Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 161
şcoale şi biserici, când se urmăreau şi cântecele româneşti, când cuvântul
de «moldovean» era sinonim cu «berbec» şi «cap de bou», şi ajunsese
cuvânt de batjocură şi ocară, când ruşii au întrebuinţat toate mijloacele, ca
să schimbe chiar şi numirile de familie, de oraşe, de străzi, când în loc de
strada Iaşului, şi altele care ne aminteau de trecutul nostru românesc, ne‐am
pomenit cu străzile lui Puşchin, Jucovschi, Gogol, Kutuzof... Ar fi fost, dlor
deputaţi, un lucru nefiresc, neromânesc, dacă ieri 13 august nu s‐ar fi făcut
ceea ce s‐a făcut. Căci odată cu Unirea Basarabiei au venit la patria‐mumă
peste trei milioane de locuitori, dintre care mai bine de 2 milioane sunt
români adevăraţi, români neaoşi, a(u) venit odată cu această unire şi peste
4 milioane şi jumătate hectare de pământ, atâtea cetăţi cu cele mai strălucite
nume, ca Hotinul, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă. Cetatea Albă, dlor,
unde şi azi se simte duhul nevăzut al marelui Voievod Ştefan cel Mare...
Nu degeaba ruşii spuneau că Basarabia e ţara unde curge laptele şi mierea,
nu degeaba ei spuneau că Basarabia e grânarul imperiului rus; nu degeaba
spuneau că Basarabia e diamantul cel mai strălucit în coroana împăraţilor
ruşi. Să nădăjduim, dlor, că de aici înainte, pe veci, acest diamant care este
Basarabia va împodobi pentru totdeauna coroana regelui României... .” 2 .
În partea a doua a discursului, I. Pelivan a prezentat programul politic,
în care evidenţiază eforturile pe care le va depune pentru „întregirea
neamului românesc de pretutindeni”, reforma agrară, democratizarea ţării,
dar şi „pentru însănătoşirea moravurilor rele, moravurilor putregăioase
care de mult au făcut cuib în această ţară şi care au fost atât de vătămătoare
acestei ţări nenorocite” 3 .
Ziarul „Mişcarea” ce apărea la Iaşi, în numărul din 18 august, menţiona
că deputatul Pelivan, luând cuvânt, a mulţumit celor care l‐au sprijinit să fie
ales şi celor care l‐au primit cu prietenie în Cameră. Subliniind şi cu acest
prilej importanţa unirii Basarabiei, deputatul de Iaşi ţinea să precizeze: „Voi
lupta şi eu pentru marele ideal naţional, adică pentru întregirea neamului
românesc de pretutindeni. Voi căuta să se facă dreptate pentru cea mai
numeroasă şi mai oropsită clasă, clasa ţărănimii... Voi da tot concursul
meu pentru democratizarea întregii structuri a ţării româneşti... Aş dori ca
toate moravurile rele din ţară să dispară” 4 .
Concomitent, în Parlamentul României au fost aleşi şi alţi doi politicieni
basarabeni. E vorba de Ion Inculeţ, fostul preşedinte al Sfatului Ţării, şi
Daniel Ciugureanu, fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii
2
Ibidem.
3
Ibidem.
4
Ion Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei cu România în presa vremii. Un studiu de
caz: ziarul „Mişcarea” (Iaşi, 1918), Iaşi, 1999, p. 92.