Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 165
Caucazul şi altele, prin coloniştii ridicaţi din Basarabia, adică prin ţăranii
noştri români...” 11 .
În privinţa raportului dintre marile proprietăţi şi cele ale ţăranilor,
Pelivan aducea date rezultate din statisticile oficiale: „În 1909, toată
ţărănimea noastră din Basarabia stăpânea 1.864.013 desetini – adică o
proporţie de 48,6%, iar marea proprietate împreună cu bisericile şi Statul
1.970.701 desetini, – adică 51,4%. Vasăzică cinci mii de mari proprietari
stăpâneau mai mult de 50% din suprafaţa teritoriului Basarabiei, iar
2.000.000 de ţărani stăpâneau mai puţin de 50%”. Pe bună dreptate, Pelivan
întreba: „Credeţi, dlor, că aceasta ar putea reprezenta armonia socială din
Basarabia” 12 . Fruntaşul basarabean considera că reforma agrară era nu
numai o necesitate socială, ci şi una economică, rămânând pentru totdeauna
şi o „operă naţională” 13 .
La congresul general al Partidului Ţărănesc Basarabean, din ziua de 28
august 1921, Pelivan aprecia că împroprietărirea ţăranilor basarabeni era o
„necesitate socială, politică şi naţională”. El îşi aducea aminte, „cu durere,
de timpurile triste, când guvernul ţarist ridica din Basarabia zeci de mii
de ţărani, cari n‐aveau pământ deloc sau foarte puţin, pentru a coloniza cu
ei deşerturile (pustiile) din Caucaz, Turkestan, Amur, Ussuriisk şi Dalnii
Vostok (Răsăritul îndepărtat). Prin această măsură, guvernul rus năzuia
să înfăptuiască două mari probleme: 1) deznaţionalizarea elementului
românesc din Basarabia şi 2) popularea provinciilor deşerte din Siberia...” 14 .
Ioan Pelivan considera că „nu putem concepe structura unui stat
adevărat democrat, fără o descentralizare desăvârşită a vieţei administrative
şi economice. Experienţa ultimului război ne‐a dat destule dovezi, cât de
primejdios a fost centralismul bucureştean” 15 . El era adeptul ideii ca unele
instituţii care s‐au dovedit viabile în provinciile reunite cu ţara, precum
aceea a notariatului public din Transilvania şi Bucovina, să fie introduse şi
în Vechiul Regat. În opinia sa, „consolidarea unirei cere timp. Ea mai cere
încă multă prudenţă, mult tact, multă răbdare. În orice caz, viitorul strălucit
al României Mari îl privim cu încredere” 16 .
La fel ca şi alţi fruntaşi politici basarabeni, Ioan Pelivan susţinea în
11
Ioan Pelivan, Discurs ţinut în şedinţa Camerei de la 9 şi 10 iulie 1920, cu
ocaziunea discuţiunii proiectului de răspuns la Mesaj, loc. cit., p. 160.
12
Ibidem, p. 160‐161.
13
Ibidem, p. 161‐162.
14
E. Dumbravă, Din Cuvântarea domnului Ion Pelivan ţinută la congresul general
al Partidului Ţărănesc Basarabean în ziua de 28 august 1921, Tip. R. S. Leibovici şi Co.,
Chişinău, 1921, p. 3.
15
Ibidem, p. 8‐9.
16
Ibidem, p. 9.