Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 163
Ţărănesc din Basarabia pentru constituirea unui Bloc parlamentar. În
legătură cu această înţelegere, Ioan Pelivan adresa o scrisoare preşedintelui
Partidului Naţional din Transilvania, Iuliu Maniu, în care arăta: „Norii negri
care învăluiau orizontul scumpei noastre Românii încep să se împrăştie.
Frumoase şi încurajatoare perspective se deschid înaintea Patriei. Bărbăţia
şi speranţa iau locul deznădejdiei. Unirea Partidului (Naţional) Democrat cu
cel Naţional este primul pas hotărât spre consolidarea României întregite.
Această Unire înseamnă că biruinţa democraţiei este asigurată. Trăiască
Partidul Naţional, trăiască fruntaşii lui! ss Ioan Pelivan, preşedintele
Partidului Ţărănesc Basarabean” 8 .
La 5 decembrie 1919 s‐a format guvernul de coaliţie al Blocului
parlamentar prezidat de Alexandru Vaida‐Voievod în care majoritatea
posturilor erau deţinute de membrii Partidului National. Din acest guvern
făceau parte şi trei basarabeni: Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa – miniştri
secretari de stat, şi Ioan Pelivan – ministru al Justiţiei. În calitate de ministru,
iar apoi de magistrat şi specialist în domeniul ştiinţelor juridice, Pelivan a
avut un rol important în unificarea şi adaptarea legislaţiei din Basarabia cu
aceea a Vechiului Regat, în cadrul României Mari.
3) Susţinător fervent al reformei agrare
Ioan Pelivan a susţinut cu ardoare înfăptuirea reformei agrare,
considerând că aceasta trebuie să fie o „a doua operă” după cea a
Unirii. În opinia sa, „reforma agrară are o istorie mare. Ea este istoria
suferinţelor, este istoria lacrămilor, este istoria durerilor întregei ţărănimi
din Basarabia” 9 . În argumentarea sa, rostită în Parlamentul României, în
iulie 1920, Pelivan arăta că, după răpirea Basarabiei, de către Rusia ţaristă,
în 1812, „ţăranii noştri se aflau în aceeaşi stare ca şi fraţii lor ţărani din
Moldova. Ei erau plugari liberi şi făceau clăcăşia, făceau boierescul 10 , care
devenea, bineînţeles, din ce în ce tot mai greu. Dar imediat ce Basarabia
a fost anexată, stăpânirea rusească a încercat s‐o asimileze în drepturi cu
ţărănimea rusească şi d‐voastre ştiţi că pe atunci în Rusia domnea robia
ţărănească cea mai neagră. În 1816, guvernul rus, cu asentimentul marilor
proprietari din Basarabia, cari au înaintat guvernului şi o petiţiune în acest
sens, a vrut să robească ţărănimea din Basarabia, începând cu câteva
8
A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 448, f. 16.
9
Ioan Pelivan, Discurs ţinut în şedinţa Camerei de la 9 şi 10 iulie 1920, cu
ocaziunea discuţiunii proiectului de răspuns la Mesaj, loc. cit., p. 159.
10
Boirescul era o obligaţie a ţăranilor dependenţi de a executa munci agricole în
folosul stăpânului de pământ.