Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU acel moment menţinerea independenţei Partidului Ţărănesc Basarabean, fiind unul din adversarii fuzionării cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, condus de Ion Mihalache. El aprecia că, în această chestiune, trebuie „să luăm pildă de la fraţii din Partidul Naţional din Ardeal. Ei au mai multă experienţă decât noi. Ei nu vroesc să fuzioneze cu nici un partid din regatul vechi” 17 . 4) Intrarea în Partidul Naţional Intrând în viaţa politică din România Mare, fruntaşii basarabeni care jucaseră roluri importante în desăvârşirea unităţii naţionale vor adera, treptat, la diverse formaţiuni deja existente sau în curs de constituire, practic ei încetând a se mai prezenta ca un corp unitar, monolit. În urma unor confruntări interne, Partidul Ţărănesc din Basarabia s‐a scindat, astfel că o grupare în frunte cu Sergiu Niţă a fuzionat cu Liga Poporului (aprilie 1920), o alta, în frunte cu Pantelimon Halippa, a fuzionat cu Partidul Ţărănesc (iulie 1921), cea de‐a treia, condusă de Ion Inculeţ, fuzionând cu Partidul Naţional Liberal (20 ianuarie 1923). În dezacord cu situaţia creată prin pierderea independenţei partidului şi, practic, destructurarea acestuia, în septembrie 1923, Ioan Pelivan s‐a încadrat în Partidul Naţional (fost Partidul Naţional Român din Transilvania), condus de Iuliu Maniu, Alexandru Vaida‐Voevod ş.a. Decizia luată era, de fapt, în conformitate cu poziţia pe care Pelivan o exprimase încă de la congresul general al Partidului Ţărănesc Basarabean, din data de 28 august 1921. Poziţionarea diferită pe eşichierul politic din România reîntregită a grupărilor conduse de Inculeţ şi Pelivan erau generate, în principal, de divergenţele legate de problema Constituţiei României, aflate atunci în dezbatere publică. Gruparea lui Ion Inculeţ, care la 20 ianuarie 1923 a fuzionat cu Partidul Naţional‐Liberal, a susţinut şi votat noua lege fundamentală. Gruparea lui Pantelimon Halippa, care se contopise cu Partidul Ţărănesc, aflat în opoziţie, a adoptat o atitudine negativă. Bazându‐se pe confortabila majoritate parlamentară pe care o avea – crescută prin fuziunea realizată în ianuarie 1923 cu Partidul Ţărănesc Basarabean condus de Ion Inculeţ şi cu Partidul Democrat al Unirii din Bucovina prezidat de Ion Nistor – guvernul liberal a asigurat votarea Constituţiei de către Adunarea Deputaţilor la 26 martie şi, de către Senat, la 27 martie 1923 18 . 17 Ibidem, p. 12. 18 Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional‐Ţărănesc, Ediţia a II‐a, revăzută şi adăugită, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p. 24.
