Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 171
dar şi meritele incontestabile, în ceea ce priveşte lupta sa pentru unitatea
naţională a ţării 32 .
Încă din primii ani postbelici, Ioan Pelivan s‐a dovedit un susţinător
asiduu al publicaţiilor din Basarabia, întreprinzând demersuri în acest
scop, la nivelul autorităţilor competente din acele vremuri. Printr‐o adresă
a Comandamentului Militar al Basarabiei‐Biroul 2 Informaţii, din 26
iulie 1923, se comunica lui I. Pelivan faptul că „Ministerul de Interne a
încuviinţat să scoateţi «Gazeta Basarabiei», însă numai în limba română,
trecând prin cenzura locală” 33 .
7) Conducător al filialei din Basarabia a Asociaţiei „Astra”
(1927‐1936)
Una dintre dimensiunile importante ale activităţii lui Ioan Pelivan după
Unirea Basarabiei cu patria‐mamă este cea pe care a desfăşurat‐o în toate
demersurile legate de înfiinţarea filialei basarabene a Asociaţiei de Cultură
„Astra”, creată încă din martie 1861, la Sibiu, ca o societate culturală a
tuturor românilor 34 , iar apoi în calitatea de preşedinte al acestei filiale,
funcţie pe care a exercitat‐o între anii 1927‐1936.
Trebuie menţionat mai întâi faptul că un rol major în edificarea „Astrei”
basarabene l‐a avut marele pedagog şi luptător pentru unitate naţională
Onisifor Ghibu, care a activat la Chişinău, începând cu luna martie 1917.
Profesor universitar de pedagogie la Universitatea din Cluj, format în
spiritul intelectualismului ardelean, el a făcut parte din Comitetul Central
al „Astrei” şi a participat la lucrările Sfatului Ţării, subliniind importanţa
unităţii culturale şi politice a tuturor compatrioţilor săi şi îndemnând pe
membrii Sfatului să cultive relaţiile cu România. În toată această perioadă
a corespondat cu Comitetul Central şi cu marii săi prieteni Octavian Goga
(secretar al Asociaţiei timp de opt ani) şi Nicolae Iorga (preşedintele
Ligii Culturale), în special pe probleme legate de Astra şi viaţa culturală
basarabeană 35 . O. Ghibu a contribuit la întemeierea a zece secţii ale
Asociaţiei în centre româneşti recent unite cu ţara, motiv pentru care a fost
32
Vezi: Ioan Pelivan, Ivan Constantinovici Inculeţ şi obârşia lui, în „Raza”. Gazetă
săptămânală de luptă a refugiaţilor basarabeni, Anul X, Nr. 558, 7 decembrie 1940.
33
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 459, f. 2.
34
Cu privire la înfiinţarea şi activitatea Asociaţiei ASTRA, vezi pe larg Pamfil
Matei, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român"
(ASTRA) şi rolul ei în cultura naţională, 1861‐1950, Editura Dacia, Cluj‐Napoca 1986;
Prof. univ. dr. Dumitru Acu, Asociaţiunea Transilvană pentru literatura şi cultura
poporului român, Fondată la anul 1861‐Sibiu.
35
Dragoş Petrescu, Onisifor Ghibu – misionar cultural în Basarabia, în „Revista
Română”, nr. 4(54) 2008, p. 20.