Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

168 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Ca membru al P.N.Ţ. Ioan Pelivan va deţine mai multe mandate de deputat
în Parlamentul României.
Dintre toţi liderii politici basarabeni, cu rol major în timpul
evenimentelor din anii 1917‐1918, Ion Inculeţ a dat dovadă de o deosebită
abilitate în mişcarea pe scena politică din România reîntregită, a fost în
diferite guverne ministru al Basarabiei, ministru al Sănătăţii, ministru de
Interne, ministru al Comunicaţiilor şi chiar vicepreşedinte al Consiliului de
Ministri al României.
Mulţi intelectuali basarabeni au ajuns deputaţi şi senatori în Parlamentul
român, prefecţi de judeţe, au deţinut funcţii importante în economie, finanţe,
comerţ etc. Ar fi, prin urmare, mai corect să se vorbească „nu despre o
presupusă animozitate dintre basarabeni şi centru, ci despre dezacordul
dintre o parte a intelectualilor basarabeni, de regulă, de stânga şi cercurile
puterii din ţară (cercuri din care făceau parte şi basarabeni). Aceste
discordii aveau rădăcini mai vechi şi ele reflectau situaţia social‐economică
şi atmosfera politică din provincie” 23 .
Franc, onest şi corect, de fiecare dată când vorbea, Ioan Pelivan punea
atâta suflet în cuvintele sale, încât nimeni nu încerca deschis să‐l contrazică.
În parlamentul român a pus sistematic în discuţie problemele cu care se
confrunta populaţia basarabeană, mai ales proasta administraţie trimisă din
regat şi comportamentul abuziv al jandarmilor. Pentru această atitudine
corectă şi tranşantă Ioan Pelivan a fost aspru criticat, însă, după cum am
mai spus, mai mult pe după spate, căci nu era nimic de reproşat unui om
care spunea deschis adevărul.
6) Disputa cu Ion Inculeţ
Pe fondul competiţiei şi a confruntărilor politice interne din România
Mare, Ioan Pelivan a avut uneori polemici publice cu adversari politici,
printre care s‐a aflat şi vechiul său confrate, consătean şi companion în
mişcarea naţională din Basarabia, Ion Inculeţ. Disputele cu acesta nu au
fost lipsite de unele accente deosebit de critice şi chiar acuzaţii grave cu
privire la „oportunismul” şi „duplicitatea” ce ar fi caracterizat atitudinea lui
Ion Inculeţ în timpul evenimentelor din Basarabia, din anii 1917‐1918. În
urma acuzelor aduse de Pelivan, Ion Inculeţ a făcut o amplă declaraţie care
a apărut în oficiosul liberal „Viitorul” din 30 octombrie 1923, şi în care
arată că „din cauza împrejurărilor primejdioase din 1917 şi de la începutul
lui 1918... pentru a uni Basarabia cu Regatul Vechi”, el „a trebuit să‐şi
ascundă adevăratele sale sentimente” şi să „joace rolul de revoluţionar” 24 .
23
Leonid Cemortan, loc. cit.
24
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 448, f. 11.