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 167 În numele grupului de deputaţi basarabeni pe care‐l reprezenta, Pantelimon Halippa a supus, în şedinţa Adunării Deputaţilor din 9 martie 1923, unei aspre critici proiectul de Constituţie prezentat de guvernul liberal. Fruntaşul ţărănist a arătat că proiectul de Constituţie prezentat de guvernul liberal nu asigura cetăţenilor mijloacele legale de apărare împotriva abuzurilor administrative şi guvernamentale, dădea posibilitatea transformării instituţiei judecătoreşti într‐un instrument docil de partid, prevedea desfiinţarea autonomiei provinciale şi nu garanta autonomia administrativă comunală şi judeţeană, nu stabilea periodicitatea alegerilor pentru Corpurile legiuitoare. Pantelimon Halippa a exprimat temerea că „întreg regimul constituţional şi parlamentar poate fi oricând înlăturat sub pretextul vag de pericol de stat printr‐o simplă declaraţie a stării de asediu” 19 . Aşa cum se apreciază în lucrări publicate relativ recent, „unele critici aduse proiectului de Constituţie aveau un suport real, însă poziţia îngustă de partid pe care s‐a situat opoziţia dovedea o incapacitate organică de înţelegere a marilor deziderate naţionale” 20 . În condiţiile în care nu a putut împiedica dezbaterile asupra proiectului de Constituţie, opoziţia s‐a retras din parlament, organizând zgomotoase manifestaţii de stradă. Neîndoielnic, promulgarea Constituţiei din martie 1923 a marcat un moment esenţial din istoria României, fiind cerută de transformările survenite în viaţa societăţii, în ansamblul său, de realizarea visului secular al unirii tuturor provinciilor locuite de români. 5) Membru în conducerea Partidului Naţional Ţărănesc La 10 octombrie 1926, ca urmare a fuziunii dintre Partidul Ţărănesc şi Partidul Naţional din Transilvania, condus de Iuliu Maniu 21 , s‐a format Partidul Naţional Ţărănesc (P.N.Ţ.). Din Comitetul Central Executiv al P.N.Ţ., alături de Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Alexandru Vaida‐Voevod, Constantin Stere, Pantelimon Halippa ş.a., a făcut parte şi Ioan Pelivan 22 . În perioada dintre cele două războaie mondiale, un şir întreg de intelectuali şi politicieni basarabeni, membri ai P.N.Ţ., deţin funcţii de miniştri, subsecretari de stat sau sunt conducătorii de departamente – Ioan Pelivan, Pantelimon Halippa, Ştefan Ciobanu, Daniel Ciugureanu, Sergiu Niţă, Vladimir Cristi, Anton Crihan, Ion Buzdugan, Petre Cazacu etc. 19 Ioan Scurtu, ş.a., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, p. 186. 20 Ibidem. 21 Vezi: Schiţe biografice. 22 Comitetul de conducere al Partidului Naţional‐Ţărănesc, în „Ţărănismul”, II, nr. 26 din 17 octombrie 1926; Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional‐Ţărănesc, p. 68.
- Page 116 and 117: 116 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 118 and 119: 118 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 120 and 121: 120 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 122 and 123: 122 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 124 and 125: 124 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 126 and 127: CAPITOLUL XIII BASARABIA ALEGE UNIR
- Page 128 and 129: 128 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 130 and 131: 130 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 132 and 133: 132 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 134 and 135: 134 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 136 and 137: 136 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 138 and 139: 138 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 140 and 141: 140 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 142 and 143: 142 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 144 and 145: 144 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 146 and 147: 146 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 148 and 149: 148 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 150 and 151: 150 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 152 and 153: 152 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 154 and 155: 154 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 156 and 157: 156 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 158 and 159: 158 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 160 and 161: CAPITOLUL XV VIAŢA ŞI ACTIVITATEA
