Raportul anual de activitate al ANR, 2012 - Arhivele Naţionale ale ...

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Ex. nr.
Nr.
Bucureşti,
ARHIVELE NAȚIONALE
RAPORT
privind evaluarea îndeplinirii obiectivelor generale şi specifice
ale Arhivelor Naţionale în anul 2012
Mandatul Arhivelor Naţionale, în anul 2012, s-a încadrat în prevederile aceluiaşi cadru
legal ca în anii anteriori, cu misiunea de a-şi îndeplini principalele atribuţii specifice conform
Legii 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare:
controlul asupra aplicării prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul arhivistic şi
stabilirea măsurilor ce se impun potrivit legii;
preluarea de la creatorii şi deţinătorii de arhivă a documentelor care fac parte din Fondul
Arhivistic Naţional al României, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
asigurarea evidenţei, inventarierii, selecţionării, păstrării şi folosirii documentelor
deţinute;
soluţionarea cererilor persoanelor fizice şi juridice privind eliberarea de copii, extrase şi
certificate de pe documentele deţinute în depozitele proprii;
elaborarea publicaţiilor de specialitate, destinate informării şi sprijinirii cercetării
ştiinţifice, precum şi punerii în valoare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic
Naţional al României;
întreţinerea şi dezvoltarea relaţiilor cu organizaţiile şi instituţiile similare din străinătate,
în vederea informării reciproce în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi de
reproduceri de pe acestea; asigurarea aplicării convenţiilor şi acordurilor internaţionale privind
domeniul arhivistic şi participarea la congrese, conferinţe, reuniuni şi consfătuiri arhivistice
internaţionale;
continuarea demersurilor în vederea implementării Proiectului cu finanţare europeană
„Sistem informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienţilor Arhivelor Naţionale”,
SMIS 14180
1

Şi-au lăsat amprenta asupra activităţilor Arhivelor Naţionale condiţiile de austeritate şi
precaritate materială, reducerile de personal, modificările structurale greşite din 2011, legislaţia
anacronică şi chiar ostilă.
Principalele activităţi derulate şi rezultate înregistrate au fost:
1. Resurse umane şi materiale
Activitatea în domeniul resurselor umane a fost influenţată în anul 2012, ca şi în anul
precedent, de intervenţia a trei factori determinanţi, şi anume:
- necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare;
- efectele reorganizării Arhivelor Naţionale din anul 2011;
- modificarea sistemului de salarizare.
În linii generale, au fost menţinute obiectivele de performanţă stabilite pentru anul 2012,
obiective care au vizat în principal:
- asigurarea unui management eficient al activităţilor privind gestionarea resurselor
umane;
- dezvoltarea şi monitorizarea carierei profesionale individuale a angajaţilor, raportat la
necesităţile activităţii instituţionale;
- crearea premiselor pentru dezvoltarea pregătirii profesionale a personalului.
În ceea ce priveşte situaţia încadrării funcţiilor din structura organizatorică a Arhivelor
Naţionale, la 31.12. 2012 situaţia se prezintă în felul următor: din totalul de 729 de posturi
prevăzute (569 funcţii publice şi 160 funcţii contractuale), 671 sunt încadrate (522 funcţii
publice şi 149 funcţii contractuale) şi 58 (47 funcţii publice şi 11 funcţii contractuale) sunt
vacante.
În total, în anul 2012, instituţia a înregistrat 19 pierderi de personal, ceea ce reprezintă
17% din totalul pierderilor suferite în anul 2011, an în care, ca efect al reorganizării
instituţionale, au fost reduse 451 de posturi, dintre care 98 încadrate. În condiţiile sistării
recrutării de personal, diminuarea continuă a numărului de angajaţi afectează performanţa
structurilor din sistemul Arhivelor Naţionale, cu precădere a serviciilor şi birourilor judeţene.
Drept consecinţă, principala problemă la nivel organizaţional o reprezintă gestionarea eficientă a
resursei umane existente, în scopul menţinerii activităţii instituţionale în parametrii de
funcţionare.
În perioada de referinţă au fost identificate şi asigurate, cu sprijinul ordonatorului
principal de credite, fondurile financiare pentru promovarea personalului. În urma examenelor
organizate, au fost promovaţi în grad profesional şi în clasă 149 funcţionari publici, iar 20 de
angajaţi personal contractual au fost promovaţi în grad/treaptă profesional(ă). De asemenea, au
2

fost iniţiate demersurile pentru ocuparea, în condiţiile legii, a unui număr de 15 funcţii publice de
conducere vacante.
Pe linie disciplinară, nu s-au înregistrat situaţii deosebite, un singur funcţionar public
fiind sancţionat cu „mustrare scrisă”, în condiţiile legii.
În luna ianuarie 2012, a fost realizată evaluarea performanţelor profesionale individuale
ale personalului Arhivelor Naţionale pentru anul 2011. Din punct de vedere al rezultatelor
concrete obţinute, 641 de angajaţi au fost evaluaţi cu calificativul „foarte bine”, 26 cu
calificativul „bine” şi 2 funcţionari publici cu calificativul „satisfăcător”.
Pregătirea profesională a personalului, programul anual de învăţământ a vizat realizarea
următoarelor obiective prioritare formarea, actualizarea şi dezvoltarea cunoştinţelor profesionale
în domeniile management, tehnologia informaţiei, limbilor străine, servicii publice.
Fondurile bugetare alocate acestui capitol, în sumă de 4.000 lei, au fost insuficiente
pentru acoperirea nevoilor de pregătire.
În vederea suplinirii acestui deficit, instituţia Arhivelor Naţionale a organizat instruiri
profesionale în următoarele domenii:
- utilizarea documentelor în scopuri ştiinţifice, la care au participat 26 funcţionari publici
de execuţie;
- relaţii cu publicul, la care au participat 18 funcţionari publici de execuţie şi un angajat
personal contractual;
- restaurarea documentelor şi legătorie, la care au participat 15 angajaţi personal
contractual.
În total, 120 de angajaţi au fost cuprinşi în diverse programe de pregătire şi instruiri
profesionale.
În anul 2012, instituţiei noastre i-a fost repartizat un buget general de 22.727 mii lei din
care 12.708 mii lei reprezintă titlul 8 – Proiecte cu finanţarea din fonduri externe nerambursabile
postaderare. Rezultă astfel că, în mod real, bugetul a fost de 10.022 mii lei, în scădere faţă de
anul 2011 cu 108 mii lei şi aproximativ 65% din suma repartizată Arhivelor Naţionale în
anul 2007, respectiv 15.424 mii lei. În condiţiile în care, sumele alocate instituţiei noastre au
cunoscut o scădere constantă, misiunea Arhivelor Naţionale devine din ce în ce mai dificilă.
Lipsesc cu desăvârşire sau sunt de-a dreptul ridicole, după caz, atât la nivel central cât şi
local, alocaţiile bugetare pentru materiale şi dotări specifice de arhivă, consumabile de
restaurare, peliculă pentru microfilmare, achiziţii de publicaţii, achiziţii de documente FAN,
editare de publicaţii proprii şi instrumente de cercetare, organizare de expoziţii etc.
3

