Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

178 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
contribui la intensificarea propagandei culturale, înfiinţarea şi dezvoltarea
bibliotecilor „poporale”. În acest scop, preşedinţii despărţămintelor judeţene
trebuiau să conlucreze cu şefii desemnaţi la nivel de plasă, pentru a realiza
următoarele: 1) Comitetul despărţământului central judeţean să delege
un membru al său la organizarea despărţămintelor de plasă şi eventual la
adunările generale ale acestuia; 2) Despărţămintele de plasă să raporteze în
fiecare an asupra activităţii sale despărţământului judeţean central, care va
întocmi apoi un raport general asupra activităţii culturale pe întreg judeţul;
3) Despărţămintele judeţene centrale vor primi de la centru broşurile/
îndrumările necesare pentru înfiinţarea şi „augmentarea” „bibliotecilor
poporale”; 4) Diferite organizaţii şi secţii ale unor despărţăminte, precum
coruri, fanfare, societăţi de amatori pentru teatru ar putea să‐şi dea concursul
pentru organizarea de şezători şi festivaluri, împreună cu despărţămintele
învecinate; 5) Despărţămintele judeţene centrale trebuiau să ţină evidenţa
„tuturor terenurilor de case naţionale din întreg judeţul, făcând toţi paşii
necesari pentru o arendare cât mai favorabilă, având în acest scop sprijinul
celor de plasă” 56 .
Cu privire la împrejurările înfiinţării şi rezultatele activităţii „Astrei”
basarabene, conducerea asociaţiei, reprezentată de preşedintele Ioan
Pelivan şi secretarul general Valer Pop, informa, la 1 martie 1933, pe regele
Carol al II‐lea, arătând următoarele: „După Unirea provinciei noastre dintre
Prut şi Nistru s‐a simţit nevoia urgentă de o acţiune continuă şi sistematică,
pentru înlăturarea cu un ceas mai devreme a întunerecului cultural şi
naţional românesc, pe care stăpânirea străină l‐a menţinut şi l‐a adâncit în
masele moldoveneşti din Basarabia. Şi, după Unire, au fost multe iniţiative,
s‐au început multe acţiuni similare, pornite atât de localnici cât şi de fraţii
de peste Prut. Dar, spre durerea obştească, nici una nu a putut să o ducă mai
departe, unele năruindu‐se imediat după un început entuziast şi zgomotos,
altele trăgându‐şi sufletul 1‐2 ani, pentru a rămâne o dată statistică. În faţa
acestor jalnice stări de lucruri, Asociaţia Culturală «Astra» din Ardeal a
aprobat unor luptători moldoveni înfiinţarea la Chişinău a filialei «Astrei
Basarabene», care din 1926 activează neîntrerupt în masele populare din
cuprinsul întregii provincii. Lupta este extrem de anevoioasă, şi o facem cu
jertfe sufleteşti şi mai ales materiale, ce aproape că întrec uneori, şi deseori,
puterea noastră de rezistenţă. În vârtejul multor şi feluritelor curente
duşmănoase ţării şi neamului nostru, ce ne străbat provincia în lungul şi
latul ei, «Astra Basarabiei» are satisfacţia să constate că moldovenii îşi
strâng rândurile în jurul nostru, înfiinţând, cu ajutorul cărturarilor de la
sate, cămine culturale «Astra», al căror număr se ridică astăzi la 280, cu
56
Ibidem, p. 5.