Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

bibliotecametropolitana.ro
from bibliotecametropolitana.ro More from this publisher
01.01.2015 Views

166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU acel moment menţinerea independenţei Partidului Ţărănesc Basarabean, fiind unul din adversarii fuzionării cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, condus de Ion Mihalache. El aprecia că, în această chestiune, trebuie „să luăm pildă de la fraţii din Partidul Naţional din Ardeal. Ei au mai multă experienţă decât noi. Ei nu vroesc să fuzioneze cu nici un partid din regatul vechi” 17 . 4) Intrarea în Partidul Naţional Intrând în viaţa politică din România Mare, fruntaşii basarabeni care jucaseră roluri importante în desăvârşirea unităţii naţionale vor adera, treptat, la diverse formaţiuni deja existente sau în curs de constituire, practic ei încetând a se mai prezenta ca un corp unitar, monolit. În urma unor confruntări interne, Partidul Ţărănesc din Basarabia s‐a scindat, astfel că o grupare în frunte cu Sergiu Niţă a fuzionat cu Liga Poporului (aprilie 1920), o alta, în frunte cu Pantelimon Halippa, a fuzionat cu Partidul Ţărănesc (iulie 1921), cea de‐a treia, condusă de Ion Inculeţ, fuzionând cu Partidul Naţional Liberal (20 ianuarie 1923). În dezacord cu situaţia creată prin pierderea independenţei partidului şi, practic, destructurarea acestuia, în septembrie 1923, Ioan Pelivan s‐a încadrat în Partidul Naţional (fost Partidul Naţional Român din Transilvania), condus de Iuliu Maniu, Alexandru Vaida‐Voevod ş.a. Decizia luată era, de fapt, în conformitate cu poziţia pe care Pelivan o exprimase încă de la congresul general al Partidului Ţărănesc Basarabean, din data de 28 august 1921. Poziţionarea diferită pe eşichierul politic din România reîntregită a grupărilor conduse de Inculeţ şi Pelivan erau generate, în principal, de divergenţele legate de problema Constituţiei României, aflate atunci în dezbatere publică. Gruparea lui Ion Inculeţ, care la 20 ianuarie 1923 a fuzionat cu Partidul Naţional‐Liberal, a susţinut şi votat noua lege fundamentală. Gruparea lui Pantelimon Halippa, care se contopise cu Partidul Ţărănesc, aflat în opoziţie, a adoptat o atitudine negativă. Bazându‐se pe confortabila majoritate parlamentară pe care o avea – crescută prin fuziunea realizată în ianuarie 1923 cu Partidul Ţărănesc Basarabean condus de Ion Inculeţ şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina prezidat de Ion Nistor – guvernul liberal a asigurat votarea Constituţiei de către Adunarea Deputaţilor la 26 martie şi, de către Senat, la 27 martie 1923 18 . 17 Ibidem, p. 12. 18 Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional‐Ţărănesc, Ediţia a II‐a, revăzută şi adăugită, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p. 24.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 167 În numele grupului de deputaţi basarabeni pe care‐l reprezenta, Pantelimon Halippa a supus, în şedinţa Adunării Deputaţilor din 9 martie 1923, unei aspre critici proiectul de Constituţie prezentat de guvernul liberal. Fruntaşul ţărănist a arătat că proiectul de Constituţie prezentat de guvernul liberal nu asigura cetăţenilor mijloacele legale de apărare împotriva abuzurilor administrative şi guvernamentale, dădea posibilitatea transformării instituţiei judecătoreşti într‐un instrument docil de partid, prevedea desfiinţarea autonomiei provinciale şi nu garanta autonomia administrativă comunală şi judeţeană, nu stabilea periodicitatea alegerilor pentru Corpurile legiuitoare. Pantelimon Halippa a exprimat temerea că „întreg regimul constituţional şi parlamentar poate fi oricând înlăturat sub pretextul vag de pericol de stat printr‐o simplă declaraţie a stării de asediu” 19 . Aşa cum se apreciază în lucrări publicate relativ recent, „unele critici aduse proiectului de Constituţie aveau un suport real, însă poziţia îngustă de partid pe care s‐a situat opoziţia dovedea o incapacitate organică de înţelegere a marilor deziderate naţionale” 20 . În condiţiile în care nu a putut împiedica dezbaterile asupra proiectului de Constituţie, opoziţia s‐a retras din parlament, organizând zgomotoase manifestaţii de stradă. Neîndoielnic, promulgarea Constituţiei din martie 1923 a marcat un moment esenţial din istoria României, fiind cerută de transformările survenite în viaţa societăţii, în ansamblul său, de realizarea visului secular al unirii tuturor provinciilor locuite de români. 5) Membru în conducerea Partidului Naţional Ţărănesc La 10 octombrie 1926, ca urmare a fuziunii dintre Partidul Ţărănesc şi Partidul Naţional din Transilvania, condus de Iuliu Maniu 21 , s‐a format Partidul Naţional Ţărănesc (P.N.Ţ.). Din Comitetul Central Executiv al P.N.Ţ., alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Alexandru Vaida‐Voevod, Constantin Stere, Pantelimon Halippa ş.a., a făcut parte şi Ioan Pelivan 22 . În perioada dintre cele două războaie mondiale, un şir întreg de intelectuali şi politicieni basarabeni, membri ai P.N.Ţ., deţin funcţii de miniştri, subsecretari de stat sau sunt conducătorii de departamente – Ioan Pelivan, Pantelimon Halippa, Ştefan Ciobanu, Daniel Ciugureanu, Sergiu Niţă, Vladimir Cristi, Anton Crihan, Ion Buzdugan, Petre Cazacu etc. 19 Ioan Scurtu, ş.a., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, p. 186. 20 Ibidem. 21 Vezi: Schiţe biografice. 22 Comitetul de conducere al Partidului Naţional‐Ţărănesc, în „Ţărănismul”, II, nr. 26 din 17 octombrie 1926; Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional‐Ţărănesc, p. 68.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 167<br />

