Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

18 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
de modernizare şi dezvoltare naţională pe care l‐a traversat poporul român
alături de celelalte popoare din Europa” 5 .
Pe 25 iunie 2011, aderenţii Grupului de iniţiativă „Anul 1812. 200 de
ani de la anexarea Basarabiei de Imperiul Rus” s‐au întrunit la Chişinău
pentru a discuta statutul mişcării dar şi programul de activitate. Declaraţia
aparţine liderului grupului, profesorul Alexandru Moşanu. „16 mai 1812
este o dată tristă ce a schimbat cursul istoric şi a marcat destinul populaţiei
dintre Prut şi Nistru, o dată ce ne‐a rupt de la spaţiul românesc şi chiar de la
cel european, şi care ne împiedică să ne dezvoltăm”, a declarat Alexandru
Moşanu. „De felul cum vom comemora această dată depinde soarta noastră
de mai departe. Rămânem în sfera de influenţă a Rusiei sau mergem spre
UE”, mai adaugă fostul preşedinte al Parlamentului. Potrivit iniţiatorilor,
şirul de acţiuni se vor încheia la 15 mai 2012 când va fi organizată o
conferinţă ştiinţifică internaţională. „Abia astăzi putem să spune adevărul
despre noi, până acum nu am putut‐o face pentru că eram asupriţi de
ruşi”, a menţionat Ion Negrei, vicepreşedintele Asociaţiei Istoricilor din
Republica Moldova. Pe parcursul acestui an, istoricii îşi propun să aducă
în dezbaterea publică problema independenţei Republicii Moldova, a
crizei identitare, relaţiilor interetnice şi destinului european. Acţiunea de
recuperare a memoriei istorice se va materializa prin studii şi monografii
care vor fi editate cu acest prilej. Din această perspectivă, lucrarea de faţă,
referitoare la viaţa şi activitatea lui Ioan Pelivan, este implicit subsumată
programului anunţat.
Rolul lui Ioan Pelivan în evenimentele care au condus la Unirea
Basarabiei cu România, în anul 1918, a fost fără îndoială unul de excepţie.
El a contribuit enorm la propagarea ideii de autonomie şi la consolidarea
mişcării naţionale moldoveneşti. Prin exprimarea punctului de vedere în
cadrul manifestărilor publice, prin discuţiile purtate cu colegii din cadrul
Partidului Naţional Moldovenesc, prin lansarea de manifeste şi alte materiale
publicate, Ioan Pelivan a adaptat ideea autonomiei la necesităţile poporului
băştinaş din Basarabia, conferindu‐i acesteia un conţinut naţional, spre
deosebire de mulţi „binevoitori”, care pedalau pe autonomia teritorială. La
3 aprilie 1917, face parte din Comitetul de organizare al Partidului Naţional
Moldovenesc, partid renăscut sub preşedinţia lui Pavel Gore. Participă, în
continuare, la congresele din aprilie şi mai 1917 ale învăţătorilor, unde
susţine propunerile lui Ştefan Ciobanu de naţionalizare a învăţământului,
precum şi la alte manifestări cu caracter naţional. La şedinţa de reactivare a
Societăţii Culturale Moldoveneşti (înfiinţată în 1905), este ales în comitetul
de conducere. În iunie 1917 publică broşura Adunarea Întemeietoare, în
5
www. petitieonline. com/declaratia_grupului_de_initiativa_anul 1812.