Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 129
şi la aceste condiţiuni de unire. Noi ştiam foarte bine, că marii proprietari
nu se vor împăca niciodată cu reforma agrară, că reprezentanţii (lor) vor
întrebuinţa la conferinţa păcii toate mijloacele pentru a zădărnici unirea
noastră. Noi ştiam, totodată, că în Rusia, începând de la ţarişti şi terminând
cu bolşevicii sunt cu toţii imperialişti... Apoi noi nu uitasem că Rusia a fost
aliata Antantei, că prin urmare chestiunea Basarabiei va întâmpina multe
greutăţi la conferinţa păcii. De aceea, ca să zădărnicim acţiunea duşmanilor
noştri la conferinţa păcii, am găsit de cuviinţă să renunţăm la condiţiunile
pactului din 27 martie 1918” 6 .
3) Ioan Pelivan‐în delegaţia solilor Unirii la Iaşi
După proclamarea unirii, o delegaţie de basarabeni formată din dr.
Daniel Ciugureanu, Ioan Pelivan, Ştefan Ciobanu şi Pantelimon Halippa a
plecat la Iaşi, pentru a remite guvernului român actul unirii votat la Chişinău.
La sosirea solilor basarabeni, în ziua de 30 martie 1918, „Iaşul, cufundat în
tristeţe din cauza păcii de robie ce se impunea ţării la Bucureşti, îşi uita pentru
o clipă durerea şi îmbrăcă haina de sărbătoare. Membrii guvernului fostei
Republici Moldoveneşti veneau spre a aduce la cunoştinţa publică a ţării şi
a regelui Unirea cu Basarabia... Lacrimi de jale se amestecau cu lacrimi de
bucurie. Şi când în jurul statuii lui Cuza Vodă, domnitorul celei dintâi uniri,
s‐a încins hora simbolică, în care s‐a prins principele moştenitor al tronului
cu principesele şi miniştri alături de oameni din popor şi de soldaţi simpli,
era în simţirea tuturor gândul creştinesc că din durere se naşte mântuirea şi
că de la masa de supliciu de la Bucureşti, unde România era schingiuită, se
va înălţa marea înviere a întregului neam românesc. Solii de astăzi ai unirii
Basarabiei erau cei dintâi vestitori ai sărbătorii de mâine” 7 .
Cu ocazia prezentării actului unirii, regele Ferdinand I al României,
adresându‐se delegaţiei basarabene, a rostit următoarea alocuţiune: „Vă
salut azi pe voi, fraţi de dincolo de Prut. Voi sunteţi aceia care aţi înţeles
sentimentul ce de mult domina în inimile fraţilor noştri moldoveni ai
Basarabiei; l‐aţi înţeles aşa de bine, că azi putem vorbi unii cu alţii şi ca
fraţi şi ca prieteni. Sărbătorim astăzi înfăptuirea unui vis, care de mult zăcea
în inimile tuturor românilor de dincolo şi de dincoace de apele Prutului.
Din graniţă aţi făcut punte, unindu‐vă cu ţara‐mamă, şi de aceea vă zic:
6
Ioan Pelivan, Discurs ţinut în şedinţa Camerei de la 9 şi 10 iulie 1920, loc. cit.,
p. 158.
7
Constantin Kiriţescu, Istoria războiului pentru întregirea României 1916‐1919,
Ediţia a II‐a refăcută în întregime şi mult adăugată, vol. III, Editura Casei Şcoalelor,
Bucureşti, 1925, p. 116‐117.