În ceea ce priveşte activitatea de logistică a Arhivelor Naţionale, principala dificultate a
constituit-o lipsa acută a finanţării pentru continuarea lucrărilor de investiţii şi aprovizionarea cu
materiale care să vizeze funcţionarea la parametri normali a instituţiei.
În acest sens, menţionăm:
a. Investiţii începute dar sistate din lipsa finanţării:
- „Extindere imobil Calea Văcăreşti nr. 470” – Aviz CTE 34/ 2007, investiţie începută în
anul 1998 şi încă nefinalizată, cu deviz actualizat în 2010 – valoarea devizului general fiind
de 13. 756.878 lei, investiţie realizată aprox. 60%;
- „Extindere spaţii SJAN Iaşi”- Aviz CTE 24/2008 – valoarea devizului general fiind de
16.370.000 lei, investiţie realizată aprox. 40%;
- „Modernizare pavilioane la sediul SJAN Caraş Severin”- Aviz CTE 24/ 2008- valoarea
devizului general fiind de 16.978.659 lei, investiţie realizată aprox. 5%;
b. Investiţii sau lucrări de investiţii la construcţiile existente ce nu au fost demarate şi
pentru care există avize CTE:
- „B 170 sediul SJAN Suceava”- Aviz CTE 6 / 2001- valoarea devizului general fiind de
13.839.000 lei
- „Modernizare Pavilion A sediul central Arhivele Naţionale”- aviz CTE 24/ 2008 –
valoarea devizului general fiind de 2.262.000 lei
- „Racorduri şi instalaţii interioare, apă, canal şi termice la depozitul din complexul
Militari al A.N. ”- Aviz CTE 24/ 2008 - valoarea devizului general fiind de 442.802 lei;
- „Centrală termică şi înlocuire tâmplărie la depozitul Griviţa al A.N.”- Aviz CTE 73/
2011- valoarea devizului general fiind de 441.560 lei;
- „Modernizare sistem de încălzire la Secţia Judeţeană Teleorman a A.N” – Aviz CTE 92/
2011 – valoarea devizului general fiind de 132.960 lei.
O situaţie specială este cea de la SJAN Sibiu, care în prezent îşi desfăşoară activitatea
într-o clădire închiriată, pentru care Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu plăteşte o chirie
lunară foarte ridicată în valoare de peste 15.000 lei. Probleme legate de întreţinerea sediilor se
întâlnesc la SJAN Buzău care necesită consolidare, Hunedoara ce necesită consolidare şi
reabilitare termică. Mai multe structuri teritoriale ale Arhivelor Naţionale îşi desfăşoară
activitatea, în întregime sau parţial, în condiţii improprii din punct de vedere al asigurării
condiţiilor de conservare pentru documentele deţinute: SJAN Suceava, Neamţ, Constanţa, Cluj,
Dâmboviţa, Caraş-Severin. Condiţii dificile de lucru pentru personalul instituţiei noastre sunt
întâlnite la Depozitele Griviţa, Popa-Nan, Romulus şi Militari, precum şi în Complexul
Văcăreşti.
4

La aceste probleme se adaugă cele legate de finanţarea precară, dotările insuficiente de
mobilier specific depozitării arhivei, echipamente de birotică, consumabile, materiale necesare
activităţii de microfilmare şi restaurare. Toate acestea au cauzat greutăţi majore în privinţa
efectuării de noi preluări de documente de Fond Arhivistic Naţional, deteriorarea arhivei
deţinute, condiţii dificile de muncă pentru personalul Arhivelor Naţionale cu implicaţii asupra
stării de sănătate, deplasarea la creatorii şi deţinătorii de documente cu repercusiuni asupra
serviciilor oferite societăţii.
Nu au putut fi obţinute fonduri pentru achiziţia de rafturi, necesare depozitării arhivei
preluate. Din nefericire şi aceasta este o problemă care se acutizează. De pildă, SJAN Cluj are
amenajat un spaţiu pentru 11.000 m.l. de arhivă, finalizat în 2009, şi dispune de rafturi pentru
doar 1000 m.l.
Sub aspect pozitiv, în anul 2012, a fost inaugurat un nou sediu pentru SJAN Bihor, după
o perioadă de 12 ani din momentul începerii construcţiei. Clădirea este executată conform
standardelor europene privind arhivarea şi conservarea documentelor şi este unica de acest gen
din ţară. Noile Arhive înseamnă 3.885 de metri patraţi de birouri, săli de studiu şi cercetare,
depozite, dependinţe, dotate cu birouri moderne şi tehnică informatică şi de securitate de ultimă
generaţie. În depozite sunt asigurate condiţii optime de temperatură pentru păstrare, dar şi
conservare a documentelor, şi există spaţiu pentru 10.000 de metri liniari de acte, cu peste 1.000
de metri liniari peste cât măsoară cantitatea de documente deţinută în momentul de faţă de SJAN
Bihor.
2. Cadrul legislativ şi normativ
În anul 2012, Arhivele Naţionale, în colaborare cu Direcţia Generală Juridică şi beneficiind
de susţinerea Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din cadrul MAI, au întreprins
acţiuni concrete pe linia modificării prevederilor Legii nr. 16/1996.
Cu scopul găsirii unor soluţii realiste şi eficiente pentru deblocarea situaţiei legate de
imposibilitatea obiectivă de preluare a documentelor cu valoare practică, în speţă de punerea în
aplicare a prevederilor art. 18 din Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, cu modificările şi
completările ulterioare, instituţia noastră a efectuat numeroase demersuri în vederea instituirii
unui cadru legal pentru funcţionarea operatorilor privaţi de servicii arhivistice care să preia actele
cu valoare practică în bază cărora să poată fi eliberate copii, certificate şi extrase privind
drepturile cetăţenilor referitoare la stagiile de cotizare, atât prin elaborarea unui proiect de Lege a
Arhivelor, cât şi prin redactarea unui proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii
nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale.
5

