Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
CAPITOLUL XV VIAŢA ŞI ACTIVITATEA LUI IOAN PELIVAN ÎN PERIOADA DINTRE CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE 1) Deputat în Parlamentul României La 13 august 1918, Ioan Pelivan a fost ales deputat al colegiului al II‐lea de Iaşi, în Parlamentul României. A doua zi, cu ocazia validării alegerii sale ca deputat, el a rostit un emoţionant discurs, exprimându‐şi gratitudinea şi, în acelaşi timp, satisfacţia, pentru faptul că „Românii din Regat, prin majoritatea voturilor date la alegerea pentru candidatura mea, au ţinut cel mai frumos examen de maturitate naţională şi de conştiinţă adevărat românească. D‐lor deputaţi, era un lucru foarte firesc cela ce s‐a întâmplat ieri. Pentru că la 27 martie 1918 noi, basarabenii, prin marele fapt al Unirei, am întins cei dintâi mâna, pentru a înfăptui idealul nostru visat de atâta amar de vreme. Acuma, nu că am venit să‐mi pun candidatura pentru Sfatul Ţării Româneşti; căci n‐am avut dlor deputaţi, această pretenţie. Mai întâi: ca basarabean, ca democrat, cum mă cred, niciodată n‐am înţeles să‐mi pun candidatura acolo, unde norodul, poporul nu mă ştie, nu mă cunoaşte. Al doilea: am crezut că deputaţiunea în Sfatul Ţării Româneşti nu prezintă nici un avantaj personal, am crezut totdeauna că deputaţiunea este o povară şi o răspundere, atât înaintea alegătorilor, cât şi înaintea Ţărei şi chiar înaintea întregului neam românesc” 1 . Alegerea sa ca deputat i se părea firească lui Pelivan, pentru că „după o sută de ani şi mai bine, de robie muscălească, când D‐voastră cei de dincoace de Prut cu frică şi groază vă uitaţi peste apele Prutului spre ţărmurile noastre şi credeaţi că Basarabia este pierdută pentru veşnicie, când chiar şi muscalii de dincolo credeau că Basarabia e înecată pentru totdeauna în oceanul Marii Rusii, când prin uneltirile ruseşti din Basarabia, se întrebuinţau toate mijloacele de rusificare, toate mijloacele ca să stârpească graiul nostru românesc, când acest grai prin care se exprima sufletul nostru românesc a fost dat afară din toate aşezămintele ţării: din judecătorii, din administraţie, din 1 A.N.I.C., Fond Ioan Pelivan (1449), dosar 414, f. 1.
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 161 şcoale şi biserici, când se urmăreau şi cântecele româneşti, când cuvântul de «moldovean» era sinonim cu «berbec» şi «cap de bou», şi ajunsese cuvânt de batjocură şi ocară, când ruşii au întrebuinţat toate mijloacele, ca să schimbe chiar şi numirile de familie, de oraşe, de străzi, când în loc de strada Iaşului, şi altele care ne aminteau de trecutul nostru românesc, ne‐am pomenit cu străzile lui Puşchin, Jucovschi, Gogol, Kutuzof... Ar fi fost, dlor deputaţi, un lucru nefiresc, neromânesc, dacă ieri 13 august nu s‐ar fi făcut ceea ce s‐a făcut. Căci odată cu Unirea Basarabiei au venit la patria‐mumă peste trei milioane de locuitori, dintre care mai bine de 2 milioane sunt români adevăraţi, români neaoşi, a(u) venit odată cu această unire şi peste 4 milioane şi jumătate hectare de pământ, atâtea cetăţi cu cele mai strălucite nume, ca Hotinul, Soroca, Tighina şi Cetatea Albă. Cetatea Albă, dlor, unde şi azi se simte duhul nevăzut al marelui Voievod Ştefan cel Mare... Nu degeaba ruşii spuneau că Basarabia e ţara unde curge laptele şi mierea, nu degeaba ei spuneau că Basarabia e grânarul imperiului rus; nu degeaba spuneau că Basarabia e diamantul cel mai strălucit în coroana împăraţilor ruşi. Să nădăjduim, dlor, că de aici înainte, pe veci, acest diamant care este Basarabia va împodobi pentru totdeauna coroana regelui României... .” 2 . În partea a doua a discursului, I. Pelivan a prezentat programul politic, în care evidenţiază eforturile pe care le va depune pentru „întregirea neamului românesc de pretutindeni”, reforma agrară, democratizarea ţării, dar şi „pentru însănătoşirea moravurilor rele, moravurilor putregăioase care de mult au făcut cuib în această ţară şi care au fost atât de vătămătoare acestei ţări nenorocite” 3 . Ziarul „Mişcarea” ce apărea la Iaşi, în numărul din 18 august, menţiona că deputatul Pelivan, luând cuvânt, a mulţumit celor care l‐au sprijinit să fie ales şi celor care l‐au primit cu prietenie în Cameră. Subliniind şi cu acest prilej importanţa unirii Basarabiei, deputatul de Iaşi ţinea să precizeze: „Voi lupta şi eu pentru marele ideal naţional, adică pentru întregirea neamului românesc de pretutindeni. Voi căuta să se facă dreptate pentru cea mai numeroasă şi mai oropsită clasă, clasa ţărănimii... Voi da tot concursul meu pentru democratizarea întregii structuri a ţării româneşti... Aş dori ca toate moravurile rele din ţară să dispară” 4 . Concomitent, în Parlamentul României au fost aleşi şi alţi doi politicieni basarabeni. E vorba de Ion Inculeţ, fostul preşedinte al Sfatului Ţării, şi Daniel Ciugureanu, fostul preşedinte al Consiliului de Miniştri al Republicii 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ion Agrigoroaiei, Unirea Basarabiei cu România în presa vremii. Un studiu de caz: ziarul „Mişcarea” (Iaşi, 1918), Iaşi, 1999, p. 92.
