Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

172 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
răsplătit cu funcţia de comisar al „Astrei” pentru Basarabia (2 mai 1926).
Rolul şi autoritatea sa morală în acest domeniu s‐au dovedit cu atât mai
remarcabile, cu cât s‐a constatat în urma verificărilor făcute de o comisie
formată din arhiepiscopul de Chişinău Gurie Grosu, Pantelimon Halippa,
Ioan Pelivan ş.a., că toate cheltuielile „Astrei” basarabene, timp de şapte
luni, fuseseră suportate în întregime de profesorul clujean 36 .
Ioan Pelivan a fost, alături de Onisifor Ghibu şi alţi luptători pentru
cauza naţională, printre cei 12 membri fondatori ai „Astrei” basarabene,
intelectuali de marcă, dintre care mai menţionăm pe profesorul Ştefan
Ciobanu, arhiespiscopul Gurie şi Pantelimon Halippa. În pofida fricţiunilor
care au mai existat între unii membri, din cauza punctelor de vedere diferite
asupra anumitor probleme, se poate aprecia că, în general, activitatea
organizaţiei a fost remarcabilă pentru activitatea spirituală din Basarabia 37 .
Organizată în conformitate cu Regulamentul Asociaţiei, adoptat
încă de la înfiinţarea acesteia, în anul 1861, regionala basarabeană a
fost întemeiată în baza concepţiei descentralizatoare, prin gruparea mai
multor despărţăminte într‐o unitate de muncă înzestrată cu autonomie
administrativă, cu scopul de a uşura realizarea programului general al
instituţiei, în sensul specificului provincial. Regionalele se constituie „în
scopul rezolvării problemelor Asociaţiunii pe teritoriul aparţinător sferei
lor de activitate” şi au un sediu în centrul stabilit de adunarea de organizare
a regionalei (art. 48) 38 .
Pentru buna funcţionare a regionalei basarabene, în profil teritorial
au fost înfiinţate următoarele „despărţăminte”: „Matei Basarab” din
Cetatea Albă, al cărui nume a fost dat după titulatura Regimentului 35
Infanterie, înfiinţat la 1 ianuarie 1924 de un grup de ofiţeri entuziaşti,
coordonaţi şi finanţaţi de Onisifor Ghibu. Din luna mai 1924, preşedinte
al despărţământului a devenit colonelul Ilie Cornea, care a determinat pe
toţi soldaţii regimentului să devină membri ajutători. Aceştia aveau acces
în mod gratuit la cele 15 „biblioteci poporale” ale instituţiei, alcătuite din
cărţi şi reviste trimise de Astra ori cumpărate de Regiment. Despărţământul
avea 16 agenturi, corespunzând companiilor şi 102 membri activi (ofiţeri
şi subofiţeri, mulţi dintre ei fiind abonaţi la revista „Transilvania”). Un alt
despărţământ a fost „Tighina – oraş”, constituit la 1 iulie 1925 şi care a fost
condus timp de patru ani, până când s‐a autodesfiinţat, din motive financiare,
36
Ibidem.
37
Ibidem.
38
Eugen Hulea, Astra – istoric, organizare, activitate, statute şi regulamente,
Sibiu, 1944, p. 103; Dragoş Petrescu, op. cit., p. 20.