Prezentare [document PDF]

Pietroasa
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti
Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Pietroasa

Pietroasa este celebr` în România – [i nu numai în România – pentru o comoar` real`, cunoscut` sub
numele „Clo[ca cu puii de aur“, descoperit` în anul 1837 într-o carier` de piatr`, de lâng` Via
Ardelenilor, pe latura de nord a castrului roman. Se crede c` aceast` comoar` a fost ascuns` de c`tre
un rege vizigot numit Athanaric, atunci când acesta a trebuit s` fug` din fa]a invadatorilor huni. Acest
tezaur poate fi admirat în prezent la Muzeul Na]ional de Istorie al României din Bucure[ti, iar pentru cei
care nu au avut prilejul de a-l vedea, o vizit` la acest muzeu este recomandat` cu c`ldur`. Tezaurul în
sine este impresionant [i odat` cu el pot fi v`zute multe alte exponate de o valoare inestimabil`.
Cea de-a doua comoar` de la Pietroasa nu este nici ea ascuns` – este la îndemâna oric`ruia dintre noi.
Ne referim, desigur, la vinurile ob]inute în acest loc; spre deosebire de tezaurul de la Muzeul Na]ional,
vinurile de Pietroasa ne stau la dispozi]ie [i ne îmbie s` le admir`m culoarea, aroma [i gustul. Centrul
viticol Pietroasa face parte din Podgoria Dealu Mare. Planta]iile de vi]` de vie din acest centru viticol se
întind de-a lungul a dou` sate, Pietroasele [i {arânga, pe dealul Istri]a, cu o vedere spre sud-est, c`tre
[oseaua Ploie[ti-Buz`u. Solul este în general calcaros, cu stratul de roc` situat aproape de suprafa]`,
uneori chiar vizibil. Vi]a de vie trebuie s` se autodep`[easc` pentru a cre[te pe acest sol stâncos, dar
rezultatele merit` efortul. Clima este foarte potrivit` pentru cre[terea vi]ei de vie, cu o str`lucire de
excep]ie a soarelui [i cu precipita]ii relativ reduse în perioada de coacere a strugurilor.
Sta]iunea de Cercetare Pietroasa a fost înfiin]at` în anul 1893, dup` atacul dezastruos al filoxerei [i a
fost prima unitate de acest fel din România. De-a lungul timpului a jucat un rol important în domeniul
cercet`rilor privind altoirea vi]ei de vie [i selec]ia unor soiuri valoroase. Prin apartenen]a sa la
Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` Bucure[ti, a fost [i este laboratorul de
formare a multor speciali[ti din domeniul viti-vinicol.

Pietroasa
Un loc binecuvântat de Dumnezeu, o dat` pentru istoria sa [i a doua oar`
pentru vinurile sale. Pietroasa pare s` aib` destinul unei comori: a[teapt`
r`bd`toare s` fie descoperit` [i redescoperit` de fiecare dintre noi.

Aspecte din [coala de vi]`
Material saditor ˘

din categorii biologice superioare
La Pietroasa, producerea materialului s`ditor viticol are o tradi]ie veche, primele vi]e fiind altoite în
1893. În prezent, sta]iunea produce butaşi portaltoi, coarde altoi [i vi]e altoite, atât din clonele [i
soiurile ob]inute în unitate în urma cercet`rilor, precum şi din alte soiuri.
Vi]e altoite produse din clonele ob]inute de sta]iune: T`mâioas` româneasc` 36 Pt [i 5 Pt; Gras` de
Cotnari 4 Pt [i 45 Pt, Busuioac` de Bohotin 26 Pt, B`beasc` neagr` 94 Pt, Feteasc` neagr` 10 Pt.
Vi]e altoite produse din soiurile nou create în unitate: Otilia, Timpuriu de Pietroasa, Centenar Pietroasa,
Istri]a, Alb aromat.
Planta]ie portaltoi –luna iulie
Aspect din [coala de vi]`
Planta]ie mam` coarde altoi
(T`mâioas` româneasc` clona 36 Pt)

