Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 179
tot atâtea biblioteci populare şi sunt în continuă creştere” 57 . „Căminele
«Astra» de la sate şi oraşe – aprecia, în continuare, conducerea asociaţiei –
sunt tot atâtea izvoare de cultură, de naţionalism românesc creator; sunt
locaşuri de pace, de bună înţelegere, de muncă folositoare individului şi
obştei. Ele sunt organe de propagandă în interesul Monarhiei, a Dinastiei, a
instituţiilor ţării şi neamului nostru; ele sunt cuiburi de rezistenţă împotriva
tuturor acţiunilor răutăcioase, duşmănoase, subversive, ce năzuesc spre
destrămarea aşezămintelor româneşti” 58 . Potrivit unei scrisori adresate
ministrului de Interne, din data de 17 februarie 1934, numărul căminelor
„Astrei” basarabene crescuse la 450, cu tot atâtea biblioteci populare. Prin
intermediul acestora se urmărea să se dezvolte în rândul sătenilor „dragostea
de neam şi cultură românească, cu care într‐adevăr ne putem mândri” 59 .
Referitor la căminele „Astrei“, într‐o scrisoare adresată episcopului
Hotinului, la 27 noiembrie 1934, preşedintele asociaţiei, Ioan Pelivan arăta
că acestea sunt „casa de sfat a satului, a treia instituţie a satului, alături
de şcoală şi biserică, unde toţi binevoitorii lucrează cu stăruinţă pentru
ridicarea şi întărirea morală a sătenilor noştri”. În aceeaşi scrisoare se
preciza faptul că „Astra“ basarabeană „nu face nici un fel de politică de
partid, ci cuprinde numai sfaturi, îndemnuri şi veşti de pretutindeni pentru
trebuinţele sufleteşti ale norodului moldovenesc din Basarabia” 60 .
Cunoscând rolul pe care biserica l‐a avut în istoria poporului român,
convinşi că aceasta este „mama neamului nostru”, cum spunea marele
poet naţional M. Eminescu, liderii „Astrei“ basarabene aveau în vedere
ca activitatea asociaţiei să se realizeze „mai mult prin biserică şi pentru
biserică. Am vrea să reînviem tradiţiile şi obiceiurile bune din trecut ca
în conducerea statului românesc biserica să aibă un rol precumpănitor.
Cârmuitorii bisericii, cari cunosc cel mai bine nevoile şi bucuriile poporului
nostru, să fie şi cârmuitori ai statului, aşa cum vlădicii de odinioară au
fost sfetnicii voievozilor noştri. Avem convingerea nestrămutată că ceea
ce ţine neamul românesc strâns unit este în primul rând biserica. De aceea
prin satele unde avem înfiinţate cămine culturale, preoţii, ca preşedinţi ai
acestor cămine, dau directive şi munca este rodnică”. De altfel, problemele
culturale bisericeşti erau larg prezentate în gazeta „Cuvânt Moldovenesc”.
În fiecare număr era publicată Tâlcuirea evangheliei duminicale,
diferite articole cu conţinut religios, precum şi diverse informaţii despre
evenimentele religioase de pretutindeni, dar mai ales din Basarabia. La
57
Ibidem, f. 12.
58
Ibidem.
59
Ibidem, dosar 503, f. 1.
60
Ibidem, dosar 467, f. 85.