Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

136 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
să înlăture indiferenţa şi să curme apolitismul. „Agenţii statului vor trebui
să fie deprinşi cu gândul, că ţărănimea nu‐i numai un element ce trebuie
condus, ci şi un element care are dreptul de a fi servit de organele statului.
Numai aşa vom ajunge un stat puternic şi [numai] aşa vom căpăta şi
acea unitate sufletească, care astăzi ne lipseşte” 20 .
Unitatea sufletească a naţiunii putea fi realizată prin democratizarea
vieţii sociale. „Este în deajuns cunoscută, menţiona Pan Halippa, puterea
de unificare a democraţiei în viaţa statelor şi de aceea nu‐i nevoie să
stăruim mai mult asupra lucrului acesta”. Liderul basarabean îşi îndemna
compatrioţii să se pătrundă cu toţii mai degrabă de gândul acesta şi „prin
democratizarea vieţii să păşim la făurirea sufletului românesc unitar” 21 .
Democratizarea statului român era chezăşia dispariţiei acelor „ziduri
chinezeşti” care despărţeau încă atât clasele sociale cât şi provinciile
româneşti revenite la trupul ţării în 1918.
5) Chişinăul salută Alba Iulia
După ce delegaţia Basarabiei a participat la Congresul General al
Bucovinei, care a votat actul Unirii Bucovinei cu România, ea a trecut
Carpaţii, îndreptându‐se spre Alba Iulia, pentru a participa la Adunarea
Naţională a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.
Mandatul delegaţiei era să transmită fraţilor români şi locuitorilor din
Transilvania salutul Basarabiei libere şi unite cu România şi prin contactul
cu conducătorii de la faţa locului să contribuie la crearea atmosferei de frăţie
şi înţelegere între provinciile care se uneau cu România. Delegaţia ducea
cu sine hotărârea Sfatului Ţării de Unire a Basarabiei cu România, votată
la 27 martie 1918, prin care impusese conducerii statului român decretarea
votului universal, direct, egal şi secret pentru alegerea parlamentului şi
organelor locale. Intelectualii şi fruntaşii românilor ardeleni, care erau în
curs cu luptele ce s‐au dat pentru Basarabia, au apreciat efortul depus de
liderii basarabeni şi i‐au tratat pe solii Basarabiei cu atenţie şi dragoste
frăţească. La rândul lor, liderii basarabeni au rămas profund impresionaţi
de nivelul şi amploarea mişcării naţionale a românilor ardeleni.
La Adunarea Naţională de la Alba Iulia au sosit în total 1.228 de delegaţi
dintre care 680 erau aleşi prin vot universal în cele 130 de circumscripţii
electorale din toate judeţele Transilvaniei, iar restul, de 548 de delegaţi
reprezentau organizaţiile politice, economice, culturale, religioase, militare
şi sportive româneşti de pe întreg teritoriul Transilvaniei. În cetatea istorică
20
Ibidem.
21
Ibidem.