Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 137
a neamului nostru erau prezenţi numeroşi oameni politici, fruntaşi ai
mişcării naţionale, ca Gheorghe Pop de Băseşti, Ştefan Cicio‐Pop, Vasile
Goldiş, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida‐Voevod, Aurel Lazăr, Ioan Suciu şi
mulţi alţii.
În ciuda tuturor greutăţilor şi opreliştilor, la Alba Iulia au sosit peste
100.000 de oameni ca să hotărască unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei
şi Maramureşului cu Regatul României. În dimineaţa zilei de 1 decembrie
1918, relatau martorii oculari, zi de iarnă, deşi cădeau fulgi de zăpadă,
oraşul Alba Iulia, de la gară până la vârful cetăţii, era ticsit de mulţime.
Pretutindeni fâlfâiau drapele tricolore, iar în oraş domnea o atmosferă
sărbătorească. Soseau mereu trenuri încărcate cu ţărani, învăţători, preoţi,
avocaţi, studenţi, ofiţeri, soldaţi, muncitori, meseriaşi etc, reprezentând
toate categoriile sociale, organizaţiile de partid şi militare, asociaţiile şi
societăţile culturale. Şoselele erau împânzite de căruţe, călăreţi şi pietoni 22 .
Adunarea Naţională de la Alba Iulia a fost deschisă la ora 10.30 de
către Ştefan Cicio‐Pop, preşedintele Marelui Sfat Naţional Român, care
în cuvinte emoţionante a remarcat importanţa momentului istoric. Prin
convocarea Adunării Naţionale, Marele Sfat Naţional Român (Consiliul
Naţional Român) şi‐a îndeplinit datoria faţă de naţiune, de aceea şi‐a depus
mandatul şi a predat întreaga putere în mâinile înaltei Adunări. Astfel,
Adunarea Naţională era abilitată să ia hotărâri decisive.
În calitate de oaspeţi de onoare la Adunarea Naţională de la Alba Iulia
au participat din partea românilor din Basarabia, Pantelimon Halippa,
vicepreşedinte al Sfatului Ţării, Ioan Pelivan, ministru de Externe al
fostei Republici Democratice Moldoveneşti, şi Grigore Cazacliu, deputat
în Sfatul Ţării de la Chişinău. Din delegaţie lipsea Ion Buzdugan, care
înbolnăvindu‐se grav, a fost lăsat în seama prietenilor de la Cernăuţi.
Din partea Bucovinei, proaspăt revenită la sânul României, a participat
profesorul Alecu Procopovici.
Discursul solemn a fost rostit de Vasile Godiş. Marele luptător pentru
cauza naţională a făcut o incursiune în istoria românilor din teritoriile aflate,
o perioadă mai lungă sau mai scurtă, sub stăpânire străină, propunând în
finalul discursului său rezoluţia de unire, care a fost adoptată în unanimitate.
„Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia, în
ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români
şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională
proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul,
22
Anton Moraru, Ion Negrei, Anul 1918. Ora astrală a neamului românesc, p.
138‐141.