Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 131
Iancu Flondor, în calitate de preşedinte al Congresului General al
Bucovinei, înainte de a propune spre discuţie moţiunea de unire a Bucovinei
cu Regatul României, a salutat în mod deosebit pe reprezentanţii Basarabiei,
tratându‐i ca fii ai vechii Moldove, din a cărei trup a fost desprinsă şi
Bucovina:
„Onorat Congres, înainte de a trece la ordinea de zi, am datorinţa, ca
preşedinte al Congresului, să binecuvântez pe d‐nii delegaţi ai Consiliului
de Directori din Chişinău.
Onorat Congres, ca după o iarnă lungă şi grea când toată viaţa naturii
pare moartă sub sloiul de gheaţă, primele brânduşe ne vestesc că se apropie
primăvara, când toată natura sub razele calde ale soarelui îşi serbează
învierea, astfel şi fraţii noştri din Basarabia, cu prezenţa lor, la Congresul
bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei române se
va deştepta tot românul la o viaţă naţională fericită.
Iubiţi fraţi basarabeni, sângele strămoşilor noştri, vărsat împreună pe
plaiurile Moldovei, s‐a amestecat şi închegat astfel, că toată cruzimea şi
viclenia duşmanilor noştri n‐au izbutit să desfacă această sfântă legătură.
Din adâncul inimilor noastre vă zicem bine aţi venit pe acest vechi pământ
al Moldovei, care nu e numai al nostru, ci şi al vostru. Trăiască fraţii
basarabeni” 12 . Acest cuvânt de salut al conducătorului Congresului a fost
susţinut cu aplauze călduroase de către toţi delegaţii.
În şedinţa Congresului General al Bucovinei, din partea Basarabiei
recent unite la trupul ţării, mesaje de salut au rostit Pan Halippa şi
Ioan Pelivan. Reprezentanții Basarabiei au felicitat călduros delegaţii
Congresului General al Bucovinei, exprimându‐şi deplinul ataşament faţă
de hotărârile adoptate. Totodată, mesagerii de la Chişinău au exprimat
adâncă recunoştinţă fiilor Bucovinei pentru sprijinul pe care l‐au avut
basarabenii în opera de renaştere a vieţii naţionale în ţinutul dintre Prut şi
Nistru, în procesul de naţionalizare a învăţământului şi, in fine, în realizarea
Unirii Basarabiei cu România.
Este cunoscut faptul că o anumită perioadă de timp (sfârşitul anului
1917 – sfârşitul anului 1918), Basarabia a fost singurul teritoriu românesc
care a oferit cadrul favorabil luptei pentru realizarea unităţii naţionale.
Dacă după ocuparea Bucureştilor de către trupele germane, Iaşii au devenit
centrul politic unde şi‐a desfăşurat activitatea guvernul român, Casa Regală
şi alte instituţii, ale statului, apoi Chişinăul, după părerea unor militanţi
naţionali, a devenit capitala românismului. În ţinutul dintre Prut şi Nistru,
din varii motive, au găsit caldă ospitalitate şi teren propice desfăşurării
12
Ion Nistor, Unirea Bucovinei. Studii şi documente, Editura „Cartea românească”,
Bucureşti, 1928. p. 171.