C lone din soiul Tamâioasa româneasca
˘ ˘ ˘
Clona T`mâioas` româneasc` 36 Pt.
• omologat` în 1982
• fertilitatea l`starilor 48% (martorul 36%)
• produc]ia 8,5 t/ha (2,84 kg/butuc)
• boabe crocante, arom` intens`
• rezisten]` la putregaiul cenu[iu
• con]inutul mustului în zaharuri 238 g/l
Clona T`mâioas` româneasc` 5 Pt.
• omologat` în 1989
• fertilitatea l`starilor 57% (martorul 42%)
• produc]ia 10,5 t/ha (3,5 kg/butuc)
• boabe crocante, arom` specific`
• con]inutul mustului în zaharuri peste 230 g/l

C lone din soiul Grasa de Cotnari
˘
Clona Gras` de Cotnari 45 Pt.
• omologat` în 1989
• floare hermafrodit-normal`
• fertilitatea l`starilor 49% (martor 35%)
• produc]ia 10,9 t/ha (3,5 kg/butuc)
• con]inutul mustului în zaharuri 233 g/l
Clona Gras` de Cotnari 4 Pt.
• omologat` în 1975
• floare hermafrodit-normal`
• produc]ia 7,9 t/ha (2,60 kg/butuc)
• procent mic de boabe meiate [i m`rgeluite
• con]inutul mustului în zaharuri 228 g/l

Alte clone din soiuri pentru vin
Clona Busuioac` de Bohotin 26 Pt.
• omologat` în 1999
• boabe crocante, arom` specific`
• produc]ie constant` 8 t/ha
• con]inutul mustului în zaharuri 230-240 g/l
Clona Feteasc` neagr` 10 Pt.
• clon` în curs de omologare în 2008
• fertilitatea l`starilor 68 % (martor 54 %)
• produc]ia 10,3 t/ha (2,80 kg/butuc)
• procent mic de boabe meiate [i m`rgeluite
• con]inutul mustului în zaharuri 228 g/l
Clona B`beasc` neagr` 94 Pt.
• omologat` în 1975
• boabe uniforme ca m`rime [i culoare
• produc]ie ridicat`, 20 t/ha
• clon` pentru vin de mas` cu 10-11% vol.
alcool

Soi pentru vin, creat la Pietroasa
Soi pentru vin, creat la Pietroasa
ALB AROMAT
• omologat în 1999
• soi pentru vinuri albe superioare, semiaromate
• produc]ie 16 t/ha
• con]inutul mustului în zaharuri 195 g/l

Soiuri de struguri pentru masa create la Pietroasa
˘
OTILIA
• omologat în 1987
• soi apiren pentru struguri
de mas` [i pentru
industrializare (stafide,
dulcea]`, compoturi)
• coacere timpurie
• produc]ie: 16.7 t/ha
TIMPURIU DE PIETROASA
• omologat în 1989
• soi apiren pentru struguri
de mas`
• coacere timpurie
• produc]ie: 17.7 t/ha

SOIUL CENTENAR
PIETROASA
• omologat în 1991
• soi apiren pentru consum
în stare proasp`t` [i pentru
industrializare
• coacere timpurie
• capacitate mare de
acumulare a zaharurilor
(peste 210 g/l)
• produc]ie: 10.5 t/ha
SOIUL ISTRI}A
• omologat în 1995
• soi pentru struguri de mas`
cu maturare mijlocie
• struguri aspecto[i, boabe
uniforme ca m`rime [i
culoare
• produc]ie: 14 t/ha

