Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 155
nimeni nu venea din Basarabia ca să confirme acest lucru. Cei trimişi în
Basarabia arătau şi accentuau caracterul ei românesc. Dar mai trebuia să
vie cineva din Basarabia ca să arate spiritele basarabenilor aşa cum sunt
ele, nu prin prisma trimişilor pentru anchetă. De aceea, datorită curiozităţii
tuturora de a vedea oameni aidoma din Basarabia, delegaţia a avut un
succes foarte mare” 31 .
Timp de o lună, cât a stat la Paris, delegaţia a izbutit să realizeze
contacte cu peste 30 membri ai Conferinţei Păcii şi bărbaţi politici din
opoziţie ai Franţei, între altele fiind primită de unii membri, care până
atunci refuzaseră orice întrevederi de acest gen. Toţi au făgăduit cel mai
larg sprijin în recunoaşterea cauzei româneşti.
Membrii delegaţiei declarau redactorului de la „Sfatul Ţării” că astăzi
„nimeni nu mai crede basmele ruşilor cum că în Basarabia ar fi 47 la sută
moldoveni. A căzut şi argumentul adus de ruşi, cum că moldovenii după
limbă sunt români şi după suflet ruşi, ca alsacii‐loreni, care sunt după limbă
nemţi şi după suflet francezi. Caracterul etnic românesc a fost constatat de
autorităţi ştiinţifice, ca de Martonne” 32 .
8) Bilanţul activităţii delegaţiei basarabene
la Conferinţa de la Paris
Făcând bilanţul deplasării la Conferinţa Păcii delegaţii basarabeni
concluzionau: „Nu se vorbeşte acum la Paris nici de părţile româneşti
ale Basarabiei şi nici de părţile neromâneşti. Un membru al Conferinţei,
american chiar, spunea că, privind harta Basarabiei, deodată se vede că este
o unitate teritorială indivizibilă, mai ales că şi harta etnografică, retipărită
de dl. căpitan Kaba, arăta foarte bine că nu se poate diviza Basarabia,
deoarece elementele străine sunt amestecate cu elemente autohtone. Ruşii,
cu propaganda lor, susţin neadevăruri istorice, etnice şi economice” 33 .
După revenirea delegaţiei în patrie, la Chişinău se discuta chestiunea
trimiterii la Paris şi a reprezentanţilor altor categorii sociale: ale corpului
didactic, clerului, minorităţilor naţionale şi chiar al marilor proprietari din
Basarabia. Din partea celor din urmă, s‐au propus candidaturile lui Pavel
Gore şi Vladimir Herţa. Cum însă, în cercurile democratice de la Paris,
marii proprietari nu erau văzuţi tocmai bine şi cum Gore şi Herţa nu au
31
Aurelia Lăpuşan, Basarabia în conştiinţa Dobrogei. Mărturii din presa vremii
în Presa scrie istoria, Primul simpozion naţional de jurnalism, 11‐12 mai 2006, Chişinău.
Volum coordonat de Maria Danilov şi C. Manolache, Chişinău‐Ploieşti, 2008, p. 90.
32
Ibidem.
33
Ibidem.