În anul 2012, procesul legislativ privind modificarea şi completarea Legii nr. 16/1996 a
Arhivelor Naţionale a fost reluat, propunerea legislativă fiind transmisă în data de 14 februarie
2012, spre dezbatere, Senatului României, ca primă cameră sesizată. În şedinţa din data de
25.09.2012, propunerea legislativă a fost aprobată în plenul Senatului şi înaintată Biroului
Permanent al Camerei Deputaţilor în data de 01.10.2012. După discutarea în comisiile de
specialitate ale Camerei Deputaţilor, proiectul a primit aviz favorabil. De la sfârşitul lunii
septembrie 2012, propunerea legislativă ar fi trebuit dezbătută în plenul Camerei Deputaţilor, în
calitate de Cameră decizională, dar până la sfârşitul legislaturii 2012, nu s-a înregistrat niciun
progres.
În privinţa modificării cadrului legislativ ce reglementează activitatea arhivistică,
reprezentanţii Arhivelor Naţionale au participat la şedinţele comisiilor parlamentare din Senat şi
Camera Deputaţilor, prin intermediul Serviciului Inspecţii, Analiză, Sinteză şi Politici Publice au
fost formulate puncte de vedere privind susţinerea îmbunătăţirii practicii arhivistice.
La nivelul instituţiei au continuat demersurile pentru îmbunătăţirea sau actualizarea unor
norme de lucru, proceduri, regulamente ori metodologii specifice activităţii arhivistice, până în
prezent fiind elaborat un număr de 127 proceduri de lucru, dintre care 24 au fost întocmite în
cursul anului 2012. Printre cele mai importante fiind Normele privind prelucrarea arhivistică,
Procedura privind efectuarea controalelor în Arhivele Naţionale, Procedura privind rezolvarea
cererilor etc.
În conformitate cu Programul de standardizare al Ministerului Administraţiei şi
Internelor, Arhivele Naţionale au participat la şedinţele comitetului tehnic de standardizare şi a
fost continuată activitatea de completare a Programului de dezvoltare a sistemului de control
intern/managerial în cadrul Arhivelor Naţionale, precum şi a Registrului de riscuri al
Aparatului Propriu al Arhivelor Naţionale.
3. Managementul instituţiei. Activitatea de control intern
Anul 2012 a adus schimbări la nivelul conducerii instituţiei. În data de 15.06.2012 dl. dr.
Dorin Dobrincu a fost eliberat din funcţia de director şi, începând cu data de 18.06.2012, dl. dr.
Ioan Drăgan exercită funcţia de director al Arhivelor Naţionale. De asemenea, începând cu data
de 01.08.2012, atribuţiile directorului adjunct au fost preluate de către d-na dr. Alina Pavelescu.
Corpul de control al ministrului a stabilit numeroase carenţe în sarcina fostei echipe manageriale,
care au fost remediate în a doua parte a anului, sau sunt în curs de remediere.
Prin Serviciul Inspecţii, Analiză, Sinteză şi Politici Publice au fost desfăşurate 6 acţiuni de
control la structurile teritoriale. Au fost efectuate 3 controale de fond (la SJAN Dâmboviţa, Gorj
6

şi BJAN Covasna) şi controale tematice (la SJAN Vaslui, Vâlcea şi Prahova), cu scopul de a
cunoaşte şi aprecia nivelul în care personalul vizat şi-a îndeplinit atribuţiile şi sarcinile prevăzute
în planificările periodice şi pentru asigurarea aplicării legilor, ordinelor, procedurilor şi
dispoziţiilor care reglementează activitatea Arhivelor Naţionale. În urma verificărilor efectuate
cu ocazia acţiunilor de control de fond au fost constatate numeroase aspecte pozitive, ce privesc
preocupări constante pentru perfecţionarea actului managerial (S.J.A.N. Dâmboviţa, B.J.A.N.
Covasna şi S.J.A.N. Gorj), activitatea de folosire a documentelor din depozitele de arhivă în
scopuri practice şi ştiintifice (S.J.A.N. Dâmboviţa, B.J.A.N. Covasna şi S.J.A.N. Gorj),
întocmirea documentaţiei rezultate cu ocazia acţiunilor de control la creatorii şi deţinătorii de
documente în concordanţă cu Procedurile în vigoare (S.J.A.N. Dâmboviţa), activitatea Comisiei
de selecţionare(S.J.A.N. Dâmboviţa, B.J.A.N Covasna şi S.J.A.N. Gorj), modul de păstrare în
depozite a fondurilor şi colecţiilor arhivistice deţinute (B.J.A.N. Covasna şi S.J.A.N. Gorj). În
acelaşi timp, au fost semnalate o serie de nereguli şi disfuncţionalităţi în activitatea structurilor
controlate, după cum urmează :
- nu întotdeauna intrumentele de evidenţă au fost completate cu respectarea Normelor
Tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale (S.J.A.N. Dâmboviţa şi B.J.A.N
Covasna);
- nu au fost centralizate măsurile propuse în vederea perfecţionării evidenţei (S.J.A.N.
Dâmboviţa şi B.J.A.N. Covasna) şi conservării documentelor (S.J.A.N. Dâmboviţa şi B.J.A.N.
Covasna);
- întocmirea actelor de control încheiate în urma acţiunilor desfăşurate la creatorii şi
deţinătorii de documente, fără respectarea în totalitate a prevederilor Procedurilor privind
exercitarea atribuţiilor Arhivelor Naţionale în raporturile cu organizaţiile creatoare şi deţinătoare
de documente în vederea administrării şi protejării Fondului Arhivistic Naţional (S.J.A.N. Gorj şi
B.J.A.N. Covasna);
- nu au fost întocmite planuri de control, conform precizărilor din Procedurile care
reglementează activitatea (S.J.A.N. Gorj).
- în cuprinsul actelor de control la obiectivul privind măsurile şi termenele de realizare
pentru remedierea abaterilor constatate nu s-a precizat funcţia persoanelor responsabile cu
îndeplinirea măsurilor şi nici dispoziţiile legale specifice domeniului arhivistic în baza cărora
acestea au fost stabilite (S.J.A.N. Dâmboviţa, B.J.A.N. Covasna şi S.J.A.N. Gorj).
- nu au fost întocmite planificări ale controalelor de revenire în baza măsurilor şi
termenelor stabilite cu ocazia controalelor desfăşurate anterior (S.J.A.N. Dâmboviţa, B.J.A.N
Covasna şi S.J.A.N. Gorj);
7

