Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

174 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Chişinău; T. Iacobescu, institutor, fost deputat, Cetatea Albă. Patru locuri
libere urmau să se completeze prin cooptare 42 . Au fost aleşi, de asemenea, 7
supleanţi: I. Zaborovschi, profesor; S. Pamfil, profesor; Dr. C. Ceapă, medic;
N. Spătariu, inginer; Anibal Gheorghiu, avocat; A. Eladi, profesor; N. Popa,
institutor. Trei locuri rămâneau libere. Biroul de conducere al asociaţiei avea
următoarea componenţă: Ioan G. Pelivan – preşedinte; Eugen Ionescu Dârzeu
şi N. Profiri – vicepreşedinţi; Valer Pop – secretar general; V. Ghenzul, C.
Georgescu‐Vrancea şi P. Firică – cenzori; V. Vasilescu – economist 43 . Pe
parcurs, în conducerea „Astrei” basarabene vor mai fi cooptate şi alte persoane
precum preotul Vasile Ţepordei, ca secretar administrativ ş.a. Cooptarea
acestuia s‐a făcut, cel mai probabil, în urma unei scrisori de recomandare
trimisă de Gala Galaction, din Chişinău, lui Ioan Pelivan, aflat atunci la
Bucureşti. În scrisoarea respectivă, purtând data de 14 februarie 1934 şi
adusă personal de V. Ţepordei destinatarului, G. Galaction făcea menţiunea
că acesta a fost elevul său şi îl propunea „să‐i daţi de lucru la Societatea
«Astra»”. „Vi‐l recomand din toată inima – pleda G. Galaction pentru fostul
său discipol. E ager, expeditiv, harnic, vrednic de toată încrederea!” 44 .
În baza propunerii făcute de Onisifor Ghibu, care îndeplinea şi funcţia
de preşedinte al secţiei culturale ardelene, au fost alcătuite trei subsecţii
ale sectorului şcolar: filozofică, religioasă şi pedagogică. Secţia şcolară
basarabeană s‐a arătat preocupată de rezolvarea mai multor chestiuni
fundamentale, cum ar fi: întemeierea unei Universităţi la Chişinău,
a căminelor culturale, acordarea de burse în Occident studenţilor şi
absolvenţilor de studii superioare, realizarea unei statistici a studenţilor
basarabeni aflaţi în străinătate 45 . Aşa cum rezultă dintr‐o circulară din anul
1927, semnată de preşedintele Ioan Pelivan, în stabilirea acestor obiective
se pornea de la realitatea că, dintre toate provinciile care s‐au reunit cu
patria‐mamă, Basarabia era „cea mai înapoiată” în ceea ce priveşte
dezvoltarea culturii româneşti şi redeşteptarea conştiinţei naţionale. În primii
ani după unire, din diverse motive, dar în primul rând datorită priorităţilor
legate de consolidarea ţării, nu se făcuse prea mult pe acest plan. Ori se ştia
că modalitatea cea mai eficientă pentru combaterea „mirajului vechii culturi
a Colosului de la Nord şi a actualelor lui tendinţe de dezagregare socială
şi naţională” este şi va rămâne „dezvoltarea cât mai adânc a conştiinţei şi
a culturei naţionale” 46 . În acelaşi an, Onisifor Ghibu, în calitate de comisar
al Astrei, constata că „Mentalitatea ţăranului basarabean a rămas aproape
42
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 467, f. 1‐1 verso.
43
Ibidem, f. 1 verso.
44
Ibidem, dosar 541, f. 38.
45
Dragoş Petrescu, op. cit., p. 20.
46
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 467, f. 109.