Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

138 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre” 23 .
Actul unirii românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş
cu România, pecetluit la Alba Iulia, a avut un puternic ecou în întreaga
ţară. Adunarea Naţională de la Alba Iulia s‐a transformat într‐o adevărată
sărbătoare a întregului neam românesc. În timp ce la Alba Iulia se
săvârşea măreţul act al Unirii, cei ce n‐au putut fi de faţă îl sărbătoreau
cu entuziasm în toată Transilvania, în celelalte teritorii locuite de români.
Adunări naţionale au avut loc la Oradea, Beiuş, Arad, Timişoara, Lugoj,
Mediaş, Deva, Turda, Bistriţa, Năsăud, Sibiu, Braşov şi în alte localităţi
din Ardeal. Cu deosebită căldură ea a fost salutată de fruntaşii vieţii politice
şi intelectuale din Vechiul Regat. Impresionante au fost acţiunile de
manifestare şi patriotism românesc în oraşele, târgurile şi satele din părţile
Moldovei, Olteniei, Dobrogei şi Munteniei, ieşind în evidenţă cele de la
Bucureşti, Iaşi, Craiova, Turnu Severin, Galaţi, Constanţa, Bacău şi altele.
Măreţul act săvârşit la Alba Iulia a fost salutat de românii din Basarabia
şi cei din Bucovina, care de curând intraseră în componenţa statului român.
Chişinăul, capitala Basarabiei, în ziua de 1 decembrie 1918, a trăit clipe de
înaltă simţire românească, similare celor ale mulţimii adunate pe Câmpul lui
Horea din inima oraşului şi a Ardealului. Iată ce scria despre evenimentul
ce avea loc în acea zi la Alba Iulia ziarul chişinăuian ,,România Nouă”, ce
apărea sub redacţia inimosului ardelean Onisifor Ghibu:
„În cetatea de la Alba Iulia, care a văzut acum 318 ani în cuprinsul ei pe
făptuitorul unirii tuturor românilor, se petrece astăzi cel mai însemnat fapt
din întreaga noastră istorie de aproape două mii de ani.
Reprezentanţii legali ai celor patru milioane de români transilvăneni,
care de aproape un mileniu întreg sufăr sub jugul unguresc, sunt adunaţi
acolo pentru a croi, în deplină libertate, o soartă nouă pe seama poporului
nostru, declarând pentru vecie unirea Ardealului cu toate ţările române.
Visul neîmplinit până acum, de dorul căruia ne‐au răposat şi moşii
şi părinţii, ia astăzi aievea fiinţă în simbolica noastră cetate de pe malul
Mureşului, unde el se mai înfiripase o dată pentru scurtă vreme” 24 .
Adeziuni entuziaste la istoricele hotărâri sunt consemnate în scrisori şi
telegrame adresate Adunări Naţionale de la Alba Iulia.
În ziua de 1 decembrie 1918, din Chişinău, pe adresa Marii Adunări
Naţionale de la Alba Iulia, au fost expediate trei telegrame de salut: din
partea unui grup de români de pretutindeni, din partea ardelenilor aflaţi în
refugiu în Basarabia şi din partea redacţiei ziarului, „România Noua”.
23
1918 la români. Unirea Transilvaniei cu România, vol. X, Bucureşti, 1989, p.
288.
24
Ibidem, p. 342.