Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
acel moment menţinerea independenţei Partidului Ţărănesc Basarabean,
fiind unul din adversarii fuzionării cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat,
condus de Ion Mihalache. El aprecia că, în această chestiune, trebuie „să
luăm pildă de la fraţii din Partidul Naţional din Ardeal. Ei au mai multă
experienţă decât noi. Ei nu vroesc să fuzioneze cu nici un partid din regatul
vechi” 17 .
4) Intrarea în Partidul Naţional
Intrând în viaţa politică din România Mare, fruntaşii basarabeni care
jucaseră roluri importante în desăvârşirea unităţii naţionale vor adera,
treptat, la diverse formaţiuni deja existente sau în curs de constituire,
practic ei încetând a se mai prezenta ca un corp unitar, monolit. În urma
unor confruntări interne, Partidul Ţărănesc din Basarabia s‐a scindat, astfel
că o grupare în frunte cu Sergiu Niţă a fuzionat cu Liga Poporului (aprilie
1920), o alta, în frunte cu Pantelimon Halippa, a fuzionat cu Partidul
Ţărănesc (iulie 1921), cea de‐a treia, condusă de Ion Inculeţ, fuzionând cu
Partidul Naţional Liberal (20 ianuarie 1923).
În dezacord cu situaţia creată prin pierderea independenţei partidului şi,
practic, destructurarea acestuia, în septembrie 1923, Ioan Pelivan s‐a încadrat
în Partidul Naţional (fost Partidul Naţional Român din Transilvania), condus
de Iuliu Maniu, Alexandru Vaida‐Voevod ş.a. Decizia luată era, de fapt, în
conformitate cu poziţia pe care Pelivan o exprimase încă de la congresul
general al Partidului Ţărănesc Basarabean, din data de 28 august 1921.
Poziţionarea diferită pe eşichierul politic din România reîntregită
a grupărilor conduse de Inculeţ şi Pelivan erau generate, în principal,
de divergenţele legate de problema Constituţiei României, aflate atunci
în dezbatere publică. Gruparea lui Ion Inculeţ, care la 20 ianuarie 1923
a fuzionat cu Partidul Naţional‐Liberal, a susţinut şi votat noua lege
fundamentală. Gruparea lui Pantelimon Halippa, care se contopise cu
Partidul Ţărănesc, aflat în opoziţie, a adoptat o atitudine negativă.
Bazându‐se pe confortabila majoritate parlamentară pe care o avea –
crescută prin fuziunea realizată în ianuarie 1923 cu Partidul Ţărănesc
Basarabean condus de Ion Inculeţ şi cu Partidul Democrat al Unirii din
Bucovina prezidat de Ion Nistor – guvernul liberal a asigurat votarea
Constituţiei de către Adunarea Deputaţilor la 26 martie şi, de către Senat,
la 27 martie 1923 18 .
17
Ibidem, p. 12.
18
Ioan Scurtu, Istoria Partidului Naţional‐Ţărănesc, Ediţia a II‐a, revăzută şi
adăugită, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p. 24.