţii fiind, în gener<strong>al</strong>, tineri<br />
<strong>din</strong> diverse categorii soci<strong>al</strong>e, în număr de aproximativ 500. Când ajungeau<br />
în centrul loc<strong>al</strong>ităţilor aflate pe ruta stabilită, de la Ungheni (pe Prut), la<br />
Vadul lui Vodă (pe Nistru), aveau loc ad‐hoc manifestaţii naţion<strong>al</strong>iste<br />
la care participau locuitori ai satelor sau comunelor. Având o concepţie<br />
naţion<strong>al</strong>istă în sensul luminat <strong>al</strong> cuvântului, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> nu împărtăşea<br />
ideologia cu caracter extremist‐şovin, fiind un adept convins <strong>al</strong> democraţiei<br />
plur<strong>al</strong>iste. La constituirea „Ligii antirevizioniste române”, în data de 10<br />
decembrie 1933, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> a fost <strong>al</strong>es membru în Comitetul Centr<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
acesteia 89 .<br />
10) Membru de onoare <strong>al</strong> Comitetului şcolar<br />
<strong>al</strong> Liceului Militar Regele Fer<strong>din</strong>and I <strong>din</strong> Chişinău<br />
Profund implicat în viaţa cultur<strong>al</strong>ă a societăţii, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> s‐a bucurat,<br />
<strong>din</strong> acest motiv, de aprecierea unor instituţii de cultură şi învăţământ.<br />
Printr‐o scrisoare <strong>din</strong> 20 septembrie 1934, conducerea Liceului Militar<br />
Regele Fer<strong>din</strong>and I <strong>din</strong> Chişinău, reprezentată de comandantul acestei<br />
unităţi de învăţământ militar, col. Vasile Nădejde, îi aducea la cunoştinţă<br />
lui I. <strong>Pelivan</strong> că, „bazându‐se pe faptul că Domnia Voastră sunteţi în toate<br />
ocaziunile în fruntea tuturor acţiunilor cultur<strong>al</strong>e şi naţion<strong>al</strong>e”, adunarea<br />
gener<strong>al</strong>ă a părinţilor elevilor <strong>din</strong> ziua de 15 septembrie „v‐a <strong>al</strong>es cu<br />
unanimitate membru de onoare <strong>al</strong> Comitetului şcolar <strong>al</strong> acestui liceu” 90 . În<br />
scrisoare se arăta că Liceul Militar Fer<strong>din</strong>and I are „frumoasa menire de a<br />
deveni un factor de cultură românească şi o uzină de energie românească în<br />
<strong>Basarabia</strong>; de <strong>al</strong>tă parte, acest aşezământ ostăşesc de învăţătură şi‐a propus ca<br />
un imperative categoric de a chema la viaţă cultur<strong>al</strong>ă şi naţion<strong>al</strong>ă elementele<br />
băştinaşe, a(i) căror strămoşi au apărat cu sângele lor acest pământ sfânt, dar<br />
care, <strong>din</strong> cauza deprecierii produselor agricole, căci marea majoritate sunt<br />
88<br />
A.N.I.C., Fond <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> (1449), dosar 471, f. 16.<br />
89<br />
Ibidem, dosar 550, f. 82, Scrisoarea directorului ziarului „Universul”, Stelian<br />
Popescu, preşe<strong>din</strong>tele „Ligii antirevizioniste române”, <strong>din</strong> 12 decembrie 1933.<br />
90<br />
Ibidem, dosar 466, f. 18.