Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

188 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
spre propăşire, fericire şi dezvoltare naţională. Ca reprezentant al unei
naţiuni, care în cursul câtorva milenii a luptat pentru existenţa naţională
şi luptă şi azi pentru independenţa sa, poate că sunt cel mai autorizat să
declar că înţeleg sentimentele şi însufleţirea, care domnesc în această sală.
Iată de ce coreligionarii mei, stabiliţi în această ţară de pe vremurile lui
Alexandru cel Bun, au ştiut să se asimileze, ba chiar să se identifice cu
poporul băştinaş de aci, considerând această ţară, ca a doua lor patrie,
pentru interesele căreia s‐au sacrificat şi sunt gata să se sacrifice oricând” 85 .
În fondul Ioan Pelivan de la Arhivele Naţionale se găsesc şi unele
documente care atestă preocuparea fruntaşului basarabean pentru acţiunile
cu caracter antinaţional desfăşurate în cadrul organizaţiei comuniste, de
către persoane aparţinând unor minorităţi naţionale, în principal evreieşti.
Astfel, în cursul unei şedinţe a organizaţiei Partidului Naţional Ţărănesc
din Tighina, ce a avut loc în ziua de 12 ianuarie 1930, un agitator comunist,
Redenboim, a luat cuvântul aducând o serie de învinuiri guvernului şi în
special organizaţiei locale, a criticat reforma agrară, acuzând P.N.Ţ. (aflat
la guvernare) că „tinde la formarea clasei burghezo‐agrare..., a adus laude
Sovietelor şi a cerut legiferarea partidului comunist (în ilegalitate din
anul 1924)” 86 . S‐a dat apoi cuvântul preşedintelui blocului muncitoresc
din Tighina, I. Sincov, care a vorbit „aproape în acelaşi sens”. Interesant
este că discursul lui Redenboim a fost întrerupt de mai mulţi parlamentari,
în frunte cu senatorul naţional‐ţărănist Moise Zipstein, ceea ce arată că
vederile comuniştilor evrei, în nici un caz, nu erau împărtăşite de politicieni
de aceeaşi origine etnică, aparţinând unor formaţiuni democrate. Peste
câteva zile, în preajma aniversării Unirii Principatelor Române, în localităţi
din Basarabia, ca Soroca, Orhei, Ismail, Bălţi, Chişinău, comunişti evrei
au răspândit manifeste cu caracter comunist, unii dintre ei fiind arestaţi.
În ziua de 24 ianuarie 1930, în timp ce la catedrala din Chişinău se oficia
Te‐Deumul pentru Ziua Unirii, un grup de circa 200 de comunişti, purtând
steaguri roşii cu inscripţii de genul „Jos mâinile românilor de pe Basarabia”,
„Trăiască Basarabia roşie şi alipirea ei la Republica Moldovenească” 87 , au
încercat să organizeze o manifestaţie în faţa primăriei oraşului. Autorităţile
85
Ibidem, f. 41‐42.
86
Ibidem, dosar 471, f. 16.
87
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (R.A.S.S.M.) a fost o
entitate teritorială „autonomă“ creată de autorităţile sovietice în componenţa Ucrainei la
12 octombrie 1924. Cuprindea raioanele transnistrene de astăzi ale Republicii Moldova,
plus raioanele Balta, Birzula, Ocnele Roşii, Kodîma, Kotovsk, Crutîi, Pesceana şi Ananiev
din actuala regiune Odessa din Ucraina. Prin crearea R.A.S.S.M. conducerea sovietică a
sperat să încurajeze iredentismul prosovietic în Basarabia şi să‐şi sporească influenţa în
România, efectul scontat nefiind însă atins.