- Page 162 and 163: 162 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 164 and 165: 164 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 168 and 169: 168 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 170 and 171: 170 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 172 and 173: 172 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 174 and 175: 174 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 176 and 177: 176 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 178 and 179: 178 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 180 and 181: 180 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 182 and 183: 182 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 184 and 185: 184 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 186 and 187: 186 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 188 and 189: 188 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 190 and 191: 190 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 192 and 193: 192 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 194 and 195: 194 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 196 and 197: 196 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 198 and 199: 198 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 200 and 201: 200 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 202 and 203: 202 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 204 and 205: CAPITOLUL XVI DRAMA BASARABIEI, DIN
- Page 206 and 207: 206 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 208 and 209: 208 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 210 and 211: 210 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 212 and 213: 212 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 214 and 215: CAPITOLUL XVII IOAN PELIVAN, ÎNTEM
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 167<br />
În numele grupului de deputaţi basarabeni pe care‐l reprezenta,<br />
Pantelimon H<strong>al</strong>ippa a supus, în şe<strong>din</strong>ţa Adunării Deputaţilor <strong>din</strong> 9 martie<br />
1923, unei aspre critici proiectul de Constituţie prezentat de guvernul<br />
liber<strong>al</strong>. Fruntaşul ţărănist a arătat că proiectul de Constituţie prezentat<br />
de guvernul liber<strong>al</strong> nu asigura cetăţenilor mijloacele leg<strong>al</strong>e de apărare<br />
împotriva abuzurilor administrative şi guvernament<strong>al</strong>e, dădea posibilitatea<br />
transformării instituţiei judecătoreşti într‐un instrument docil de partid,<br />
prevedea desfiinţarea autonomiei provinci<strong>al</strong>e şi nu garanta autonomia<br />
administrativă comun<strong>al</strong>ă şi judeţeană, nu stabilea periodicitatea <strong>al</strong>egerilor<br />
pentru Corpurile legiuitoare. Pantelimon H<strong>al</strong>ippa a exprimat temerea că<br />
„întreg regimul constituţion<strong>al</strong> şi parlamentar poate fi oricând înlăturat sub<br />
pretextul vag de pericol de stat printr‐o simplă declaraţie a stării de asediu” 19 .<br />
Aşa cum se apreciază în lucrări publicate relativ recent, „unele critici<br />
aduse proiectului de Constituţie aveau un suport re<strong>al</strong>, însă poziţia îngustă<br />
de partid pe care s‐a situat opoziţia dovedea o incapacitate organică de<br />
înţelegere a marilor deziderate naţion<strong>al</strong>e” 20 . În condiţiile în care nu a putut<br />
împiedica dezbaterile asupra proiectului de Constituţie, opoziţia s‐a retras<br />
<strong>din</strong> parlament, organizând zgomotoase manifestaţii de stradă. Neîndoielnic,<br />
promulgarea Constituţiei <strong>din</strong> martie 1923 a marcat un moment esenţi<strong>al</strong> <strong>din</strong><br />
istoria României, fiind cerută de transformările survenite în viaţa societăţii,<br />
în ansamblul său, de re<strong>al</strong>izarea visului secular <strong>al</strong> unirii tuturor provinciilor<br />
locuite de români.<br />
5) Membru în conducerea Partidului Naţion<strong>al</strong> Ţărănesc<br />
La 10 octombrie 1926, ca urmare a fuziunii <strong>din</strong>tre Partidul Ţărănesc<br />
şi Partidul Naţion<strong>al</strong> <strong>din</strong> Transilvania, condus de Iuliu Maniu 21 , s‐a format<br />
Partidul Naţion<strong>al</strong> Ţărănesc (P.N.Ţ.). Din Comitetul Centr<strong>al</strong> Executiv <strong>al</strong><br />
P.N.Ţ., <strong>al</strong>ături de Iuliu Maniu, Ion Mih<strong>al</strong>ache, Alexandru Vaida‐Voevod,<br />
Constantin Stere, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa ş.a., a făcut parte şi <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> 22 .<br />
În perioada <strong>din</strong>tre cele două războaie mondi<strong>al</strong>e, un şir întreg de<br />
intelectu<strong>al</strong>i şi politicieni basarabeni, membri ai P.N.Ţ., deţin funcţii de<br />
miniştri, subsecretari de stat sau sunt conducătorii de departamente – <strong>Ioan</strong><br />
<strong>Pelivan</strong>, Pantelimon H<strong>al</strong>ippa, Ştefan Ciobanu, Daniel Ciugureanu, Sergiu<br />
Niţă, Vladimir Cristi, Anton Crihan, Ion Buzdugan, Petre Cazacu etc.<br />
19<br />
<strong>Ioan</strong> Scurtu, ş.a., Istoria Basarabiei de la începuturi până în 2003, p. 186.<br />
20<br />
Ibidem.<br />
21<br />
Vezi: Schiţe biografice.<br />
22<br />
Comitetul de conducere <strong>al</strong> Partidului Naţion<strong>al</strong>‐Ţărănesc, în „Ţărănismul”, II,<br />
nr. 26 <strong>din</strong> 17 octombrie 1926; <strong>Ioan</strong> Scurtu, Istoria Partidului Naţion<strong>al</strong>‐Ţărănesc, p. 68.