Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ... Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

bibliotecametropolitana.ro
from bibliotecametropolitana.ro More from this publisher
01.01.2015 Views

124 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU întâmpinat cu multă dragoste pentru că aţi adus garanţia unei vieţi liniştite. Noi, moldovenii, suntem fericiţi că putem saluta în persoană Armata română, care cu sângele său vărsat la Mărăşeşti, Oituz şi în alte locuri a înscris cele mai glorioase pagini în istoria poporului român. Însă mai grea a fost situaţia ramurii moldoveneşti, care se întinde între Prut şi Nistru. Noi n‐am avut cui să ne plângem în decurs de mai mult de o sută de ani. Într‐un răstimp de 105 ani, noi, moldovenii, am purtat jugul ţarismului. Împăratul Alexandru I, care a unit Basarabia cu Rusia, ne‐a păstrat limba naţională, şcoala biserica şi obiceiul pământului, iar în anul 1818 ne‐a dăruit autonomia, însă prin samavolnicie aceste drepturi ne‐au fost răpite de Nicolai I. A început rusificarea adâncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi în administraţie, şi în judecătorii, şi în şcoală, chiar şi în biserică. Tot ce era românesc s‐a persecutat. Chiar şi numele moldoveanului funcţionarii ruşi l‐au schimbat într‐un nume de batjocură. Mulţi se ruşinau de a se numi moldoveni. În 1905, absolutismul ţarist a început să mai slăbească. S‐a organizat un grup de moldoveni intelectuali care a început acţiunea luminătoare în mijlocul poporului său incult şi, drept rezultat al acestei acţiuni desfăşurate de aceşti patrioţi în curs de zece ani, a apărut Sfatul Ţării, ca o întrupare a idealului naţional moldovenesc. Dar cel mai mare duşman al Parlamentului nostru tânăr este bolşevismul. Cu sosirea dvs., pericolul acesta pentru Sfatul Ţării a dispărut, de aceea noi vă salutăm, fraţilor soldaţi. Să trăiască Armata românească!” 11 . La rândul său, generalul Ernest Broşteanu a mulţumit Sfatului Ţării, organul suprem al republicii basarabene, şi a urat Republicii Moldoveneşti „înflorire”. În ziua de 16 ianuarie apare proclamaţia generalului Broşteanu, din care spicuim următoarele: „Oştile româneşti, destinate a veni la Chişinău, au intrat în oraş fără a întâmpina nici un fel de împotrivire din partea voastră. Aceasta dovedeşte că aţi primit şi aţi ascultat cu înţelepciune şi luminat patriotism strigarea ce am făcut la purtarea voastră frăţească faţă de noi şi la primirea voastră binevoitoare... Trăind vremuri mari, şi pentru poporul moldovenesc al Basarabiei zilele acestea sunt hotărâtoare. Înţelepciunea, cinstea şi patriotismul vostru vor hotărâ soarta Republicii Moldoveneşti Basarabene. Uniţi‐vă într‐un gând curat pentru mântuirea patriei voastre... Însărcinarea mea nu este să împiedic împlinirea sorţii ce v‐aţi croit, declarându‐vă autonomia sau neatârnarea mai bine, ci, dimpotrivă, pentru a mă sili să vă ajut pentru aşezarea întocmirii voastre pe temelii solide... România fiind ţară cu totul liberală, măsurile noastre nu sunt şi nu pot fi măsuri de asuprire; dimpotrivă, ele sunt şi vor fi însufleţite 11 O pagină din istoria Basarabiei, p. 245‐246.

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 125 de principiile de libertate, de frăţie şi de egalitate care stăpânesc stăpânirea noastră...” 12 . Referitor la intrarea armatei române în Basarabia, nu pot fi omise, desigur, şi unele efecte negative, colaterale totuşi, pe care aceasta le‐a avut pe termen lung în provincia de la est de Prut. În condiţiile în care în România de atunci, la putere se afla guvernul conservator, de dreapta, condus de primul ministru Alexandru Marghiloman, care în opinia unor cercuri democrate basarabene era perceput ca fiind chiar „reacţionar”, trecerea armatei române la est de Prut a fost privită cu o anumită susceptibilitate, dacă nu chiar ostilitate. Unii istorici consideră că „A fost o mare greşeală că, intrând în Basarabia, armata română le‐a cerut ţăranilor să înapoieze pământurile foştilor proprietari. Aceasta a stârnit vii proteste şi n‐au fost rare cazurile când împotriva ţăranilor au fost întreprinse acţiuni represive, ajungându‐se chiar la împuşcarea unora. Pe acest fundal, acţiunile armatei române, ca şi ale administraţiei nou instalate în provincie au fost percepute ca un factor de esenţă antidemocratică. Deşi mai târziu asupra problemei înapoierii pământului s‐a revenit şi a fost legalizată împroprietărirea ţăranilor, totuşi aceste momente au lăsat urme mai târziu, în anii douăzeci şi treizeci, când opinia internaţională, mai ales cea europeană, se va polariza tot mai pronunţat între dreapta şi stânga, ajungându‐se până la extreme – fascism şi comunism, în Basarabia se bucura de mare popularitate doctrinele de stânga, mai ales ţărănismul cu anumite nuanţe poporaniste, iar nostalgia după trecut şi sentimentele filoruse, puternice mai ales printre minorităţi, se transforma într‐un teren fertil pentru prosovietism şi comunism. În acelaşi timp în cercurile politice şi intelectuale din Centru se profilează o orientare vădită spre diverse curente politico‐ideologice de dreapta, inclusiv spre legionarism” 13 . 12 Ibidem, p. 246‐247. 13 Leonid Cemortan, Drama intelectualilor basarabeni de stânga, în Revista „Sud‐Est“. Artă Cultură şi Civilizaţie, Nr. 3(41), 2000, www. sud‐est. md/numere/20001001.

