Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

bibliotecametropolitana.ro
from bibliotecametropolitana.ro More from this publisher
01.01.2015 Views

150 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU calomnioase afirmaţii. Într‐un asemenea articol, intitulat în mod tendenţios Atrocites Roumaines en Bessarabie, publicat în „L’Humanite” (22 iunie 1919), autorul A.P. vorbeşte de „conduita îngrozitoare incalificabilă a autorităţilor româneşti în Basarabia anexată de România în contra oricărui drept”. Ioan Pelivan a combătut cu vârf şi îndesat şi aceste acuzaţii nefondate 18 . 6) Agenţi, aventurieri şi tot felul de persoane dubioase. Reapare vestitul Cătărău Pe durata desfăşurării Conferinţei, capitala Franţei, în afară de delegaţiile oficiale şi mai puţin oficiale, a „găzduit” şi o mulţime de agenţi, aventurieri şi persoane dubioase. Pentru aceşti indivizi, întrunirea internaţională era un fericit prilej ca să se căpătuiască pentru unele servicii făcute stăpânilor lor. Într‐o scrisoare trimisă la Chişinău la 29 mai 1919, Ioan Pelivan comunica lui Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu faptul aflării la Paris a „vestitului Cătărău” 19 . Arestat şi expulzat de autorităţile Republicii Democratice Moldoveneşti la începutul anului 1918, pentru activitatea sa antiromânească şi anarhistă, acest aventurier politic, după o anumită perioadă de timp, a obţinut paşaport pentru străinătate şi a ajuns la Paris, unde, curios lucru, a încercat să între în graţiile delegaţiei române. „A fost la Brătianu, dar n‐a fost primit. L‐a primit colonelul Toma Dumitrescu, căru‐i cerea vreo slujbă. Însă n‐a fost angajat. Acuma văd că se linguşeşte pe lângă delegaţia ardelenească. Unii din ardeleni sunt încântaţi de Cătărău. Cu toate că eu mi‐am spus părerea, mă tem că ei să nu‐l angajeze” 20 , scria într‐o scrisoare trimisă la Chişinău de Ioan Pelivan. În aceeaşi scrisoare, Pelivan vorbeşte despre „atenţia” pe care i‐a acordat‐o personal Ilie Cătărău. „Mai dăunăzi, în lipsa mea de acasă, mi s‐a aruncat prin fereastra deschisă în cameră o mică bombă de sticlă, care când s‐a fărâmat, a umplut odaia de o putoare nespusă de un fel de gaz, ce aducea a ou clocit şi de o mulţime de bucăţele foarte mărunte 18 Ibidem. 19 Referitor la activitatea anarhică şi tâlhărească, dar în fond antiromânească, desfăşurată de Ilie Cătărău în România şi Basarabia în anii 1917‐1918 a se vedea pe larg: Pantelimon Halippa, Anatolie Moraru, Testament pentru urmaşi, Editura „Hyperion”, Chişinău, 1991, p. 77‐78; Vasile Harea, Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri şi comentarii... p. 126‐132; Ion Constantin, Gherman Pântea între mit şi realitate, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2010, p. 58‐64, 139‐140; Idem, Chişinău 1917‐1918. Gherman Pântea îl arestează pe Ilie Cătărău, în „Magazin istoric”, Anul XLV, serie nouă, nr. 3(528) martie 2011, p. 8‐13. 20 Delegaţia basarabeană..., p. 67.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 151 de sticlă. Nevastă‐mea, care se afla în odaia de alături, odaia de baie, s‐a speriat foarte mult. Ea crede că asta este trebuşoara lui Cătărău” 21 . Cu referire la aflarea lui Ilie Cătărău la Paris, Ioan Pelivan mai relatează un caz, care a stârnit multă vâlvă în cercurile diplomatice româneşti. Într‐o noapte, de la legaţia română din Paris, s‐au furat o sumă de franci francezi, un testament al unei doamne şi mai multe documente. Paznicul legaţiei lipsea. S‐a ordonat o anchetă severă, s‐au făcut mai multe investigaţii şi toate indiciile se îndreptau spre urma faimosului compatriot basarabean, Ilie Cătărău, devenit la Paris Ilarion Catarov... A fost căutat, dar nu a putut fi găsit. Dispăruse 22 . Într‐una din zile, Ioan Pelivan a fost abordat de „un domn Kasser, care spune că a primit nişte comenzi de la Halippa. A venit cu fiul avocatului Grossman, un inginer tânăr. Mi s‐a părut foarte suspect. Mi‐au povestit că dl avocat F.Ir. Kirilov (din Chişinău) voieşte să treacă din Finlanda sau Norvegia la Paris. Cu dânsul s‐ar fi aflând şi o doamnă Kenigschatz, cumnata avocatului Kenigschatz. Pentru ce tind ei spre Paris Autorităţile norvegiene, fără consimţământul României, ar fi voit să le dea paşaport pentru Franţa. Eu cred că Kirilov cu dna Kenigschatz nu vin cu scopuri bune aici” 23 . 7) Activitatea în domeniul propagandei scrise De‐a dreptul impresionantă este activitatea lui Ioan Pelivan în domeniul propagandei scrise. Profesionalismul şi consecvenţa l‐au singularizat în cadrul delegaţiei române şi din acest punct de vedere. De mare folos s‐a dovedit a fi experienţa publicistică acumulată, la Chişinău, la ziarul „Basarabia” (1906‐1907), precum şi la gazeta şi revista „Cuvânt Moldovenesc” (1913‐1917). În periodicele franceze de largă circulaţie – ziarele „Le Temps”, „Matin”, „Figaro”, „La Victoire”, „Le Journal”, „L’oeuvre” etc. şi revista „L’image” – a publicat o serie de articole, prin care a explicat esenţa problemei basarabene. Ca să nu mai amintim zecile de articole scrise de el şi semnate de cunoscuţi ziarişti francezi şi italieni ai timpului. În timpul activităţii sale în capitala Franţei, a scos publicaţia săptămânală „La Bessarabie”, buletin al biroului de presă basarabean. Au apărut în total 15 numere, era editat în limba franceză, un singur număr (nr. 8 din 4 februarie 1920) a apărut în engleză. Buletinul era consacrat 21 Ibidem. 22 Ioan Pelivan, Ion C. Inculeţ şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919‐1920), loc. cit., p. 39‐40. 23 Delegaţia basarabeană..., p. 67.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 151<br />