- nu a fost întocmită Prognoza preluărilor de documente de la instituţiile creatoare şi
deţinătoare de arhive, pe termen lung, scurt şi mediu (S.J.A.N. Gorj).
- nu au fost consemnate în cuprinsul referatelor întocmite cu prilejul verificării lucrărilor de
selecţionare cotele unităţilor arhivistice verificate la faţa locului (B.J.A.N. Covasna) şi cantitatea
documentelor eliminate (S.J.A.N. Gorj);
- desfăşurarea anumitor şedinţe ale Comisiei de selecţionare în prezenţa unui număr impar
de membri (S.J.A.N. Prahova).
Pe parcursul executării acţiunilor de control şi cu ocazia îndrumării acordate au fost
identificate greutăţi care impietează asupra îndeplinirii cu operativitate şi în cele mai bune
condiţii a sarcinilor de plan şi asupra capacităţii Arhivelor Naţionale de îndeplinire a misiunii
sale în societatea românească. Principalele cauze au fost reprezentate de numărul redus de
personal, ca urmare a reorganizării instituţiei, precum şi dotarea logistică extrem de precară a
structurilor teritoriale ale Arhivelor Naţionale, atât în ceea ce priveşte mijloacele de transport,
echipamentele de birou, materialele consumabile specifice activităţilor curente, dar şi în cazul
spaţiilor de depozitare şi conservare pentru documente insuficiente şi cu dotări parţial
corespunzătoare.
4. Administrarea, prelucrarea, perfecţionarea evidenţei şi conservarea FAN
Arhivele Naţionale deţine o cantitate de 327.000 de metri liniari de arhivă, reprezentând
circa 37% din documentele ce constituie Fondul Arhivistic al României. Un procent de 63% din
Fondul Arhivistic Naţional, respectiv o cantitate de 565.000 m.l. continuă să se afle în păstrarea
creatorilor şi deţinătorilor de arhivă inclusiv a operatorilor privaţi prestatori de servicii
arhivistice. Principala cauză a raportului cantitativ prezentat a fost reprezentată de lipsa acută a
spaţiilor de depozitare, corelată cu creşterea semnificativă a volumului de documente creat de
diversele instituţii. Sub acest aspect trebuie semnalată întârzierea semnificativă a preluărilor la
termenul de 30 de ani a documentelor create de autorităţile publice locale.
În anul 2012, la nivelul sistemului Arhivelor Naţionale, a fost preluată o cantitate de
2.532,5 metri liniari de documente faţă de 1.895 metri liniari în anul 2011 şi 2.824 în cursul
anului 2010. Cele mai mari cantităţi de documente au fost preluate de BJAN Teleorman (292,5
m.l.), SJAN Vâlcea (265,35 m.l.) şi Biroul Arhive Tehnice şi de Înregistrare (215 m.l.). Din
cauza lipsei de spaţii, unele structuri teritoriale ale Arhivelor Naţionale nu au efectuat preluări de
documente în cursul perioadei de referinţă, anume Neamţ, Mureş, Vaslui, Harghita.
8

Faţă de cantităţile planificate, au fost constatate unele neîndepliniri ale planului la BAAC
(697 m.l.) şi SJAN Suceva (306 m.l.), dar şi unele depăşiri semnificative la SJAN Vâlcea (235
m.l.) Biroul Arhive Tehnice şi de Înregistrare (191 m.l.) şi SJAN Bacău (165 m.l.)
În anul 2012, o cantitate de 4.132 metri liniari de arhivă a fost supusă prelucrării
arhivistice, faţă de 4.992 în anul anterior, efectuându-se operaţiuni de fondare, ordonare,
inventariere, selecţionare şi pregătire pentru microfilmare. Au fost supuşi verificării existentului
cu instrumentele de evidenţă 5.359, în scădere faţă de anul 2011 când operaţiunea s-a desfăşurat
asupra unei cantităţi de 6.537 metri liniari de arhivă. În privinţa activităţii de ordonare, cele mai
mari cantităţi au fost realizate la BAC (236,15 m.l.), Hunedoara (178,7 m.l.), Sibiu 172,57 (m.l.),
iar în unele structuri nu a fost executată (SJAN Gorj, Mehedinţi, Mureş, Harghita, Galaţi, Bihor).
Operaţiunea arhivistică de inventariere a înregistrat indicatori ridicaţi la Biroul Arhive
Economice (143 m.l.), Biroul Arhive Administrative şi Culturale (128,4 m.l.), SJAN Teleorman
(112,2 m.l.), în timp ce în unele structuri nu a fost realizată (SJAN Bihor, Buzău, Satu Mare).
Cantitatea propusă în planificările periodice a fi executată pentru operaţiunea de ordonare a
fost, la nivelul Arhivelor Naţionale, de 2.149,83 m.l. din care a fost realizată cantitatea de 2.090
m.l. În privinţa operaţiunii de inventariere, din cei 1.744 m.l. planificaţi, au fost realizată o
cantitate de 1.772 m.l.
În unele dintre cazuri, cantităţile propuse de a fi efectuate nu au fost îndeplinite sau
raportate corespunzător. În privinţa operaţiunii de ordonare, au fost înregistrate neîndepliniri de
plan la BAMFPC, SJAN Dolj, Alba, Suceava, Iaşi, iar pe de altă parte depăşiri, anume la SJAN
Cluj, Hunedoara, Sălaj şi Caraş-Severin.
Pentru operaţiunea de inventariere au fost realizate întârzieri semnificative la SJAN
Suceava şi Iaşi, iar pe de altă parte depăşiri ale indicatorilor planificaţi la SJAN Cluj, Giurgiu,
Botoşani.
Verificarea existentului cu instrumentelor de evidenţă a înregistrat neîndepliniri ale
indicatorilor cuprinşi în planificări la SMBAN, Covasna, Arad, BAAC, BAC, iar depăşiri s-au
înregistrat la SJAN Iaşi, BAMFPC, Suceava şi Teleorman.
Activitatea de microfilmare de asigurare a documentelor deţinute s-a realizat, în anul
2012, numai la nivelul laboratorului central, executându-se un număr de 301.406 cadre, în
scădere faţă de anul anterior când au fost realizate 541.188 cadre. Lipsa unei cantităţi suficiente
de film şi consumabile specifice activităţii a îngreunat procesul de microfilmare de asigurare, în
condiţiile în care, la nivelul sistemului Arhivelor Naţionale, există o mare cantitate de arhivă
pregătită pentru microfilmare. Dincolo de greutăţile întâmpinate, trebuie precizat faptul că
solicitările de microfilmare din partea Muzeului Memorial al Holocaustului din S.U.A. au
continuat în ritmul planificat.
9

