Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

162 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
Democratice Moldoveneşti. Acelaşi ziar insista asupra contribuţiei
oamenilor politici din Basarabia la dezvoltarea curentului democratic,
absolut necesar consolidării unirii, şi sublinia faptul că fruntaşii basarabeni
au adus în viaţa parlamentară un suflu nou, un spirit reformator, „care se
împacă anevoie cu multe din tradiţiile noastre politice” 5 .
Ca membru al Parlamentului României, Ioan Pelivan continuă să
activeze cu acelaşi avânt în viaţa obştească a Basarabiei şi a României
Mari, căutând să protejeze drepturile şi interesele confraţilor săi basarabeni
de orice abuz, şi să le înlesnească cât mai mult viaţa. S‐a afirmat ca un
adept consecvent al reformei agrare. „Chestiunea ţărănească – susţinea
Pelivan – e chestiunea naţională a întregului stat românesc. Trebuie
expropriaţi latifundiarii, pentru ca ţărănimea să fie întărită cu pământul pe
care‐l munceşte. Asta e o chestiune de viaţă şi de viitor al ţării” 6 .
În perioada interbelică, Ioan Pelivan a fost ales deputat în următoarele
legislaturi: 13 august – 23 octombrie 1918; 20 noiembrie 1919 – 26 martie
1920; 20 iunie 1920 – 22 ianuarie 1922; 27 martie 1922 – 27 martie 1926;
17 iulie 1927 – 10 noiembrie 1928; 22 decembrie 1928 – 30 aprilie 1931;
15 iunie 1931 – 10 iunie 1932; 30 iulie 1932 – 18 noiembrie 1933 7 .
2) Ministru de Justiţie în guvernul de coaliţie
al Blocului parlamentar
În ziua de 23 august 1918, la Chişinău s‐a constituit Partidul Ţărănesc
din Basarabia, al cărui program preconiza împărţirea tuturor moşiilor la
ţărani, vot universal pentru femei şi bărbaţi, dezvoltarea cooperaţiei săteşti,
gratuitatea învăţământului elementar, descentralizarea administrativă.
Conducerea partidului a fost asigurată de Pantelimon Halippa (1918-
1921) şi Ion Inculeţ (1921-1923). Ioan Pelivan a fost ales vicepreşedinte
al partidului (august 1918 – aprilie 1919; iulie 1921 – septembrie 1923).
Partidul a contribuit la adoptarea unei reforme agrare radicale de către Sfatul
Ţării (noiembrie 1918). Conducătorii săi se aflau în fruntea Directoratelor,
care asigurau gestiunea treburilor curente, din Basarabia şi au militat pentru
încadrarea organizaţiei într‐o structură politică la nivelul întregii ţări.
După tratative intense, la 25 noiembrie 1919 s‐a încheiat un acord de
colaborare între Partidul Naţional din Transilvania, condus de Iuliu Maniu,
Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, condus de Ion Mihalache, Partidul
Naţional‐Democrat, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina şi Partidul
5
Ibidem, p. 94.
6
Ziarul „Mişcarea”, 24 august 1918.
7
Certificat al Adunării Deputaţilor, din 28 iunie 1945, colecţie particulară.