Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - PÄrinte al miÅcÄrii naÅ£ionale din Basarabia - Romania ...
124 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU întâmpinat cu multă dragoste pentru că aţi adus garanţia unei vieţi liniştite. Noi, moldovenii, suntem fericiţi că putem saluta în persoană Armata română, care cu sângele său vărsat la Mărăşeşti, Oituz şi în alte locuri a înscris cele mai glorioase pagini în istoria poporului român. Însă mai grea a fost situaţia ramurii moldoveneşti, care se întinde între Prut şi Nistru. Noi n‐am avut cui să ne plângem în decurs de mai mult de o sută de ani. Într‐un răstimp de 105 ani, noi, moldovenii, am purtat jugul ţarismului. Împăratul Alexandru I, care a unit Basarabia cu Rusia, ne‐a păstrat limba naţională, şcoala biserica şi obiceiul pământului, iar în anul 1818 ne‐a dăruit autonomia, însă prin samavolnicie aceste drepturi ne‐au fost răpite de Nicolai I. A început rusificarea adâncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi în administraţie, şi în judecătorii, şi în şcoală, chiar şi în biserică. Tot ce era românesc s‐a persecutat. Chiar şi numele moldoveanului funcţionarii ruşi l‐au schimbat într‐un nume de batjocură. Mulţi se ruşinau de a se numi moldoveni. În 1905, absolutismul ţarist a început să mai slăbească. S‐a organizat un grup de moldoveni intelectuali care a început acţiunea luminătoare în mijlocul poporului său incult şi, drept rezultat al acestei acţiuni desfăşurate de aceşti patrioţi în curs de zece ani, a apărut Sfatul Ţării, ca o întrupare a idealului naţional moldovenesc. Dar cel mai mare duşman al Parlamentului nostru tânăr este bolşevismul. Cu sosirea dvs., pericolul acesta pentru Sfatul Ţării a dispărut, de aceea noi vă salutăm, fraţilor soldaţi. Să trăiască Armata românească!” 11 . La rândul său, generalul Ernest Broşteanu a mulţumit Sfatului Ţării, organul suprem al republicii basarabene, şi a urat Republicii Moldoveneşti „înflorire”. În ziua de 16 ianuarie apare proclamaţia generalului Broşteanu, din care spicuim următoarele: „Oştile româneşti, destinate a veni la Chişinău, au intrat în oraş fără a întâmpina nici un fel de împotrivire din partea voastră. Aceasta dovedeşte că aţi primit şi aţi ascultat cu înţelepciune şi luminat patriotism strigarea ce am făcut la purtarea voastră frăţească faţă de noi şi la primirea voastră binevoitoare... Trăind vremuri mari, şi pentru poporul moldovenesc al Basarabiei zilele acestea sunt hotărâtoare. Înţelepciunea, cinstea şi patriotismul vostru vor hotărâ soarta Republicii Moldoveneşti Basarabene. Uniţi‐vă într‐un gând curat pentru mântuirea patriei voastre... Însărcinarea mea nu este să împiedic împlinirea sorţii ce v‐aţi croit, declarându‐vă autonomia sau neatârnarea mai bine, ci, dimpotrivă, pentru a mă sili să vă ajut pentru aşezarea întocmirii voastre pe temelii solide... România fiind ţară cu totul liberală, măsurile noastre nu sunt şi nu pot fi măsuri de asuprire; dimpotrivă, ele sunt şi vor fi însufleţite 11 O pagină din istoria Basarabiei, p. 245‐246.
IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 125 de principiile de libertate, de frăţie şi de egalitate care stăpânesc stăpânirea noastră...” 12 . Referitor la intrarea armatei române în Basarabia, nu pot fi omise, desigur, şi unele efecte negative, colaterale totuşi, pe care aceasta le‐a avut pe termen lung în provincia de la est de Prut. În condiţiile în care în România de atunci, la putere se afla guvernul conservator, de dreapta, condus de primul ministru Alexandru Marghiloman, care în opinia unor cercuri democrate basarabene era perceput ca fiind chiar „reacţionar”, trecerea armatei române la est de Prut a fost privită cu o anumită susceptibilitate, dacă nu chiar ostilitate. Unii istorici consideră că „A fost o mare greşeală că, intrând în Basarabia, armata română le‐a cerut ţăranilor să înapoieze pământurile foştilor proprietari. Aceasta a stârnit vii proteste şi n‐au fost rare cazurile când împotriva ţăranilor au fost întreprinse acţiuni represive, ajungându‐se chiar la împuşcarea unora. Pe acest fundal, acţiunile armatei române, ca şi ale administraţiei nou instalate în provincie au fost percepute ca un factor de esenţă antidemocratică. Deşi mai târziu asupra problemei înapoierii pământului s‐a revenit şi a fost legalizată împroprietărirea ţăranilor, totuşi aceste momente au lăsat urme mai târziu, în anii douăzeci şi treizeci, când opinia internaţională, mai ales cea europeană, se va polariza tot mai pronunţat între dreapta şi stânga, ajungându‐se până la extreme – fascism şi comunism, în Basarabia se bucura de mare popularitate doctrinele de stânga, mai ales ţărănismul cu anumite nuanţe poporaniste, iar nostalgia după trecut şi sentimentele filoruse, puternice mai ales printre minorităţi, se transforma într‐un teren fertil pentru prosovietism şi comunism. În acelaşi timp în cercurile politice şi intelectuale din Centru se profilează o orientare vădită spre diverse curente politico‐ideologice de dreapta, inclusiv spre legionarism” 13 . 12 Ibidem, p. 246‐247. 13 Leonid Cemortan, Drama intelectualilor basarabeni de stânga, în Revista „Sud‐Est“. Artă Cultură şi Civilizaţie, Nr. 3(41), 2000, www. sud‐est. md/numere/20001001.
- Page 74 and 75: 74 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 76 and 77: 76 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 78 and 79: 78 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 80 and 81: 80 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 82 and 83: CAPITOLUL VII ÎN VÂLTOAREA RĂZBO
- Page 84 and 85: 84 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 86 and 87: 86 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 88 and 89: 88 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 90 and 91: 90 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 92 and 93: 92 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 94 and 95: 94 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 96 and 97: CAPITOLUL IX INAUGURAREA SFATULUI
- Page 98 and 99: 98 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 100 and 101: 100 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 102 and 103: 102 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 104 and 105: 104 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 106 and 107: 106 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 108 and 109: 108 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 110 and 111: 110 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 112 and 113: CAPITOLUL XI IOAN PELIVAN ÎN VÂLT
- Page 114 and 115: 114 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 116 and 117: 116 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 118 and 119: 118 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 120 and 121: 120 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 122 and 123: 122 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 126 and 127: CAPITOLUL XIII BASARABIA ALEGE UNIR
- Page 128 and 129: 128 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 130 and 131: 130 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 132 and 133: 132 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 134 and 135: 134 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 136 and 137: 136 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 138 and 139: 138 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 140 and 141: 140 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 142 and 143: 142 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 144 and 145: 144 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 146 and 147: 146 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 148 and 149: 148 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 150 and 151: 150 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 152 and 153: 152 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 154 and 155: 154 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 156 and 157: 156 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 158 and 159: 158 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 160 and 161: CAPITOLUL XV VIAŢA ŞI ACTIVITATEA
