Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

130 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU
«Bine aţi venit între noi!». V‐aţi alipit în timpuri grele pentru ţara‐mamă
ca un copil tânăr, însă cu inima curat românească. Salutăm în voi o parte
frumoasă a unui vis care niciodată nu se va şterge. De aceea, azi ridic
paharul meu în sănătatea fraţilor noştri, îmbrăţişaţi de mine cu aceeaşi
căldură a dragostei părinteşti. Trăiască copilul cel mai viu, dar poate şi cel
mai voinic al României‐mame” 8 .
4) Traseul Unirii continuă la Cernăuţi
După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia la 27 noiembrie
1918, Sfatul Ţării a votat o moţiune prin care aproba unirea fără condiţii cu
România, exprimându‐şi încrederea în viitorul democratic al noului stat, în
care nu mai era nevoie de o protecţie specială pentru Basarabia. S‐a propus
apoi desemnarea unei delegaţii a Sfatului Ţării care să reprezinte Basarabia
la Marile adunări naţionale de la Cernăuţi (28 noiembrie 1918) şi Alba
Iulia (1 decembrie 1918) şi să salute hotărârile istorice de unire adoptate
la aceste adunări. Ca membri ai delegaţiei au fost desemnaţi Pantelimon
Halippa, vicepreşedinte al Sfatului Ţării, Ioan Pelivan, ministru de Externe,
Ion Buzdugan, secretar al Sfatului Ţării, şi Grigore Cazacliu, deputat în
Sfatul Ţării 9 .
De menţionat că, încă, având calitatea de deputat, în timpul guvernului
Marghiloman (5 martie – 23 octombrie 1918), Ioan Pelivan, în aplauzele
tuturor membrilor Camerei, a rostit memorabilele cuvinte: „Să nu
renunţăm la cele două perle, cari lipsesc din coroana României: Ardealul
şi Bucovina” 10 .
La Cernăuţi, delegaţia Basarabiei a fost întâmpinată cu mare însufleţire.
Pe adresa Congresului General al Bucovinei (15/28 noiembrie 1918),
concomitent, a sosit o telegramă de felicitare şi de susţinere semnată de
Petru Cazacu, preşedinte al Consiliului Directorilor din Basarabia. În
numele Societăţii Culturale a Românilor din Basarabia, Congresul a fost
salutat, de asemenea, printr‐o telegramă, de către Paul Gore, preşedinte al
acestei societăţi. La congres s‐a dat citire scrisorii de salut sosite din partea
ziarului „România nouă”, publicaţie ce apărea la Chişinău sub redacţia
patriotului român Onisifor Ghibu 11 .
8
Regele Ferdinand I şi unirea Basarabiei, Tipografia Dreptatea, Chişinău, 1929,
p. 18.
9
Ion Constantin, Ion Negrei, Pantelimon Halippa – tribun al Basarabiei, Editura
Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2009, p. 294.
10
„Enciclopedia Română”, Editura Minerva, Bucureşti, p. 751; Gh. V. Andronachi,
Albumul Basarabiei, p. 68.
11
Anton Moraru, Ion Negrei, Anul 1918. Ora astrală a neamului românesc,
Chişinău, 1998, p. 114‐117.