Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

16 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
patriotice, sub influenţa literaturii lor naţional‐revoluţionare, plină de lupte
tragice, dar eroice, pentru dezrobire – ni s‐a trezit definitiv conştiinţa noastră
naţională de moldoveni şi de români. În sfârşit, în temniţele Dorpatului şi
Wendenului, precum ulterior în surghiunul din tundrele guvernământului
Arhanghelsk, ni s‐a oţelit voinţa de a lupta pentru derâmarea „puşcăriilor
popoarelor” (T. Şevcenco) şi pentru ridicarea naţională culturală şi
economică a Basarabiei” 2 .
Prin cultivarea interesului pentru limba, literatura, istoria şi cultura
română, la care Pământeniile basarabene au avut un rol remarcabil, s‐a
dezvoltat curentul naţional românesc în provincia dintre Prut şi Nistru, care
a fost un curent preponderent cultural, preluând ideile şi temele de bază ale
naţionalismului cultural constituit în ţările române în secolele XVIII‐XIX,
naţionalism circumscris, la rândul lui, modelului sud‐est european în
general. Naţionalismul cultural al „generaţiei Dorpat”, spre deosebire de
cel al „grupării boiereşti” din a doua jumătate a secolului al XIX‐lea, a avut
un impact social mult mai puternic, fiind marcat pregnant de militantism,
consistenţa programului social, vizând îndeosebi expropierea marilor
latifundiari şi împroprietărirea ţăranilor. Aceasta a conferit dimensiunea
„revoluţionară” a activităţii celor mai mulţi dintre studenţii şi militanţii
naţionali, implicaţi de la bun început în lupta antiţaristă a diferitelor
curente ideologice şi politice de orientare socialistă din cadrul Imperiului
Rus de la sfârşitul secolului al XIX‐lea – începutul secolului al XX‐lea.
„Naţionalismul revoluţionar” a crescut prin „apropierea de popor”,
strânsele legături cu profesorii şi preoţii de la sate, organizarea diverselor
manifestaţii culturale, îmbinarea temelor naţionale şi sociale în activitatea
de propagandă politică. Acest tip de naţionalism se va manifesta plenar în
revoluţia rusă din 1905 şi va da roadele cunoscute în anii 1917‐1918 3 .
Fiind între membrii primei grupări naţionale la Chişinău, Ioan Pelivan
a devenit redactor‐şef al ziarului cu numele de „Basarabia”, înfiinţat la
începutul anului 1906, prin care era propagată intens ideea introducerii
limbii române în învăţământ. Deşi existenţa „Basarabiei” a fost de relativ
scurtă durată, publicaţia a avut o mare importanţă din punct de vedere
2
„Viaţa Basarabiei”, nr. 7‐8/1936, p. 92‐94; Ion Şpac, Viaţa Basarabiei. 1932–
1944. Cercetări bibliografice şi informative, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova,
Biblioteca Ştiinţifică Centrală, Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu”,
Editura „Pontos”, Chişinău, 2002, p. 315.
3
Cuvânt înainte la vol. Ioan Pelivan. Deşteptarea Naţională. Corespondenţă.
Memorii (1900‐1918), Ediţie specială îngrijită de Gheorghe Negru, în „Destin Românesc”,
Revistă de istorie şi cultură, An IV(XV) Nr. 5‐6 (63‐64), Institutul Cultural Român,
Chişinău, 2009, p. 6‐7.