Soiuri si vinuri de Pietroasa
,
Centrul viticol Pietroasa, datorit` condi]iilor sale de clim`, sol, expozi]ia sudic` a versan]ilor,
deosebit de favorabile pentru vi]a de vie, permite cultivarea cu succes a numeroase soiuri de struguri
pentru vin [i de mas`, precum [i ob]inerea unei mari variet`]i de vinuri de mare marc` albe [i ro[ii, seci
sau dulci, unele aromate. De-a lungul timpului, voca]ia locului [i priceperea podgorenilor au condus la
alegerea unei direc]ii de baz` axate pe ob]inerea de vinuri dulci aromate de T`mâioas` româneasc` [i
vinuri dulci de Gras`, ob]inute din struguri supramatura]i. În prezent Pietroasa produce, de asemenea,
vinuri seci [i demiseci, Cabernet Sauvignon [i Merlot. Vinul de Busuioac` de Bohotin \ntrege[te paleta
de culori a vinurilor de Pietroasa prin nuan]ele sale roz.
Vinurile produse la SCDVV Pietroasa se comercializeaz` sub marca Pietroasa veche.

Feteasca regala este soiul autohton cel mai cultivat îi Feteasca alba – soi ce permite ob]inerea unor vinuri fine [i
˘ ˘ ˘ ˘
România. Datorit` însu[irilor de productivitate dar [i calit`]ii
vinurilor ob]inute este cultivat cu bune rezultate
[i aici. Vinurile ob]inute, de[i prezint`
specificul zonei, corpolen]` [i echilibru
gustativ, sunt mai lejere [i pl`cute la gust, cu
o arom` specific` ce le d` o not` de
rusticitate. În primul an, când înc` sunt
tinere, caracteristic` este prospe]imea [i
aroma de mere v`ratice. Prin p`strare, mai ales
vinurile din recoltele ob]inute în anii favorabili,
cap`t` arome ce amintesc de stupi [i de mirosul
de cear` de albine.
Riesling Italian este soiul ce d`
vinul de rezisten]` din gama vinurilor albe seci. La Pietroasa
este foarte bine reprezentat prin tr`s`turile senzoriale ce-i sunt
specifice. Vinul tân`r are culoare alb-verzuie,
caracter neutral, gust r`coritor dar cu aciditate
agreabil`, mai echilibrat` decât în alte zone.
Se recomand` o u[oar` maturare, vinul
oferind astfel consumatorului un buchet
agreabil, provocator, cu nuan]e minerale.
Extractivitatea vinului, „caracterul de piatr`“
asigur` Rieslingului de la Pietroasa, distinc]ie [i
sobrietate între vinurile albe seci.
delicate, cap`t` aici o anumit` robuste]e [i plin`tate. Vinurile
cele mai reu[ite sunt savuroase, cu aciditate
moderat`, echilibrate la gust, datorit`
extractului ceva mai ridicat decât în alte
podgorii. Aroma floral`, fin` [i discret`, ce
aminte[te la vinurile tinere de parfumul
florilor de vi]` de vie, se complexeaz` prin
maturare.
Grasa este un soi specific podgoriei Cotnari care
g`se[te îns` la Pietroasa condi]ii ecologice
deosebite pentru a-[i afirma calit`]ile.
Vinurile ob]inute sunt dulci, catifelate, cu
arom` discret`. Ob]inute în anii de excep]ie,
când strugurii sunt ataca]i de ciuperca Botrytis,
care le înnobileaz` compozi]ia, vinurile din soiul Gras` ating
calit`]i senzoriale de neegalat. Vinurile maturate cu grij` în
vase de lemn devin aurii la culoare, cu arome
fine de fructe de toamn` (gutui, pere); senza]ia
gustativ` de plin`tate [i onctuozitate este
completat` de gustul echilibrat [i rotund ce
creeaz` consumatorului o stare deosebit`, de
pl`cere, de satisfac]ie.