- Page 110 and 111: 110 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 112 and 113: CAPITOLUL XI IOAN PELIVAN ÎN VÂLT
- Page 114 and 115: 114 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 116 and 117: 116 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 118 and 119: 118 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 120 and 121: 120 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 122 and 123: 122 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 124 and 125: 124 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 126 and 127: CAPITOLUL XIII BASARABIA ALEGE UNIR
- Page 128 and 129: 128 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 130 and 131: 130 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 132 and 133: 132 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 134 and 135: 134 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 136 and 137: 136 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 138 and 139: 138 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 140 and 141: 140 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 142 and 143: 142 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 144 and 145: 144 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 146 and 147: 146 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 148 and 149: 148 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 150 and 151: 150 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 152 and 153: 152 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 154 and 155: 154 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 156 and 157: 156 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 158 and 159: 158 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 162 and 163: 162 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 164 and 165: 164 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 166 and 167: 166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 168 and 169: 168 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 170 and 171: 170 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 172 and 173: 172 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 174 and 175: 174 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 176 and 177: 176 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 178 and 179: 178 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 180 and 181: 180 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 182 and 183: 182 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 184 and 185: 184 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 186 and 187: 186 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 188 and 189: 188 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 190 and 191: 190 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 192 and 193: 192 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 194 and 195: 194 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 196 and 197: 196 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 198 and 199: 198 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 200 and 201: 200 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 202 and 203: 202 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 204 and 205: CAPITOLUL XVI DRAMA BASARABIEI, DIN
- Page 206 and 207: 206 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 208 and 209: 208 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
CAPITOLUL XV<br />
VIAŢA ŞI ACTIVITATEA LUI<br />
IOAN PELIVAN ÎN PERIOADA DINTRE<br />
CELE DOUĂ RĂZBOAIE MONDIALE<br />
1) Deputat în Parlamentul României<br />
La 13 august 1918, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> a fost <strong>al</strong>es deputat <strong>al</strong> colegiului <strong>al</strong><br />
II‐lea de Iaşi, în Parlamentul României. A doua zi, cu ocazia v<strong>al</strong>idării<br />
<strong>al</strong>egerii s<strong>al</strong>e ca deputat, el a rostit un emoţionant discurs, exprimându‐şi<br />
gratitu<strong>din</strong>ea şi, în acelaşi timp, satisfacţia, pentru faptul că „Românii <strong>din</strong><br />
Regat, prin majoritatea voturilor date la <strong>al</strong>egerea pentru candidatura mea,<br />
au ţinut cel mai frumos examen de maturitate naţion<strong>al</strong>ă şi de conştiinţă<br />
adevărat românească. D‐lor deputaţi, era un lucru foarte firesc cela ce s‐a<br />
întâmplat ieri. Pentru că la 27 martie 1918 noi, basarabenii, prin marele<br />
fapt <strong>al</strong> Unirei, am întins cei <strong>din</strong>tâi mâna, pentru a înfăptui ide<strong>al</strong>ul nostru<br />
visat de atâta amar de vreme. Acuma, nu că am venit să‐mi pun candidatura<br />
pentru Sfatul Ţării Româneşti; căci n‐am avut dlor deputaţi, această<br />
pretenţie. Mai întâi: ca basarabean, ca democrat, cum mă cred, niciodată<br />
n‐am înţeles să‐mi pun candidatura acolo, unde norodul, poporul nu mă<br />
ştie, nu mă cunoaşte. Al doilea: am crezut că deputaţiunea în Sfatul Ţării<br />
Româneşti nu prezintă nici un avantaj person<strong>al</strong>, am crezut totdeauna că<br />
deputaţiunea este o povară şi o răspundere, atât înaintea <strong>al</strong>egătorilor, cât şi<br />
înaintea Ţărei şi chiar înaintea întregului neam românesc” 1 . Alegerea sa ca<br />
deputat i se părea firească lui <strong>Pelivan</strong>, pentru că „după o sută de ani şi mai<br />
bine, de robie muscălească, când D‐voastră cei de <strong>din</strong>coace de Prut cu frică<br />
şi groază vă uitaţi peste apele Prutului spre ţărmurile noastre şi credeaţi că<br />
<strong>Basarabia</strong> este pierdută pentru veşnicie, când chiar şi musc<strong>al</strong>ii de <strong>din</strong>colo<br />
credeau că <strong>Basarabia</strong> e înecată pentru totdeauna în oceanul Marii Rusii,<br />
când prin uneltirile ruseşti <strong>din</strong> <strong>Basarabia</strong>, se întrebuinţau toate mijloacele<br />
de rusificare, toate mijloacele ca să stârpească graiul nostru românesc,<br />
când acest grai prin care se exprima sufletul nostru românesc a fost dat<br />
afară <strong>din</strong> toate aşezămintele ţării: <strong>din</strong> judecătorii, <strong>din</strong> administraţie, <strong>din</strong><br />
1<br />
A.N.I.C., Fond <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> (1449), dosar 414, f. 1.
Change language