Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 127
În aceeaşi zi, preşedintele Consiliului directorilor generali din
Basarabia, dr. Daniel Ciugureanu, împreună cu şeful resortului Afacerilor
Străine, Ioan Pelivan, trimiteau o telegramă guvernului român aflat la
Iaşi, în care se arăta: „Guvernul Republicii Moldoveneşti revenind asupra
telegramei sale din urmă, roagă Guvernul Regal, să dea ordine armatei sale
din Basarabia de a nu permite crearea de corpuri armate ruseşti pe teritoriul
Republicii; deoarece neorânduielile şi nesupunerea au reînceput numai
cât (subl. în text) s‐a ştiut de permisiunea acordată Generalului Şcerbacev
de a forma unităţi militare ruse. Ss. Ministru Preşedinte, dr. Ciugureanu,
Ministru al Afacerilor Străine, I. Pelivan” 2 .
Între timp, evenimentele de pe frontul românesc s‐au precipitat. Germania
şi Austria aveau nevoie de o pace cât mai repede încheiată cu România,
singura ţară de pe frontul răsăritean cu care ea nu fusese încă semnată. Iar
guvernul condus de Alexandru Marghiloman, „căruia nu i se poate reproşa
lipsa de intenţii patriotice, semnând această pace despre care se aştepta că va
fi extrem de oneroasă şi de aceea urâtă de toată lumea românească, dorea să
ofere ţării o compensaţie pentru pierderile de teritorii şi înrobire economică,
pe care le impuneau germanii la tratativele de pace de la Buftea” 3 .
Al. Marghiloman era la curent cu vizitele la Iaşi ale fruntaşilor
basarabeni Ioan Pelivan, Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu şi cunoştea
convingerea exprimată de ei că majoritatea covârşitoare a Sfatului Ţării va
vota Unirea cu România. De aceea, când delegaţii basarabeni Ion Inculeţ
şi Daniel Ciugureanu, care fuseseră invitaţi în luna februarie să ia parte
la tratativele cu Puterile Centrale, duse la Buftea, au venit la Iaşi în ziua
de 22 martie, iar acolo li s‐a făcut o primire fastuoasă – participarea la
Consiliul de miniştri, audienţă la regele Ferdinand, recepţie la Universitate,
la Academie, la Şcoala Normală „Vasile Lupu”, la Grupul aviatic din Iaşi,
la sfârşit din nou participare la Consiliul de miniştri, de această dată având
ca partener basarabean pe Constantin Stere. La acest consiliu de miniştri
s‐a stabilit că în problema unirii trebuie să se lase mână liberă Sfatului
Ţării, şi numai după ce se va pronunţa el se va putea întreprinde şi alte
măsuri pentru recunoaşterea oficială a deciziei organului de conducere de
la Chişinău. Pentru a pune în discuţie problema, în ziua de 24 martie, au
plecat la Chişinău cei doi delegaţi basarabeni I. Inculeţ şi D. Ciugureanu,
împreună cu C. Stere 4 .
2
Arh. Bibliotecii Academiei Române, Fond XIV, dosar nr. 1010, vol. 3, f. 33;
Viorica Moisuc, op. cit., p. 225.
3
Vasile Harea, Vlad Bejan colaborator, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă,
Colecţia Ginta Latină, Editura Fundaţia „Axis”, Iaşi, 1998, p. 142.
4
Ibidem, p. 142‐143.