Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

176 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
istoriei, ceea ce nu trag nici o clipă la îndoială – menţiona O. Ghibu, în
încheiere – «Astra» va deveni prin voi o cetate tot atât de puternică în
Basarabia, pe cât de puternică a fost şi a rămas în Transilvania, şi veacuri
de‐arândul, generaţii după generaţii, vă vor pomeni cu evlavie numele, aşa
cum noi cu pietate le rostim pe ale înaintaşilor noştri... Dea Dumnezeu
ca aşteptările, pe cari un popor întreg le leagă de «Astra» în această parte
a ţării, să fie pe de‐a‐ntregul împlinite! ss. Onisifor Ghibu, profesor la
Universitatea din Cluj, comisar general al «Astrei» pentru Basarabia” 50 .
Una din preocupările majore ale „Astrei” basarabene a fost sprijinirea
unor publicaţíi periodice pentru promovarea limbii şi culturii româneşti în
provincia dintre Prut şi Nistru. La 1 iunie 1926, a revăzut lumina tiparului
la Chişinău „ziarul naţional independent” „România Nouă”, sub aceeaşi
conducere a lui Onisifor Ghibu, care îşi propunea sprijinirea tradiţiilor şi
culturii române şi o bună informare a cititorilor moldoveni 51 . În cea mai mare
parte a lor, autorii care publicau la această gazetă erau scriitori autohtoni,
printre cei mai importanţi aflându‐se arhiepiscopul Gurie şi Pantelimon
Halippa. Din celelalte provincii contribuiau, însă, cu articole nume ilustre
precum N. Iorga, M. Sadoveanu, I. Agârbiceanu. În acelaşi an, „Astra”
basarabeană şi‐a înfiinţat o publicaţie proprie, „Cuvânt Moldovenesc”, care
a apărut graţie ajutorului acordat de directorul ziarului „Universul”, Stelian
Popescu. Aceasta era, de fapt, o nouă ediţie a vechii gazete cu acelaşi
nume, scoasă încă din 1914, de luptătorii pentru dezrobirea Basarabiei de
sub jugul ţarist şi unirea ei cu patria‐mamă. În mai 1932 a apărut, la Cluj,
revista „Gând Românesc”, apreciată drept „un preţios auxiliar” al „Astrei”,
care „şi‐a luat pe umeri nobila sarcină de a fi expresia spiritualităţii ardelene
din aceste vremuri de profunde prefaceri, care cer mai mult ca oricând, o
atentă examinare a drumului ce avem de străbătut” 52 .
Printre obiectivele de bază ale asociaţiei se afla promovarea culturii
în toate domeniile de specialitate ca: agricultură, sericicultură, albinărit,
industria casnică, cooperative, bănci populare etc. În acest scop au fost
înfiinţate premii în bani sau cărţi pentru: organizarea celor mai bune şi
folositoare şezători rurale; crearea celei mai bune şi mai frecventate
biblioteci populare; cele mai bune şi mai eficace predici bisericeşti; lupta
cea mai eficientă contra analfabetismului din satele basarabene; crearea
celei mai bune bănci sau cooperative populare; lupta cea mai eficace
împotriva alcoolismului la sate; cele mai frumoase lucrări de artă casnică,
cu scopul de a încuraja confecţionarea şi purtarea vechiului costum popular
50
Ibidem.
51
„Transilvania”, nr. 7, 1926, p. 381; Dragoş Petrescu, op. cit., p. 22.
52
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 467, f. 46.