124 ION CONSTANTIN • ION NEGREI • GHEORGHE NEGRU<br />

întâmpinat cu multă dragoste pentru că aţi adus garanţia unei vieţi liniştite.<br />

Noi, moldovenii, suntem fericiţi că putem s<strong>al</strong>uta în persoană Armata română,<br />

care cu sângele său vărsat la Mărăşeşti, Oituz şi în <strong>al</strong>te locuri a înscris cele<br />

mai glorioase pagini în istoria poporului român. Însă mai grea a fost situaţia<br />

ramurii moldoveneşti, care se întinde între Prut şi Nistru. Noi n‐am avut cui<br />

să ne plângem în decurs de mai mult de o sută de ani. Într‐un răstimp de<br />

105 ani, noi, moldovenii, am purtat jugul ţarismului. Împăratul Alexandru<br />

I, care a unit <strong>Basarabia</strong> cu Rusia, ne‐a păstrat limba naţion<strong>al</strong>ă, şco<strong>al</strong>a<br />

biserica şi obiceiul pământului, iar în anul 1818 ne‐a dăruit autonomia, însă<br />

prin samavolnicie aceste drepturi ne‐au fost răpite de Nicolai I. A început<br />

rusificarea adâncă şi urmărirea a tot ce era moldovenesc şi în administraţie,<br />

şi în judecătorii, şi în şco<strong>al</strong>ă, chiar şi în biserică.<br />

Tot ce era românesc s‐a persecutat. Chiar şi numele moldoveanului<br />

funcţionarii ruşi l‐au schimbat într‐un nume de batjocură. Mulţi se ruşinau<br />

de a se numi moldoveni. În 1905, absolutismul ţarist a început să mai<br />

slăbească. S‐a organizat un grup de moldoveni intelectu<strong>al</strong>i care a început<br />

acţiunea luminătoare în mijlocul poporului său incult şi, drept rezultat <strong>al</strong><br />

acestei acţiuni desfăşurate de aceşti patrioţi în curs de zece ani, a apărut<br />

Sfatul Ţării, ca o întrupare a ide<strong>al</strong>ului naţion<strong>al</strong> moldovenesc. Dar cel mai<br />

mare duşman <strong>al</strong> Parlamentului nostru tânăr este bolşevismul. Cu sosirea<br />

dvs., pericolul acesta pentru Sfatul Ţării a dispărut, de aceea noi vă s<strong>al</strong>utăm,<br />

fraţilor soldaţi. Să trăiască Armata românească!” 11 .<br />

La rândul său, gener<strong>al</strong>ul Ernest Broşteanu a mulţumit Sfatului Ţării,<br />

organul suprem <strong>al</strong> republicii basarabene, şi a urat Republicii Moldoveneşti<br />

„înflorire”.<br />

În ziua de 16 ianuarie apare proclamaţia gener<strong>al</strong>ului Broşteanu, <strong>din</strong><br />

care spicuim următoarele: „Oştile româneşti, destinate a veni la Chişinău,<br />

au intrat în oraş fără a întâmpina nici un fel de împotrivire <strong>din</strong> partea<br />

voastră. Aceasta dovedeşte că aţi primit şi aţi ascultat cu înţelepciune<br />

şi luminat patriotism strigarea ce am făcut la purtarea voastră frăţească<br />

faţă de noi şi la primirea voastră binevoitoare... Trăind vremuri mari, şi<br />

pentru poporul moldovenesc <strong>al</strong> Basarabiei zilele acestea sunt hotărâtoare.<br />

Înţelepciunea, cinstea şi patriotismul vostru vor hotărâ soarta Republicii<br />

Moldoveneşti Basarabene. Uniţi‐vă într‐un gând curat pentru mântuirea<br />

patriei voastre... Însărcinarea mea nu este să împiedic împlinirea sorţii<br />

ce v‐aţi croit, declarându‐vă autonomia sau neatârnarea mai bine, ci,<br />

dimpotrivă, pentru a mă sili să vă ajut pentru aşezarea întocmirii voastre<br />

pe temelii solide... România fiind ţară cu totul liber<strong>al</strong>ă, măsurile noastre nu<br />

sunt şi nu pot fi măsuri de asuprire; dimpotrivă, ele sunt şi vor fi însufleţite<br />

11<br />

O pagină <strong>din</strong> istoria Basarabiei, p. 245‐246.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!