În cursul anului 2012, au fost recondiţionate şi legate 28.683 u.a., faţă de 27.463 u.a în
anul anterior, şi au fost restaurate 143.654 de file de document, faţă de 87.691 de file în anul
2011. Degradarea unităţilor arhivistice a fost cauzată, printre altele, de manipularea excesivă în
procesul de rezolvare a cererilor şi de condiţiile improprii de păstrare a arhivelor. Având în
vedere reducerea de personal din anul 2011, această activitate de mare importanţă pentru
protecţia Fondului Arhivistic Naţional nu a putut fi îndeplinită la parametri optimi.
5. Folosirea documentelor aflate în administrarea Arhivelor Naţionale în scopuri
practice şi ştiinţifice
a. În ceea ce priveşte activitatea de rezolvare a cererilor adresate de persoane fizice şi
juridice din ţară şi străinătate, în vederea eliberării de copii, certificate şi extrase, în anul 2011 s-a
înregistrat un număr de 45.741 de solicitări, faţă de 63.747 înregistrate în anul 2011 şi 61.101
înregistrate în 2010.
Cele mai multe cereri, respectiv 8.739, au fost adresate Biroului de Relaţii cu Publicul din
cadrul Aparatului Propriu al Arhivelor Naţionale. Dintre acestea, 2.914 de cereri au fost
soluţionate în cadrul Biroului Arhive Administrative şi Culturale Biroului, 2.678 în cadrul
Arhive Economice, 102 la Biroul Arhive Contemporane, 67 la Biroul Arhive Medievale, Fonduri
Personale şi Colecţii, 11 la Biroul Arhive Tehnice şi de Înregistrare, iar 2.086 au fost rezolvate
direct de către Biroul Relaţii cu Publicul.
În acelaşi timp, la nivelul structurilor teritoriale, s-a înregistrat un număr mare de cereri la
SMBAN (3.399), SJAN Cluj (3.329), SJAN Gorj (1.945) şi SJAN Iaşi (1.738), la polul opus
situându-se SJAN Arad (226), BJAN Covasna (205) şi SJAN Sălaj (156), media la nivel naţional
fiind de 1.400 de cereri rezolvate pe serviciu/birou, pe parcursul anului 2012.
Dacă din punct de vedere cantitativ, poate fi percepută o scădere a numărului de solicitări,
din punct de vedere al complexităţii conţinutului, precum şi lipsei de personal, s-au făcut eforturi
considerabile în vederea respectării termenului prevăzut de lege, concomitent cu recuperarea
restanţelor existente în anii anteriori. De asemenea, propunerea legislativă iniţiată de Guvernul
României privind stabilirea unui termen limită pentru depunerea dosarelor privind retrocedările
de proprietăţi la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, creează premisele pentru o
creştere semnificativă a numărului de cereri în următorii doi sau trei ani.
Solicitările au vizat, în general, următoarele genuri de acte :
- certificate de vechime în muncă, folosite în vederea calculării şi/sau recalculării pensiilor;
- acte de vânzare-cumpărare, donaţii, testamente, contracte, succesiuni, hotărâri
judecătoreşti;
10

- extrase din borderourile întocmite cu ocazia recensămintelor din anii 1930, 1941, 1948;
- extrase din tabele cu persoane împroprietărite sau expropriate în baza unor reforme agrare
din anii 1864, 1921, 1945;
- copii de pe Decretele Consiliului de stat, decrete prezidenţiale;
- declaraţii şi situaţii de avere, dosare de colonizare pentru persoane refugiate din Cadrilater;
- situaţii privind refugiaţii din Transilvania de nord, deportări în Transnistria, populaţia
germană trimisă la muncă în URSS;
Activitatea de soluţionare a cererilor persoanelor fizice şi juridice, a întâmpinat o serie de
probleme legate unele întârzieri în comunicarea răspunsurilor, precum şi de lipsa unei evidenţe
complete şi actualizate a principalilor creatori şi deţinători de arhivă la nivel naţional şi local.
Întârzierile au fost cauzate de volumul mare de cereri, gradul ridicat de dificultate al acestora,
lipsa unei dotări logistice corespunzătoare şi personalul insuficient. Dincolo de greutăţile
întâmpinate, rezolvarea cererilor adresate instituţiei noastre s-a realizat printr-un uriaş efort
uman, în condiţiile implicării în această activitate a mai mult de 50% din personalul Arhivelor
Naţionale, uneori în detrimentul altor activităţi arhivistice.
În privinţa îndrumării cetăţenilor în privinţa aspectelor referitoare la eliberarea de copii,
extrase şi certificate de pe documentelor deţinute, a modalităţii de obţinere a actelor solicitate,
dar şi în probleme legate de serviciile oferite de Arhivele Naţionale au fost acordate 1.070 de
audienţe
b. Lipsa finanţării a avut un efect negativ asupra folosirii ştiinţifice a informaţiilor din
documente, mai ales în componenta editorială. Volumele de documente nu au putut fi nici în
acest an publicate, fapt care conduce la anumite frustrări în ceea ce priveşte continuarea acestui
gen de activitate care se vede lipsită de finalitate. Cu toate acestea, au fost continuat operaţiunile
redacţionale specifice asupra volumelor de documente prevăzute în Planul editorial, anume:
Catalogul documentelor Ţării Româneşti. Vol. IX: 1657-1659; Giovanni Giacomo Caroldo,
Istorii veneţiene, vol. IV şi V; Din istoria Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din
România; Alexandrina Cantacuzino, vol. I şi II; Pedeapsa cu moartea în România comunistă.
Dintre acestea, vol. IV al cronicii lui G. G. Caroldo a fost publicat în regie proprie (cu sprijinul
Laboratorului de Facsimilare şi al Atelierului de Legătorie), iar vol. IX din Catalogul
documentelor Ţării Româneşti a apărut exclusiv în format electronic.
În privinţa Repertoarului fondurilor şi colecţiilor, procesul de centralizare a fişelor de
descriere a fondurilor şi colecţiilor se află în plină desfăşurare. Pe parcursul anului s-au
centralizat 3.755 fişe de descriere.
Principala consecinţă negativă a lipsei acute de finanţare a constituit-o, ca şi în anii
anteriori, întârzierea publicării “Revistei Arhivelor”, periodic cu o vechime de 85 de ani, într-un
11

