Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
CAPITOLUL XIII BASARABIA ALEGE UNIREA 1) Proclamarea independenţei Republicii Moldoveneşti Evenimentele din 6‐13 ianuarie 1918 au accentuat şi mai pronunţat diferenţa de viziuni a forţelor politice din ţinut privind viitorul Basarabiei. În această perioadă, pe lângă atacurile bolşevice venite din teritoriul de peste Nistru controlat de germani, apar şi pretenţii teritoriale din partea Ucrainei, şi ea proclamată independentă. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării votează independenţa Republicii Moldoveneşti. Ioan Pelivan ros teşte o cuvântare înălţătoare, spunând că „acum suntem în ajunul întregirii neamului”. Sfatul Ţării începe atunci să manifeste intenţii de unire cu România, care sunt exprimate şi prin „moţiuni de unire votate de diferite judeţe“ (Soroca, Bălţi). În legătură cu hotărârea luată la 24 ianuarie 1918, Ioan Pelivan, în calitate de director general pentru Afacerile Străine, a semnat şi trimis, la 17 februarie/1 martie 1918, o notă a guvernului Republicii Democratice Moldoveneşti către guvernul român, condus la acea vreme de primul ministru şi ministru de Externe, generalul Alexandru Averescu, având următorul conţinut: „Excelenţă, Am onoarea a vă înainta aci alături Declaraţia din 24 Ianuarie 1918 a Sfatului Ţării prin care Republica noastră a rupt orice raporturi de dependenţă cu Rusia şi s‐a declarat cu totul neatârnată. Ca Preşedinte al Republicii Democratice Moldoveneşti a fost desemnat Dl. Inculeţ, actual Preşedinte al Sfatului Ţării. Acest act istoric s‐a făcut cu votul unanim al deputaţilor din Sfatul Ţării şi cu asentimentul entuziast al întregului popor din Republica Moldovenească. Profităm de această ocazie, Excelenţă, spre a vă asigura că guvernul Republicei, reprezentând un popor liber pe destinele sale, va stabili cât mai curând cu putinţă raporturi strânse şi frăţeşti cu regatul Român de care suntem legaţi atât prin interesele vecinătăţii cât şi prin comunitatea rasei. Primiţi vă rog, Domnule ministru, asigurarea înaltei noastre consideraţiuni. Ministru al Afacerilor Străine ss. I. Gh. Pelivan” 1 . 1 Arh. M.A.E., Fond 71/URSS, vol. 131, f. 34‐35; Viorica Moisuc, Basarabia. Bucovina. Transilvania. Unirea 1918, Documente adnotate şi studiu introductiv de prof. univ. dr. Viorica Moisuc, Departamentul Informaţiilor Publice Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 1996, p. 223‐224.
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 127 În aceeaşi zi, preşedintele Consiliului directorilor generali din Basarabia, dr. Daniel Ciugureanu, împreună cu şeful resortului Afacerilor Străine, Ioan Pelivan, trimiteau o telegramă guvernului român aflat la Iaşi, în care se arăta: „Guvernul Republicii Moldoveneşti revenind asupra telegramei sale din urmă, roagă Guvernul Regal, să dea ordine armatei sale din Basarabia de a nu permite crearea de corpuri armate ruseşti pe teritoriul Republicii; deoarece neorânduielile şi nesupunerea au reînceput numai cât (subl. în text) s‐a ştiut de permisiunea acordată Generalului Şcerbacev de a forma unităţi militare ruse. Ss. Ministru Preşedinte, dr. Ciugureanu, Ministru al Afacerilor Străine, I. Pelivan” 2 . Între timp, evenimentele de pe frontul românesc s‐au precipitat. Germania şi Austria aveau nevoie de o pace cât mai repede încheiată cu România, singura ţară de pe frontul răsăritean cu care ea nu fusese încă semnată. Iar guvernul condus de Alexandru Marghiloman, „căruia nu i se poate reproşa lipsa de intenţii patriotice, semnând această pace despre care se aştepta că va fi extrem de oneroasă şi de aceea urâtă de toată lumea românească, dorea să ofere ţării o compensaţie pentru pierderile de teritorii şi înrobire economică, pe care le impuneau germanii la tratativele de pace de la Buftea” 3 . Al. Marghiloman era la curent cu vizitele la Iaşi ale fruntaşilor basarabeni Ioan Pelivan, Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu şi cunoştea convingerea exprimată de ei că majoritatea covârşitoare a Sfatului Ţării va vota Unirea cu România. De aceea, când delegaţii basarabeni Ion Inculeţ şi Daniel Ciugureanu, care fuseseră invitaţi în luna februarie să ia parte la tratativele cu Puterile Centrale, duse la Buftea, au venit la Iaşi în ziua de 22 martie, iar acolo li s‐a făcut o primire fastuoasă – participarea la Consiliul de miniştri, audienţă la regele Ferdinand, recepţie la Universitate, la Academie, la Şcoala Normală „Vasile Lupu”, la Grupul aviatic din Iaşi, la sfârşit din nou participare la Consiliul de miniştri, de această dată având ca partener basarabean pe Constantin Stere. La acest consiliu de miniştri s‐a stabilit că în problema unirii trebuie să se lase mână liberă Sfatului Ţării, şi numai după ce se va pronunţa el se va putea întreprinde şi alte măsuri pentru recunoaşterea oficială a deciziei organului de conducere de la Chişinău. Pentru a pune în discuţie problema, în ziua de 24 martie, au plecat la Chişinău cei doi delegaţi basarabeni I. Inculeţ şi D. Ciugureanu, împreună cu C. Stere 4 . 2 Arh. Bibliotecii Academiei Române, Fond XIV, dosar nr. 1010, vol. 3, f. 33; Viorica Moisuc, op. cit., p. 225. 3 Vasile Harea, Vlad Bejan colaborator, Unirea Basarabiei cu Patria Mamă, Colecţia Ginta Latină, Editura Fundaţia „Axis”, Iaşi, 1998, p. 142. 4 Ibidem, p. 142‐143.