Cabernet Sauvignon este soiul ce d` vinuri unice prin
culoare [i personalitate în gust. La tinere]e vinul este ro[u
intens, de o robuste]e [i rusticitate specific`, cu gust
taninos de struguri [i ciorchini zdrobi]i. Prin maturare
[i învechire, culoarea vinului evolueaz` în ro[u-granat;
vinul cap`t` o arom` discret` [i complex` de
mirodenii, [i un gust echilibrat, puternic, dar dominat
de extractul bogat [i de con]inutul ridicat de taninuri.
Busuioaca˘
de Bohotin este un soi cu areal
restrâns de cultivare, întâlnit în câteva locuri unde se pot
ob]ine vinuri cu denumire de origine, Pietroasa fiind
binecuvântat` din acest punct de vedere. Vinurile
reu[ite din Busuioac` de Bohotin se caracterizeaz`
prin trei însu[iri de neconfundat:culoarea, aroma [i
gustul caracteristic. Strugurii sunt de culoare ro[u-închis,
vine]iu, acumuleaz` cca. 220 grame de zah`r pe litru de must
la maturitate deplin`, iar la supracoacere au avantajul de
a nu-[i pierde aciditatea. Culoarea vinului tân`r este
porfirie, iar dup` 1-2 ani de maturare are nuan]a aurie a
foii de ceap`. Aroma este inconfundabil`, de trandafiri
de dulcea]` dar [i de busuioc, oarecum asem`n`toare
cu cea de T`mâioas`, dar parc` mai rustic`, bine
armonizat` cu gustul. Acesta este complex [i
complicat, bine structurat. Pe lâng` echilibrul dulceacru
mai intervin gustul [i senza]ia tactil` specific`
taninurilor, care în acest vin se g`sesc mai mult decât în
vinurile albe de aceea[i talie.
Tamâioasa româneasca este „vinul emblem`“ al
˘
˘
Merlot
Centrului Viticol Pietroasa. Ca vin dulce natural este un elogiu
adus microclimatului din care provine. Vinul tân`r are o
arom` complex`, de flori de tei [i flori de câmp,
de busuioc, trandafir [i fân proasp`t cosit,
deosebit de persistent`. Prin maturare la vas de
lemn culoarea, din galben-verzui, devine aurie;
cu trecerea anilor c`p`t` parc` patina aurului
vechi. Aroma î[i schimb` [i ea caracterul. Vinul
cap`t` nuan]e olfactive care sugereaz` mirosul
de miere de albine, de stafide [i migdale.
Asociat cu nuci, migdale sau dulciuri tradi]ionale,
vinul de T`mâioas` d` noble]e meselor. Prin
buchet, corpolen]` [i onctuozitate, acest vin
este o bucurie a sufletului.
este un soi predominant în gama celor
pentru vinuri ro[ii. Vinul este sec, de culoare
ro[ie rubinie, str`lucitoare. Se poate consuma [i
tân`r, la câteva luni dup` ob]inere. Se prefer`
maturarea chiar [i pentru o perioad` scurt` la
vase de lemn. Astfel acest vin devine mai
prietenos, cald, generos, plin, catifelat, cu
arom` complex` de fructe de p`dure bine
coapte.

Crama
Pietroasa, gazda
Colec]ia de vinuri vechi
Combinatul de vinifica]ie
Planta]ii viticole

Pagina 16 SALA DE DEGUSTARE A VINURILOR
perfectă
Sala de degustare a vinurilor

Faima vinurilor
Dup` celebritatea c`p`tat` în urma descoperirii comorii, vinurile aveau
s` duc` faima numelui Pietroasa în lume, pentru c`:
Tezaurul Pietroaselor de-acum
nu-i aurul închis într-un muzeu
ci viile-nflorite, cu parfum
[i vinul, binecuvântat de Dumnezeu!
Itinerariul traversat pân` la masa de degustare, cu terasele din piatr`,
cl`dirile din piatr`, coloanele sculptate în piatr`, l-au inspirat pe
Nichita St`nescu ca, dup` degustare, s` constate c`:
„Aici la Pietroasa inima noastr` de piatr` s-a schimbat într-o inim` de
inim`” (Nichita St`nescu, 1976)

