Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

184 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
a fost amplasată o placă de bronz comemorativă. În discursul ţinut cu acest
prilej, Ioan Pelivan arăta că „Aici, acuma un sfert de veac, s‐a născut, a
luptat şi a murit cu cinste primul organ al presei româneşti în Moldova
dintre Prut şi Nistru. Aici o mână de tineri entuziaşti şi neînfricoşaţi,
sub conducerea înflăcăratului patriot Manoil Gh. Gavriliţă, a hotărât să
topească, prin focul graiului strămoşesc, lanţurile robiei muscăleşti, în care
gemeau două milioane şi jumătate de moldoveni. Aici s‐a plămădit, aici a
dospit şi de aici a pornit curentul puternic moldovenesc al naţionalismului
adevărat şi al democratismului. Acest curent a pregătit terenul, pentru ca
peste 12 ani, el să poată înfăptui visul părinţilor şi bunicilor noştri‐Unirea
Basarabiei cu patria mamă... Placa comemorativă turnată în bronz, ce o
aşezăm astăzi pe zidul acestei modeste case, va aminti generaţiilor viitoare
de munca neprecupeţită, de patriotismul fierbinte şi curajul neîntrecut, şi
de toate jertfele depuse de acei ce în 1906, grupându‐se în jurul ziarului
«Basarabia», au ridicat steagul libertăţii şi al dezrobirei naţionale...” 73 .
În contextul împlinirii, la 25 august 1932, a 25 de ani de la moartea
„titanului gândirii româneşti, marelui savant şi îndrumător cultural şi
naţional – Bogdan Petriceicu Hasdeu 74 , care a fost şi va rămâne pentru
totdeauna mândria şi onoarea neamului întreg românesc”, Ioan Pelivan, ca
deputat în Parlamentul român, se adresa ministrului Instrucţiunii Publice
cu o interpelare, în care deplângea faptul că, timp de un sfert de secol,
nu s‐a găsit nici un cărturar român care să facă o monografie despre
viaţa şi activitatea acestui „uriaş pe ogorul culturii noastre naţionale” 75 .
Pelivan constata faptul că, în răstimpul de 25 de ani de la dispariţia fizică
a lui B.P. Hasdeu, operele sale, care au contribuit esenţial la „întemeierea
sufletească a neamului românesc”, nu mai pot fi găsite în nici o librărie din
ţară. El considera retipărirea acestora cu atât mai necesară, cu cât „opera
de consolidare a unirii sufleteşti a provinciilor alipite cu Ţara Mamă, este
încă departe de a fi desăvârşită” 76 . Fruntaşul basarabean deplângea, de
asemenea, situaţia în care se afla castelul „Iulia Hasdeu” de la Câmpina
care, în opinia sa, ar fi trebuit demult să fie restaurat şi transformat într‐un
muzeu 77 . El critica starea de lucruri în acest domeniu, arătând că „înfăţişarea
73
Ibidem, dosar 491, f. 1.
74
Vezi: Schiţe biografice.
75
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 467, f. 39.
76
Ibidem.
77
Sarcina de realizare a lucrărilor de restaurare fuseseră preluate în anul 1924 de către
Ateneul Popular „B.P. Hasdeu“ din Câmpina. Cel de‐al doilea război mondial agravează
starea construcţiei până în anul 1955, când numele său este înscris pe Lista Monumentelor
Istorice. Castelul a fost restaurat între anii 1962‐1964, Comisia Monumentelor Istorice
luând decizia să‐l transforme în muzeu. Graţie profesorului de istorie, Nicolae Simache,