moment în care publicaţia începea să devină vizibilă atât în ţară, cât şi în străinătate. În prima
parte a anului 2012, s-a reuşit totuşi apariţia unui nou număr restant, anume 2/2009, prin aportul
financiar integral al şefului BDPAS. Însă, în condiţiile în care acest periodic este prognozat să
publice două numere anual, se adânceşte şi mai mult întârzierea acestuia, fapt care conduce la
amânarea sine die a înscrierii sale în CNCSIS.
Activitatea de difuzare a publicaţiilor Arhivelor Naţionale a continuat la parametri mai
reduşi decât în anii anteriori, ca urmare a faptului că impedimentul bugetar s-a transformat întrun
serios obstacol. Cu toate acestea, publicaţiile noastre se află deja înregistrate şi catalogate în
principalele biblioteci de profil, arhive şi universităţi din Europa şi de peste Ocean. Astfel, în
ansamblul anului 2012, a fost difuzat un total de 606 exemplare de publicaţii ale ANR (faţă de
1.355 în 2011), dintre care 219 în străinătate (318 către instituţii – arhive, biblioteci etc. şi 81
către persoane fizice – cercetători, cadre didactice etc.) şi 387 în România (330 către instituţii şi
57 către persoane fizice).
Presupunând cheltuieli financiare ceva mai reduse decât editarea de publicaţii (în cazul în
care nu se pune la socoteală realizarea unui catalog şi a DVD-ului), activitatea expoziţională a
cunoscut două momente de vârf pe parcursul anului 2012. Viaţa urbană în Moldova şi Muntenia,
1830-1916 (la realizarea căreia au contribuit Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul
Municipiului Bucureşti. Complexul Muzeal Naţional „Moldova” din Iaşi, Muzeul Judeţean
“Teohari Antonescu” din Giurgiu, Muzeul Judeţean Teleorman, Muzeul Militar Naţional
“Regele Ferdinand I”, Arhiva Naţională de Filme şi Arhiva Naţională a Republicii Moldova),
vernisajul având loc în 10 ianuarie. Succesul acestei expoziţii a fost probat cu ocazia „Nopţii
Muzeelor” (19-20 mai), când expoziţia a fost inclusă în calendarul acestei manifestări, iar pragul
ANR a fost trecut de circa 1.000 de vizitatori.
Un al doilea eveniment major în cadrul activităţii expoziţionale l-a constituit expoziţia cu
tema Arhivele Statului, 1831-1990, organizată în colaborare cu Unitatea Arhive Diplomatice din
Ministerul Afacerilor Externe, Banca Naţională a României şi Consiliul Naţional pentru
studierea Arhivelor Securităţii. Vernisajul a avut loc în contextul conferinţei internaţionale cu
tema Arhive, Istorie şi Politică în România secolelor XIX-XXI, în data de 21 septembrie,
expoziţia fiind prezentată de Ioan Drăgan (directorul ANR), Stelian Obiziuc (Arhivele
Diplomatice), Costin Feneşan (fost director al ANR) şi şeful BDPAS.
În ambele cazuri, expoziţiile au fost însoţite de realizarea câte unui catalog.
Notăm, de asemenea, faptul că materialul documentar al unei alte expoziţii, cu tema
Cedarea Basarabiei, Bucovinei de nord şi a Ţinutului Herţa (1940) – între neputinţă şi
iresponsabilitate. O perspectivă românească (vernisată în septembrie 2010), a fost itinerat pe
parcursul anului 2012 pe teritoriul Republicii Moldova (Chişinău, Soroca, Bălţi. Cahul), în
12

colaborare cu Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei şi cu Asociaţia Naţională a
Tinerilor Istorici din Moldova.
Arhivele Naţionale au fost implicate şi în organizarea unor evenimente expoziţionale
iniţiate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum cel având ca temă Repere electorale,
1866-1946. Vernisajul s-a desfăşurat cu ocazia demarării campaniei electorale din România
pentru alegerile parlamentare din decembrie şi s-a bucurat de prezenţa ministrului Internelor la
acea vreme, Mircea Duşa, şi a ministrului delegat pentru Administraţie, Radu Stroe.
Notăm, în acelaşi sens, participarea (în calitate de co-organizator) la expoziţiile
Basarabia 1812-1944 (iniţiată de Muzeul Naţional de Istorie a României), Universitatea din Iaşi
şi Copoul în secolul al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea (în colaborare cu
Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi), Distrugerea ţărănimii române (organizată de Muzeul
Ţăranului Român).
În ceea ce priveşte Ziua naţională a României, aceasta a fost celebrată prin expunerea de
documente referitoare la anul 1918 în holul central al ANR.
Evenimentul major în domeniul manifestărilor ştiinţifice l-a constituit, fără îndoială, cel
din 21-22 septembrie 2012, în speţă conferinţa internaţională cu tema Arhive, Istorie şi Politică
în România secolelor XIX-XXI. Iniţiată de fostul director al ANR, organizarea conferinţei a fost
preluată de noua conducere a ANR şi a constituit o reuşită. Prin intermediul Asociaţiei Generale
a Arhiviştilor din România, atât conducerea ANR cât şi diferite structuri teritoriale s-au implicat
în identificarea de sprijin financiar, iniţiativă care s-a dovedit salutară. Desfăşurată la Biblioteca
Naţională a României şi la sediul ANR, conferinţa a întrunit un număr de 51 de participanţi
reprezentând, pe lângă ANR, instituţii de cercetare şi cultură din ţară şi străinătate.
Conferinţa a fost organizată în parteneriat cu AGAR, Banca Naţională a României,
Biblioteca Naţională a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe,
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Fundaţia
Konrad Adenauer, Uniunea Notarilor Publici, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor
Securităţii, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş. În context, trebuie arătat faptul că
numai manifestările din septembrie (conferinţa şi expoziţia) au costat 30.000 lei, pe când alocaţia
bugetară la acest capitol pe întregul an a fost de 5.000 lei.
Totodată, au continuat prelegerile desfăşurate sub genericul „Interferenţe”. În 19 ianuarie,
Mihailo Popovic din partea Institut für Byzanzforschung de pe lângă Österreichische Akademie
der Wissenschaften din Viena a susţinut prelegerea cu tema On the Value of Historical
Geographic Information Systems (HGIS) in History, Cartography, and Historical Geography.
Bucurându-se de succes, iniţiativa a fost reluată către finele anului, prin prezentarea a două
comunicări de către reprezentanţi ai Institutului de Istorie „N. Iorga” din Bucureşti (Ovidiu
13

