Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 113
Democratice Moldoveneşti, ca răspuns la solicitarea făcută de autorităţile
basarabene către Ministerul de Război al României la 22 decembrie 1917.
Înştiinţate din timp, comandourile bolşevice au atacat cu foc de mitraliere
trenul cu voluntarii ardeleni, făcând răniţi şi câţiva morţi. Făcuţi prizonieri,
ardelenii au fost dezarmaţi şi prădaţi, apoi, duşi pe jos, sub escortă, fiind
astfel umiliţi, pe strada principală a oraşului, la internatul Seminarului
Teologic, unde au fost ţinuţi în arest până la 13 ianuarie, când armata română
i‐a eliberat 1 . Incidentul agresării şi arestării detaşamentului voluntarilor
ardeleni în gara Chişinău a fost exploatat de „socialiştii” ruşi, care l‐au
interpretat ca o confirmare a ostilităţii localnicilor faţă de armata română.
În aceeaşi zi, după capturarea eşalonului cu transilvăneni, bandele
bolşevice înarmate au atacat şi arestat pe membrii Comisiei interaliate
de aprovizionare din Basarabia (formată din reprezentanţi/ofiţeri englezi,
americani, francezi şi români), ce aveau misiunea să achiziţioneze de la
ţărani cereale pentru necesităţile frontului, având dreptul de a ridica magazii
şi depozite, ce urmau să fie păzite de forţe cehoslovace şi transilvănene,
până la organizarea forţelor moldoveneşti. Din casa acestei organizaţii a
fost sustrasă suma de circa două milioane de lei româneşti. Au fost arestaţi
maiorul D. Lucasievici, reprezentantul României pe lângă guvernul
Republicii Moldoveneşti, precum şi alţi ofiţeri ai comisiei.
3) Bolşevicii încearcă să lichideze organele legitime din
Basarabia
După aceste ameţitoare „succese”, bolşevicii au încercat să lichideze
organele legitime din Basarabia. Declaraţi ca elemente contrarevoluţionare,
directorii generali, deputaţii moldoveni separatişti (acei presupuşi că vor
unirea cu România), comandanţii de unităţi moldoveneşti, boierimea,
preoţimea şi toţi intelectualii regimului vechi erau urmăriţi de Frontotdel,
pentru a fi arestaţi şi făcuţi inofensivi. În acest scop, la Chişinău, s‐a constituit
un tribunal extraordinar, alcătuit din reprezentanţii Frontotdelului, Sovietului
deputaţilor soldaţi şi muncitori, precum şi a altor comitete revoluţionare,
care avea misiunea de a judeca de îndată pe fruntaşii moldoveni din Sfatul
Ţării, recunoscuţi sau bănuiţi ca separatişti. Loc de reşedinţă a tribunalului
a fost ales Palatul Libertăţii (fosta reşedinţă a guvernatorului ţarist), sediu
la care după declanşarea revoluţiei se întruneau organizaţiile democratice
ale moldovenilor. În faţa acestui tribunal au fost chemaţi însuşi preşedintele
Sfatului Ţării Ion Inculeţ şi preşedintele Consiliului Directorilor Generali
1
Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieţii... , p. 506.