de Pietroasa
Dealurile cu vii i-au inspirat pe vizitatori, mul]i dintre ei arti[ti, poe]i, s` imagineze butucii de vi]` de vie
aşa cum i-au v`zut cu ochii închipuirii lor. Poetul Adrian P`unescu compunea versurile
„Butuci b`trâni se iau la trânt`, rugine vechi se dezmormânt`”.
Am putea crede c`, mai pragmatic, poetul Valeriu Bucuroiu s-a aplecat s` vad` p`mântul pe unde
trece. Dar uime[te prin idilicul a ceea ce nota: „La Pietroasa soarele izvor`[te din p`mânt.
Aici, [i p`mântul e bun de b`ut” (1976).
C`r]ile
de aur
Linul de piatr`

Ghirland` din fier forjat
la intrarea \n hrub`
[i vinotec`

Vinurile roşii dau senza]ia de c`ldur` în corp, iar Grigore C. Moisil (1968) resim]ea c`ldura aceasta în
inim`, poate dup` ce crezuse c` atâta piatr`, pretutindeni în jur, d`dea un sentiment glaciar.
„Am iubit întotdeauna vinul bun, mintea limpede, inima cald`. Pentru acest motiv m-am sim]it bine la
Pietroasa”.
Copie dup` vasul octogonal
din Tezaurul de la Pietroasa
Comoara din sticle – colec]ia de vinuri
(cel mai vechi vin este din recolta 1942)

S` ne imagin`m c` oenologul prezenta degustarea ca pe o lec]ie asupra vinurilor, iar vinul, ca un
acompaniament fericit al mânc`rurilor la mas`, c`ci de aceea Adrian P`unescu a compus versurile:
„Nu, vinul nu se bea pentru a face vreo lini[te prea culinar`-n pântec,
C` vinul, sus în minte, face pace, de parc` bei din ciocârlie, cântec!”
Scriitorul Ion B`ie[u era mândru c` „Pietroasa e o vatr` esen]ial` a românilor: aici s-au descoperit aurul
[i vinul nostru” (1976)
„Dac` exist` fericirea, am s-o numesc bucuria de a fi trecut pe aici”, ne onora ospitalitatea, Octavian
Cotescu.
Din partea marelui oenolog francez Michel Bourzeix a r`mas în Cartea de Aur o traducere extrem de
inspirat` a numelui soiului autohton Feteasc` regal`, cel care a dat vinuri tinere care, sigur i-au pl`cut,
de vreme ce scria: „Jeunes filles royales” – 1986
F`nu[ Neagu, în 1999, degusta vinurile de Pietroasa „într-un chio[c voievodal, sub miraculoasa privire a
butucilor”. Recuno[tea c` avea nevoie de „gândul tuturor poe]ilor ca s` exprim frumuse]ea pe care
lumea a îngr`m`dit-o, magic, la Pietroasele... [i m` rog s` r`mân` pân` în veacul urma[ilor no[tri”.
La începuturile ei, o degustare dezleag` limbile [i une[te inimile. Mai apoi, vizitatorul, ori nu mai poate
vorbi, ori, dac` este grafician, se exprim` prin desen. Este cazul Maestrului Marcel Chirnoag`, cel care,
inspirat de vinurile de Pietroasa, la masa de degustare \n aer liber, a realizat gravura „Strugurii mâniei”,
pe care a [i d`ruit-o acestei sta]iuni, ad`ugând o pies` de tezaur celebrit`]ii sale.

Universitatea de {tiin]e Agronomice
[i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti
Sta]iunea de Cercetare
Dezvoltare pentru Viticultur`
[i Vinifica]ie Pietroasa
Pietroasele – 127470
jud. Buz`u
telefon +4 0238 512 317
fax +40 238 512 318
www.pietroasaveche.ro