În numele grupului de deputaţi basarabeni pe care‐l reprezenta,<br />

Pantelimon H<strong>al</strong>ippa a supus, în şe<strong>din</strong>ţa Adunării Deputaţilor <strong>din</strong> 9 martie<br />

1923, unei aspre critici proiectul de Constituţie prezentat de guvernul<br />

liber<strong>al</strong>. Fruntaşul ţărănist a arătat că proiectul de Constituţie prezentat<br />

de guvernul liber<strong>al</strong> nu asigura cetăţenilor mijloacele leg<strong>al</strong>e de apărare<br />

împotriva abuzurilor administrative şi guvernament<strong>al</strong>e, dădea posibilitatea<br />

transformării instituţiei judecătoreşti într‐un instrument docil de partid,<br />

prevedea desfiinţarea autonomiei provinci<strong>al</strong>e şi nu garanta autonomia<br />

administrativă comun<strong>al</strong>ă şi judeţeană, nu stabilea periodicitatea <strong>al</strong>egerilor<br />

pentru Corpurile legiuitoare. Pantelimon H<strong>al</strong>ippa a exprimat temerea că<br />

„întreg regimul constituţion<strong>al</strong> şi parlamentar poate fi oricând înlăturat sub<br />

pretextul vag de pericol de stat printr‐o simplă declaraţie a stării de asediu” 19 .<br />

Aşa cum se apreciază în lucrări publicate relativ recent, „unele critici<br />

aduse proiectului de Constituţie aveau un suport re<strong>al</strong>, însă poziţia îngustă<br />

de partid pe care s‐a situat opoziţia dovedea o incapacitate organică de<br />

înţelegere a marilor deziderate naţion<strong>al</strong>e” 20 . În condiţiile în care nu a putut<br />

împiedica dezbaterile asupra proiectului de Constituţie, opoziţia s‐a retras<br />

<strong>din</strong> parlament, organizând zgomotoase manifestaţii de stradă. Neîndoielnic,<br />

promulgarea Constituţiei <strong>din</strong> martie 1923 a marcat un moment esenţi<strong>al</strong> <strong>din</strong><br />

istoria României, fiind cerută de transformările survenite în viaţa societăţii,<br />

în ansamblul său, de re<strong>al</strong>izarea visului secular <strong>al</strong> unirii tuturor provinciilor<br />

locuite de români.<br />

5) Membru în conducerea Partidului Naţion<strong>al</strong> Ţărănesc<br />

La 10 octombrie 1926, ca urmare a fuziunii <strong>din</strong>tre Partidul Ţărănesc<br />

şi Partidul Naţion<strong>al</strong> <strong>din</strong> Transilvania, condus de Iuliu Maniu 21 , s‐a format<br />

Partidul Naţion<strong>al</strong> Ţărănesc (P.N.Ţ.). Din Comitetul Centr<strong>al</strong> Executiv <strong>al</strong><br />

P.N.Ţ., <strong>al</strong>ături de Iuliu Maniu, Ion Mih<strong>al</strong>ache, Alexandru Vaida‐Voevod,<br />

Constantin Stere, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa ş.a., a făcut parte şi <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> 22 .<br />

În perioada <strong>din</strong>tre cele două războaie mondi<strong>al</strong>e, un şir întreg de<br />

intelectu<strong>al</strong>i şi politicieni basarabeni, membri ai P.N.Ţ., deţin funcţii de<br />

miniştri, subsecretari de stat sau sunt conducătorii de departamente – <strong>Ioan</strong><br />

<strong>Pelivan</strong>, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa, Ştefan Ciobanu, Daniel Ciugureanu, Sergiu<br />

Niţă, Vladimir Cristi, Anton Crihan, Ion Buzdugan, Petre Cazacu etc.<br />

19<br />

<strong>Ioan</strong> Scurtu, ş.a., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, p. 186.<br />

20<br />

Ibidem.<br />

21<br />

Vezi: Schiţe biografice.<br />

22<br />

Comitetul de conducere <strong>al</strong> Partidului Naţion<strong>al</strong>‐Ţărănesc, în „Ţărănismul”, II,<br />

nr. 26 <strong>din</strong> 17 octombrie 1926; <strong>Ioan</strong> Scurtu, Istoria Partidului Naţion<strong>al</strong>‐Ţărănesc, p. 68.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!