de sticlă. Nevastă‐mea, care se afla în odaia de <strong>al</strong>ături, odaia de baie, s‐a<br />

speriat foarte mult. Ea crede că asta este trebuşoara lui Cătărău” 21 .<br />

Cu referire la aflarea lui Ilie Cătărău la Paris, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> mai relatează<br />

un caz, care a stârnit multă vâlvă în cercurile diplomatice româneşti. Într‐o<br />

noapte, de la legaţia română <strong>din</strong> Paris, s‐au furat o sumă de franci francezi,<br />

un testament <strong>al</strong> unei doamne şi mai multe documente. Paznicul legaţiei<br />

lipsea.<br />

S‐a ordonat o anchetă severă, s‐au făcut mai multe investigaţii şi toate<br />

indiciile se îndreptau spre urma faimosului compatriot basarabean, Ilie<br />

Cătărău, devenit la Paris Ilarion Catarov... A fost căutat, dar nu a putut fi<br />

găsit. Dispăruse 22 .<br />

Într‐una <strong>din</strong> zile, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> a fost abordat de „un domn Kasser, care<br />

spune că a primit nişte comenzi de la H<strong>al</strong>ippa. A venit cu fiul avocatului<br />

Grossman, un inginer tânăr. Mi s‐a părut foarte suspect. Mi‐au povestit<br />

că dl avocat F.Ir. Kirilov (<strong>din</strong> Chişinău) voieşte să treacă <strong>din</strong> Finlanda<br />

sau Norvegia la Paris. Cu dânsul s‐ar fi aflând şi o doamnă Kenigschatz,<br />

cumnata avocatului Kenigschatz. Pentru ce tind ei spre Paris Autorităţile<br />

norvegiene, fără consimţământul României, ar fi voit să le dea paşaport<br />

pentru Franţa. Eu cred că Kirilov cu dna Kenigschatz nu vin cu scopuri<br />

bune aici” 23 .<br />

7) Activitatea în domeniul propagandei scrise<br />

De‐a dreptul impresionantă este activitatea lui <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> în<br />

domeniul propagandei scrise. Profesion<strong>al</strong>ismul şi consecvenţa l‐au<br />

singularizat în cadrul delegaţiei române şi <strong>din</strong> acest punct de vedere. De<br />

mare folos s‐a dovedit a fi experienţa publicistică acumulată, la Chişinău,<br />

la ziarul „<strong>Basarabia</strong>” (1906‐1907), precum şi la gazeta şi revista „Cuvânt<br />

Moldovenesc” (1913‐1917). În periodicele franceze de largă circulaţie –<br />

ziarele „Le Temps”, „Matin”, „Figaro”, „La Victoire”, „Le Journ<strong>al</strong>”,<br />

„L’oeuvre” etc. şi revista „L’image” – a publicat o serie de articole, prin<br />

care a explicat esenţa problemei basarabene. Ca să nu mai amintim zecile<br />

de articole scrise de el şi semnate de cunoscuţi ziarişti francezi şi it<strong>al</strong>ieni<br />

ai timpului. În timpul activităţii s<strong>al</strong>e în capit<strong>al</strong>a Franţei, a scos publicaţia<br />

săptămân<strong>al</strong>ă „La Bessarabie”, buletin <strong>al</strong> biroului de presă basarabean. Au<br />

apărut în tot<strong>al</strong> 15 numere, era editat în limba franceză, un singur număr<br />

(nr. 8 <strong>din</strong> 4 februarie 1920) a apărut în engleză. Buletinul era consacrat<br />

21<br />

Ibidem.<br />

22<br />

<strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, Ion C. Inculeţ şi Conferinţa de Pace de la Paris (1919‐1920),<br />

loc. cit., p. 39‐40.<br />

23<br />

Delegaţia basarabeană..., p. 67.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!