Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 111
ajutor în acelaşi timp, stabilind acest raport de contact. Considerând intrarea
oştirilor româneşti extrem de periculoasă, noi, reprezentanţii partidelor
socialiste şi ai consiliilor muncitoreşti şi soldaţilor vom depune chestia
aceasta spre rezolvarea organizării noastre, de la decizia cărora va depinde
ca să fim noi pe viitor, sau nu în Sfatul Ţării” 14 .
Încercările acestor grupări de a modifica hotărârea privind chemarea
ajutorului românesc au eşuat, Blocul moldovenesc, grupul ţărănesc şi
reprezentanţii minorităţilor aprobând acţiunea Consiliului Directorilor 15 .
Pentru istorie rămâne, însă, de consemnat poziţia pe care au adoptat
atunci protagoniştii evenimentelor. Cert este că, în împrejurările critice
pentru interesele naţionale, când activitatea Sfatului Ţării era ameninţată
în mod direct de forţele bolşevice anarhizante, aşa cum va arăta mai târziu
un participant la evenimente, Dr. Petru Mătaş, în acea vreme căpitan în
corpul voluntarilor ardeleni aflaţi în Basarabia, „mulţi viteji de astăzi nu
erau tocmai la înălţime, unii poate nu le aveau, alţii poate le ascundeau
acele virtuţi româneşti ce se cereau, – trebuia mult suflet spre a nu pierde
busola în haosul ideologic ce‐şi făcea loc în pătura intelectuală de la
Chişinău. Onoare falangei naţionaliste, că nu s‐a pierdut momentul, – dar
meritul cel mare revine incontestabil lui Ioan Pelivan, românului adevărat
de pe atunci” 16 . Având calitatea de ministru de Externe al tinerei Republici
Moldoveneşti, Ioan Pelivan era, potrivit aceloraşi aprecieri, „tipul
reprezentativ daco‐roman, cu ochii blânzi albaştri, cu o nobleţe sufletească
pilduitoare, păşea hotărât, fără nici o clipă de şovăire, pe calea desenată
de destinul neamului”. „Nici o jertfă nu e prea mare pentru mine – zicea
Pelivan – ori de câte ori întâmpin vreo opoziţie sau altă piedică” 17 .
14
Dr. Petre Cazacu, Moldova dintre Prut şi Nistru 1812‐1918, Chişinău, 1992,
p. 267; Viorica Moisuc, Basarabia. Bucovina. Transilvania. Unirea 1918, Documente
adnotate şi studiu introductiv de prof. univ. dr. Viorica Moisuc, Departamentul Informaţiilor
Publice Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate, Bucureşti, 1996, p. 183.
15
La 3 ianuarie 1918 socialiştii ruşi se retrag din Sfatul Ţării, dând o declaraţie
prin care precizează punctul lor de vedere, şi anume: 1) Unirea cu Revoluţia rusească; 2)
Moldovenii au prea multe locuri în Sfatul Ţării; 3) în Sfatul Ţării sunt prea multe elemente
burgheze; 4) sunt împotriva venirii armatei „ţariste” române (Viorica Moisuc, op. cit., p.
183‐184).
16
Dr. Petru Mătaş, fost căpitan voluntar în armata română, 1917‐1918, Ioan
Pelivan un moldovean cu adevărat bun român, martie 1936, în A.N.I.C., fond 1449, dosar
216, f. 3.
17
Ibidem.