- Page 162 and 163: 162 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 164 and 165: 164 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 166 and 167: 166 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 168 and 169: 168 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 170 and 171: 170 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
- Page 172 and 173: 172 ION CONSTANTIN • ION NEGREI
124 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />
întâmpinat cu multă dragoste pentru că aţi adus garanţia unei vieţi liniştite.<br />
Noi, moldovenii, suntem fericiţi că putem s<strong>al</strong>uta în persoană Armata română,<br />
care cu sângele său vărsat la Mărăşeşti, Oituz şi în <strong>al</strong>te locuri a înscris cele<br />
mai glorioase pagini în istoria poporului român. Însă mai grea a fost situaţia<br />
ramurii moldoveneşti, care se întinde între Prut şi Nistru. Noi n‐am avut cui<br />
să ne plângem în decurs de mai mult de o sută de ani. Într‐un răstimp de<br />
105 ani, noi, moldovenii, am purtat jugul ţarismului. Împăratul Alexandru<br />
I, care a unit <strong>Basarabia</strong> cu Rusia, ne‐a păstrat limba naţion<strong>al</strong>ă, şco<strong>al</strong>a<br />
biserica şi obiceiul pământului, iar în anul 1818 ne‐a dăruit autonomia, însă<br />
prin samavolnicie aceste drepturi ne‐au fost răpite de Nicolai I. A început<br />
rusificarea adâncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi în administraţie,<br />
şi în judecătorii, şi în şco<strong>al</strong>ă, chiar şi în biserică.<br />
Tot ce era românesc s‐a persecutat. Chiar şi numele moldoveanului<br />
funcţionarii ruşi l‐au schimbat într‐un nume de batjocură. Mulţi se ruşinau<br />
de a se numi moldoveni. În 1905, absolutismul ţarist a început să mai<br />
slăbească. S‐a organizat un grup de moldoveni intelectu<strong>al</strong>i care a început<br />
acţiunea luminătoare în mijlocul poporului său incult şi, drept rezultat <strong>al</strong><br />
acestei acţiuni desfăşurate de aceşti patrioţi în curs de zece ani, a apărut<br />
Sfatul Ţării, ca o întrupare a ide<strong>al</strong>ului naţion<strong>al</strong> moldovenesc. Dar cel mai<br />
mare duşman <strong>al</strong> Parlamentului nostru tânăr este bolşevismul. Cu sosirea<br />
dvs., pericolul acesta pentru Sfatul Ţării a dispărut, de aceea noi vă s<strong>al</strong>utăm,<br />
fraţilor soldaţi. Să trăiască Armata românească!” 11 .<br />
La rândul său, gener<strong>al</strong>ul Ernest Broşteanu a mulţumit Sfatului Ţării,<br />
organul suprem <strong>al</strong> republicii basarabene, şi a urat Republicii Moldoveneşti<br />
„înflorire”.<br />
În ziua de 16 ianuarie apare proclamaţia gener<strong>al</strong>ului Broşteanu, <strong>din</strong><br />
care spicuim următoarele: „Oştile româneşti, destinate a veni la Chişinău,<br />
au intrat în oraş fără a întâmpina nici un fel de împotrivire <strong>din</strong> partea<br />
voastră. Aceasta dovedeşte că aţi primit şi aţi ascultat cu înţelepciune<br />
şi luminat patriotism strigarea ce am făcut la purtarea voastră frăţească<br />
faţă de noi şi la primirea voastră binevoitoare... Trăind vremuri mari, şi<br />
pentru poporul moldovenesc <strong>al</strong> Basarabiei zilele acestea sunt hotărâtoare.<br />
Înţelepciunea, cinstea şi patriotismul vostru vor hotărâ soarta Republicii<br />
Moldoveneşti Basarabene. Uniţi‐vă într‐un gând curat pentru mântuirea<br />
patriei voastre... Însărcinarea mea nu este să împiedic împlinirea sorţii<br />
ce v‐aţi croit, declarându‐vă autonomia sau neatârnarea mai bine, ci,<br />
dimpotrivă, pentru a mă sili să vă ajut pentru aşezarea întocmirii voastre<br />
pe temelii solide... România fiind ţară cu totul liber<strong>al</strong>ă, măsurile noastre nu<br />
sunt şi nu pot fi măsuri de asuprire; dimpotrivă, ele sunt şi vor fi însufleţite<br />
11<br />
O pagină <strong>din</strong> istoria Basarabiei, p. 245‐246.