Cristea) şi Institutului de Studii Sud-Est Europene (Andrei Timotin) (1 noiembrie, respectiv 12
decembrie).
Anul 2012, a marcat desfăşurarea ciclului de conferinţe lunare „Poveşti din
Bucureşti”organizat de către SMBAN. Iniţiată în octombrie 2012, manifestarea a abordat teme
de real interes precum „Case şi oameni din Bucureştiul vechi”, „Oameni şi locuri din Bucureştiul
evreiesc”, urmând să continue organizarea unor noi evenimente în cursului anului 2013.
La nivelul structurilor teritoriale, semnalăm continuarea apariţiei “Revistei Arhivei
Maramureşene”, Acta Bacoviensia, Anuarul Arhivelor mureşene.. Din păcate, nu se poate spune
acelaşi lucru despre “Archiva Moldaviae” care, după un început promiţător în 2009, nu a mai
văzut lumina tiparului.
O premisă de la care trebuie pornit în domeniile expoziţional şi al manifestărilor
ştiinţifice este aceea care vizează renunţarea pe cât posibil la caracterul festivist-naţionalist, fără
însă ca aceasta să conducă la abandonarea manifestărilor referitoare la diferite momente din
istoria naţională şi locală. Tendinţa de a relua până la saturaţie expunerea aceloraşi documente în
fiecare an vine în contradicţie cu caracterul ştiinţific al ANR. Propunerea de teme noi, mai puţin
abordate până în prezent, ar trebui să se constituie într-o prioritate şi la nivelul serviciilor şi
birourilor judeţene.
Pentru anul 2012, remarcăm activitatea expoziţională a SJAN Alba (expoziţii cu teme
precum Opera socială a reuniunilor de femei sau 27 aprilie 1962, “o victorie măreaţă”.
Încheierea colectivizării agriculturii în România), Braşov (Crâmpeie din trecutul învăţământului
braşovean), Suceava (Pierdută, uitată, necunoscută: Suceava periferiilor), precum şi expunerea
de documente de la SJAN Brăila referitoare la Panait Istrati la Salonul Cărţii de la Paris (în
martie 2012, în organizarea Institutului Cultural Român la Paris).
Totodată, subliniem importanţa întăririi colaborării cu autorităţile publice, structurile
MAI, muzeele, bibliotecile locale.
c. Activitatea desfăşurată la sălile de studiu din sistemul Arhivelor Naţionale s-a
menţinut, ca şi în anii anteriori, la parametri ridicaţi, fiind înregistraţi 12.002 cercetători, număr
în uşoară scădere faţă de cel din anul 2011, respectiv, 13.203. Frecvenţa cercetătorilor la sălile de
studiu a depăşit numărul de 32.981 faţă de 34.825 în anul anterior şi de 35.500, în anul 2010,
fiind cercetate 156.278 u.a., 1.625 role microfilm şi 8.525 unităţi de bibliotecă. Cel mai mare
număr de cercetători a fost înregistrat la Sala de studiu a Aparatului central al Arhivelor
Naţionale (3.755), la SJAN, Iaşi (710), Cluj (598) şi SMBAN (392). Valorile cele mai scăzute s-
au înregistrat la, BJAN Călăraşi (40), Ilfov (20), Tulcea (20), media la nivel naţional fiind de
275 de cercetători.
14

Accesul la documentele deţinute de Arhivele Naţionale prin intermediul sălilor de studiu
a continuat să fie unul facil, mai ales din punct de vedere al efortului financiar presupus de către
cercetătorii interesaţi de fotocopiere, fotografiere dar şi de consultarea informaţiilor publicate pe
site-ul Arhivelor Naţionale.
Activitatea de informare şi relaţii publice a avut în vedere asigurarea transparenţei
decizionale, informarea corectă, obiectivă şi promptă a publicului cu privire la atribuţiile
instituţiei şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public. Astfel, la nivelul Aparatului
Central al Arhivelor Naţionale au fost înregistrate 36 de cereri formulate în baza Legii 544/2001.
Cele mai multe dintre solicitări s-au referit la locaţia unor fonduri de arhivă, condiţiile de
acces la fondurile arhivistice administrate de către instituţia noastră, derularea unor cursuri de
pregătire pentru arhivişti, atribuţiile instituţiei, programul de audienţe al directorului instituţiei,
legislaţie şi reglementări interne etc.
6. Activitatea de control pe linia aplicării prevederilor legale în domeniul arhivistic şi
asistenţa de specialitate la creatorii şi deţinătorii de documente
Acordarea asistenţei de specialitate, îndrumarea şi controlul respectării prevederilor
legislaţiei arhivistice au rămas în continuare priorităţi ale Arhivelor Naţionale. Venind în
sprijinul organizaţiilor creatoare şi deţinătoare de documente, au fost efectuate 6.166 de deplasări
la creatorii şi deţinătorii fiind soluţionate 1.960 nomenclatoare arhivistice faţă de 2.031 în anul
anterior şi 3.429 lucrări de selecţionare înaintate spre rezolvare de către persoanele juridice, faţă
de 3.258 în anul 2011. În perioada de referinţă, au fost organizate 2.637 de controale la
instituţiile creatoare de arhivă fiind verificate modul de păstrare, conservare, prelucrare şi
întocmire a evidenţelor documentelor deţinute.
În perioada vizată au fost aplicate 11 amenzi contravenţionale (de către SJAN Brăila - 5 ,
Timiş - 3, Maramureş -1, Teleorman -1, Mehedinţi - 1) şi 49 de avertismente (de către BJAN
Giurgiu - 21, SJAN Mehedinţi - 13, Brăila - 4, Buzău - 4, Iaşi - 3, Călăraşi - 3, Teleorman - 1).
Având în vedere numărul de creatori şi deţinători de arhivă aflat în aria de competenţă a
unei structuri a Arhivelor Naţionale, raportat la numărul de arhivişti desemnat să efectueze
activităţi de control, precum şi mijloacele auto aflate în condiţii precare cu o grad de uzură
ridicat, rezultă că un creator de documente ar fi verificat, în medie, în cel mai bun caz, o dată la
cinci ani, fapt ce duce la imposibilitatea urmăririi eficiente a modului de îndeplinire a măsurilor
stabilite prin actele de control. Astfel, se creează premisele pentru distrugeri neautorizate de
documente, ilegalităţi în activităţile de prelucrare şi folosire a documentelor, lipsa unor evidenţe
actualizate a deţinătorilor de arhivă cu consecinţe negative pentru cetăţeni. De asemenea, lipsa
15

