Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 175
aceeaşi ca pe vremea lui Alexandru cel Bun. Această stare de lucru(ri) ne
obligă să punem problema ridicării satelor în fruntea programului nostru de
activitate. Basarabia are un popor admirabil. Ţărănimea basarabeană e un
pământ sănătos care poate da roadele cele mai bune, el are însă nevoie de
un cultivator priceput. Poporul basarabean are însuşiri nobile şi sănătoase;
trebuie să ne apropiem însă de ele cu chibzuială şi cu multă înţelegere” 47 .
Părăsind conducerea „Astrei” basarabene, la 23 octombrie 1927,
Onisifor Ghibu rostea un emoţionat cuvânt către noii ei conducători,
exprimându‐şi satisfacţia că „astăzi, după toate câte s‐au petrecut în legătură
cu «Astra», am mângâierea să pot vedea că vorbele mele n‐au rămas în vânt
şi că pot sta cu fruntea ridicată – şi înaintea acelora care m‐au trimis aici
şi a acelora care m‐au onorat cu colaborarea lor. Când am primit acum un
an şi jumătate însărcinarea să înfiinţez «Astra» în Basarabia, eu cunoşteam
şi posibilităţile şi obstacolele cu cari aveam să mă întâlnesc. Cunoşteam
destul de bine spiritul basarabean şi în special pe cel «moldovenesc»,
pentru ca să‐mi pot da seama de tot ce m‐aşteaptă. Toate acestea mă făceau
să am încredere în izbândă. Azi n‐am pentru ce mă căi. Plecând de aici,
acolo unde mă cheamă o datorie pe care nu mai am dreptul să o neglijez, o
fac cu inima liniştită că «Astra» basarabeană a rămas în grija unor cârmaci
iscusiţi şi că în masele largi ale intelectualilor de la oraşe şi de la ţară ea
se bucură de cea mai bună preţuire. Celor care vor duce mai departe pe
aceste meleaguri steagul «Astrei», le zic cu prilejul despărţirei: Fraţi iubiţi!
În lupta voastră sfântă spre cultură, să nu vă pierdeţi nici o singură clipă
nădejdea în biruinţa binelui şi a adevărului” 48 .
Adresându‐le noilor lideri ai „Astrei” basarabene, îndemnul Credeţi
luptaţi, fiţi solidari – şi veţi birui!, marele om de cultură şi luptător naţional
ardelean arăta, în continuare: „Dacă la un moment dat, veţi întâlni în calea
voastră piedici, fie din partea străinilor, fie din partea fiilor rătăciţi şi orbiţi
de răutate din sânul vostru chiar, aduceţi‐vă aminte că înaintaşii voştri,
cari au trăit, au luptat şi au murit supt stăpâniri străine, au întâlnit în calea
lor obstacole şi mai mari şi că ei totuşi nu s‐au speriat de ele, ci crezând
puternic în dreptatea cauzei lor, şi‐au împlinit datoria cu o persistenţă şi
mai mare, până la deplina biruinţă... . Iar dacă soarta vă va pune uneori
la încercări grele, aduceţi‐vă aminte că naţiile înconjurătoare, deşi lipsite
de organizaţie naţională de stat, au rosturi culturale multe şi solide, bazate
exclusiv pe simţul de jertfă şi solidaritate a fiilor lor, – şi că sunteţi datori
să nu vă lăsaţi nici decum mai prejos de ele” 49 . „Dacă veţi înţelege porunca
47
Onisifor Ghibu, Cuvinte către tineretul intelectual basarabean, Chişinău, 1927,
p. 14; Dragoş Petrescu, op. cit., p. 21.
48
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 751, f. 11.
49
Ibidem.