Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 181
eroilor din satele Chiperceni, Bieşti, Cegoreni, Slobozia Codoroja şi
Voroteţ, căzuţi în timpul războiului mondial (din) 1914‐1918 pe câmpul
de onoare... Monumentul... este expresia sentimentului de patriotism, de
admiraţie, evlavie şi recunoştinţă a generaţiei de astăzi, faţă de acei care
şi‐au jertfit viaţa pentru Patrie şi fericirea urmaşilor săi ” 64 . În partea finală
a scrisorii, preşedintele asociaţiei, I. Pelivan aprecia că, în Basarabia, mai
mult decât în oricare altă provincie românească, este necesară „cultivarea
sentimentului patriotic... Va fi o mângâiere şi bucurie dacă monumentul
ridicat de căminul din Chiperceni va sluji ca stimulent pentru alte sate
basarabene care să imite frumoasa Dvs. pildă” 65 .
Este evident că „Astra“ basarabeană a contribuit la afirmarea idealurilor
românismului, la unirea intelectualilor basarabeni pe baza unui amplu
program cultural şi ştiinţific naţional, la apropierea intelectualităţii de viaţa
poporului de la oraşe şi sate. Iar aceasta a fost şi o pregatire a terenului pentru
organizarea în 1934 a Institutului Social Român din Basarabia. Organizaţia
nu a fost scutită de o serie de atacuri din partea presei ruse locale, aşa
cum rezultă dintr‐un proces verbal al şedinţei conducerii centrale a „Astrei”
basarabene, din 30 octombrie 1933, care mai releva faptul că la şedinţele
acesteia fuseseră infiltraţi unii „agenţi” având ca sarcină culegerea de
informaţii care să fie folosite împotriva intereselor ei. S‐a hotărât, cu acest
prilej, să se ia măsuri contra acestor „divulgări” 66 .
În şedinţa din 13 iunie 1935, Comitetul Central al „Astrei” basarabene
a făcut o analiză a activităţii asociaţiei, în cadrul căreia L.T. Boga a
prezentat o amplă dare de seamă asupra activităţii asociaţiei. S‐a subliniat
„ascendenţa morală a «Astrei» în masele populare, care se confirmă prin
continua înfiinţare de cămine în cuprinsul satelor din Basarabia... . Însă în
măsura în care se intensifică activitatea căminelor la sate, în aceiaşi măsură
cresc şi îndatoririle Centralei faţă de cămine” 67 . Rezulta, astfel, situaţia
„dezastruoasă” atât a asociaţiei, cât şi a publicaţiei „Cuvânt Moldovenesc”,
ceea ce impunea începerea de negocieri pentru fuziunea „Astrei” basarabene
cu Fundaţia Regală „Principele Carol”. După îndelungi discuţii, Comitetul
a hotărât ca fuziunea să se facă în condiţiile păstrării activităţii regionalei
basarabene a „Astrei”, inclusiv a structurilor aparatului funcţionăresc, iar
„Cuvânt Moldovenesc” să fie redactat, în continuare, în acelaşi spirit şi cu
aceeaşi conducere ş.a.
Aceste aspecte au fost reluate în cadrul şedinţei Comitetului Central al
64
Ibidem, f. 14.
65
Ibidem.
66
Ibidem, f. 36‐37.
67
Ibidem, f. 88.