- Page 76 and 77: 76 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 78 and 79: 78 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 80 and 81: 80 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 82 and 83: CAPITOLUL VII ÎN VÂLTOAREA RĂZBO
- Page 84 and 85: 84 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 86 and 87: 86 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 88 and 89: 88 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 90 and 91: 90 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 92 and 93: 92 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 94 and 95: 94 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 96 and 97: CAPITOLUL IX INAUGURAREA SFATULUI
- Page 98 and 99: 98 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 100 and 101: 100 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 102 and 103: 102 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 104 and 105: 104 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 106 and 107: 106 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 108 and 109: 108 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 110 and 111: 110 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 112 and 113: CAPITOLUL XI IOAN PELIVAN ÎN VÂLT
- Page 114 and 115: 114 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 116 and 117: 116 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 118 and 119: 118 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 120 and 121: 120 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 122 and 123: 122 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 124 and 125: 124 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 128 and 129: 128 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 130 and 131: 130 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 132 and 133: 132 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 134 and 135: 134 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 136 and 137: 136 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 138 and 139: 138 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 140 and 141: 140 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 142 and 143: 142 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 144 and 145: 144 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 146 and 147: 146 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 148 and 149: 148 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 150 and 151: 150 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 152 and 153: 152 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 154 and 155: 154 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 156 and 157: 156 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 158 and 159: 158 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 160 and 161: CAPITOLUL XV VIAŢA ŞI ACTIVITATEA
- Page 162 and 163: 162 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 164 and 165: 164 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 166 and 167: 166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 168 and 169: 168 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 170 and 171: 170 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 172 and 173: 172 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 174 and 175: 174 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
CAPITOLUL XIII<br />
BASARABIA ALEGE UNIREA<br />
1) Proclamarea independenţei Republicii Moldoveneşti<br />
Evenimentele <strong>din</strong> 6‐13 ianuarie 1918 au accentuat şi mai pronunţat<br />
diferenţa de viziuni a forţelor politice <strong>din</strong> ţinut privind viitorul Basarabiei.<br />
În această perioadă, pe lângă atacurile bolşevice venite <strong>din</strong> teritoriul de<br />
peste Nistru controlat de germani, apar şi pretenţii teritori<strong>al</strong>e <strong>din</strong> partea<br />
Ucrainei, şi ea proclamată independentă.<br />
La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării votează independenţa Republicii<br />
Moldoveneşti. <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong> ros teşte o cuvântare înălţătoare, spunând că<br />
„acum suntem în ajunul întregirii neamului”. Sfatul Ţării începe atunci<br />
să manifeste intenţii de unire cu România, care sunt exprimate şi prin<br />
„moţiuni de unire votate de diferite judeţe“ (Soroca, Bălţi). În legătură cu<br />
hotărârea luată la 24 ianuarie 1918, <strong>Ioan</strong> <strong>Pelivan</strong>, în c<strong>al</strong>itate de director<br />
gener<strong>al</strong> pentru Afacerile Străine, a semnat şi trimis, la 17 februarie/1<br />
martie 1918, o notă a guvernului Republicii Democratice Moldoveneşti<br />
către guvernul român, condus la acea vreme de primul ministru şi ministru<br />
de Externe, gener<strong>al</strong>ul Alexandru Averescu, având următorul conţinut:<br />
„Excelenţă, Am onoarea a vă înainta aci <strong>al</strong>ături Declaraţia <strong>din</strong> 24 Ianuarie<br />
1918 a Sfatului Ţării prin care Republica noastră a rupt orice raporturi de<br />
dependenţă cu Rusia şi s‐a declarat cu totul neatârnată. Ca Preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong><br />
Republicii Democratice Moldoveneşti a fost desemnat Dl. Inculeţ, actu<strong>al</strong><br />
Preşe<strong>din</strong>te <strong>al</strong> Sfatului Ţării. Acest act istoric s‐a făcut cu votul unanim <strong>al</strong><br />
deputaţilor <strong>din</strong> Sfatul Ţării şi cu asentimentul entuziast <strong>al</strong> întregului popor<br />
<strong>din</strong> Republica Moldovenească. Profităm de această ocazie, Excelenţă,<br />
spre a vă asigura că guvernul Republicei, reprezentând un popor liber pe<br />
destinele s<strong>al</strong>e, va stabili cât mai curând cu putinţă raporturi strânse şi frăţeşti<br />
cu regatul Român de care suntem legaţi atât prin interesele vecinătăţii cât şi<br />
prin comunitatea rasei. Primiţi vă rog, Domnule ministru, asigurarea în<strong>al</strong>tei<br />
noastre consideraţiuni. Ministru <strong>al</strong> Afacerilor Străine ss. I. Gh. <strong>Pelivan</strong>” 1 .<br />
1<br />
Arh. M.A.E., Fond 71/URSS, vol. 131, f. 34‐35; Viorica Moisuc, <strong>Basarabia</strong>.<br />
Bucovina. Transilvania. Unirea 1918, Documente adnotate şi studiu introductiv de prof.<br />
univ. dr. Viorica Moisuc, Departamentul Informaţiilor Publice Redacţia Publicaţiilor<br />
pentru Străinătate, Bucureşti, 1996, p. 223‐224.