Ioan Pelivan - Părinte al mişcării naţionale din Basarabia - Romania ...

IOAN PELIVAN PĂRINTE AL MIŞCĂRII NAŢIONALE DIN BASARABIA 105
principiilor de egalitate în drepturi a tuturor etniilor din Republica
Moldovenească. În materie de politică externă, sarcina principală a Sfatului
Ţării era asigurarea integrităţii teritoriale a republicii.
Proclamarea Basarabiei republică democratică şi totodată naţională
(în sensul de moldovenească) denotă maturitatea forţelor politice locale,
îndeosebi a celor cu program naţional, care prin acest act îşi asumau
întreaga responsabilitate politică de moment, dar şi de perspectivă. Forţele
centraliste şi unii deputaţi minoritari din Sfatul Ţării, constrânşi de situaţia
concretă, admiteau crearea „Republicii Basarabene”, opinând că „nu există
temei istoric pentru a numi Basarabia Republică Moldovenească”, iar
specificarea caracterului naţional al republicii o calificau drept manifestare
a „naţionalismului naţiunii dominante”. În şedinţa Sfatului Ţării din 1
decembrie 1917, deputatul Ioan Pelivan, ripostând unei asemenea abordări
demagogice şi în deplină cunoştinţă de cauză, a explicat esenţa problemei
în felul următor: „Până în 1812 se numea Basarabia numai o treime din
gubernia noastră – actualele judeţe Ismail şi Akkerman. Partea de mijloc şi
cea de nord a guberniei noastre se numea Moldova. Guvernul ţarist, anexând
în 1812 la Rusia o parte a Moldovei dintre Prut şi Nistru, a trecut absolut
arbitrar denumirea „Basarabia” şi asupra celorlalte judeţe din această
parte. De aceea denumirea republicii „Moldovenească” este întemeiată
istoriceşte. În denumirea republicii cu un nume sau altul trebuie să fie
indicat poporul care pe teritoriul acesta constituie majoritatea populaţiei.
La baza acestei denumiri trebuie să fie pus principiul naţional, şi nu cel
geografic. Ucrainenii şi‐au numit republica Ucraineană, dar nu Kieveană
sau Poltava... Ucrainenii şi polonezii întotdeauna au numit ţara noastră
Moldovenească, şi nu Basarabeană” 2 .
3) Constituirea primului guvern al Republicii Democratice
Moldoveneşti, cu Ioan Pelivan la Externe
La 7 decembrie 1917, Sfatul Ţării a votat primul guvern al Republicii
Democratice Moldoveneşti, sub preşedinţia lui Pantelimon Erhan, care
cumula şi funcţia de director general al Agriculturii. În fruntea celorlalte
directorate au fost numiţi: Vladimir Cristi – la Interne, Ioan Pelivan – la
Externe, Teofil Ioncu – la Finanţe, Nicolae Codreanu – la Lucrări Publice,
Mihail Savenco – la Justiţie, Grinfield – la Industrie şi Comerţ, Teodosie
Cojocaru – la Război. Consiliul Directorilor Generali îşi propunea
drept scop stabilirea ordinii în toate domeniile vieţii social‐economice,
2
Gheorghe Negru, Ţarismul şi mişcarea naţională a românilor din Basarabia,
Chişinău, 2000, p. 99‐100.