unui cadru juridic corespunzător dar şi frecvenţa redusă a controalelor la creatorii şi deţinătorii
de documente au condus la imposibilitatea urmăririi cu regularitate a activităţilor desfăşurate de
operatorii privaţi de servicii arhivistice, mai ales din punct de vedere calitativ.
În anul 2012, au continuat sesizările în instanţă de către persoane fizice şi juridice de
obligare a Arhivelor Naţionale să preia state de plată de la unităţile intrate în procedură de
lichidare sau care şi-au încetat activitatea pe cale administrativă. Această situaţie este cauzată de
unele prevederi legislative de modificare a Legii nr. 16/1996 intervenite în anul 2006 prin care
Arhivele Naţionale au fost obligate la preluarea acestor documente, cu toate că în lege se
precizează că acţiunea se va realiza după înfiinţarea unor structuri specializate şi o dotare
corespunzătoare, sarcină stabilită de legiuitor în seama M.A.I., dar neîndeplinită, până în
momentul de faţă.
În cursul anului 2012, pe rolul instanţelor de judecată s-au aflat 220 dosare în care este
implicată instituţia noastră, fiind înregistrat un număr de 116 procese având ca obiect şi cauze
obligarea Arhivelor Naţionale la sau preluarea documentelor cu valoare practică de la creatorii
aflaţi în insolvenţă şi obligarea eliberării de adeverinţe de vechime în muncă, anularea unor
procese-verbale de sancţionare contravenţională în domeniul arhivistic, drepturi salariale şi
altele.
Litigiile privind punerea în aplicare a prevederilor OUG 39/2006 aprobată prin Legea
474/2006, au fost soluţionate de către instanţele de judecată, în proporţie covârşitoare, în
favoarea lichidatorilor judiciari cu motivarea că Arhivele Naţionale sunt responsabile pentru
neînfiinţarea structurilor specializate. În baza hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile,
au fost declanşate proceduri de executare silită, s-au solicitat daune, plata cheltuielilor de
executare şi obligarea Arhivelor Naţionale la plata unor amenzi civile în favoarea statului. În
situaţii dificile sub acest aspect se află structurile teritoriale ale instituţiei noastre din Vrancea,
Bacău, Botoşani, Hunedoara, Mureş, Sibiu, Covasna, Braşov, Dâmboviţa, Argeş, Prahova, în
cazul şefului SJAN Vrancea declanşându-se urmărirea penală. Din momentul intrării în vigoare a
prevederilor OUG 39/2006 şi până în anul 2012, numărul proceselor în care au fost implicate
Arhivele Naţionale a ajuns la 469, cele mai multe înregistrându-se în anul 2008 (154 de procese)
şi în 2009 (156 de procese).
În perioada de referinţă, au continuat procesele privind încetarea raporturilor de serviciu,
ca urmare a reorganizării instituţionale din anul 2011. Aceste litigii se află pe rolul instanţelor
din Bucureşti şi din teritoriu şi au totalizat, în anul 2012, un număr de 68 de procese.
16

7. Informatizarea arhivelor
În cursul anului 2012, Arhivele Naţionale au continuat derularea proiectului „Sistem
informatic integrat pentru gestiunea serviciilor oferite clienţilor Arhivelor Naţionale”, SMIS
14180, în cadrul apelului de proiecte deschis în anul 2009 – Axa III „Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, Domeniul Major de Intervenţie 2
„Dezvoltarea şi Creşterea Eficienţei Serviciilor Publice Electronice Moderne”, Operaţiunea 1
„Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo
unde este necesar”. Valoarea totală a proiectului este de 26.658.760,00 lei, inclusiv TVA.
În perioada 23 mai - 25 septembrie 2012, s-a desfăşurat activitatea Comisiei de evaluare a
ofertelor prin procedură de licitaţie deschisă. În cadrul Comisiei de evaluare au făcut parte
reprezentanţi ai Arhivelor Naţionale, precum şi ai Direcţiei Generale Comunicaţii şi Tehnologia
Informaţiei şi Direcţiei Generale Juridice din cadrul MAI. Activitatea de achiziţii publice
derulată în cadrul Proiectului a fost permanent monitorizată de organismele abilitate, respectiv
Agenţia pentru Reglementarea Achiziţiilor Publice şi Unitatea Centrală pentru Verificarea
Achiziţiilor Publice din cadrul Ministerului Finanţelor.
În data de 28.08.2012, a fost încheiat contractul cu ofertantul câştigător pentru serviciile de
consultanţă în domeniul managementului de proiect şi de informare, iar din18.10.2012 a intrat în
vigoare contractul de achiziţie publică pentru furnizarea sistemului informatic integrat.
Evenimentul de lansare a Proiectului a avut loc în data de 07.11.2012, în aula Bibliotecii
Centrale Universitare „Carol I”, beneficiind pe lângă prezenţa unei părţi însemnate a
personalului Arhivelor Naţionale şi de participarea reprezentaţilor ministerelor implicate, precum
dl. Secretar de stat Viorel Vifor, dl. consilier al ministrului Paul Zai, directorul Direcţiei
Monitorizare din cadrul OIPSI, dl. Petrică Ciupitu-Istrate.
În prezent, Arhivele Naţionale desfăşoară ”Activitatea 4. Implementarea soluţiei
informatice” prevăzută în cererea de finanţare a proiectului aprobată de către Ministerul
Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, iar în cadrul acestei etape, instituţiei noastre urmează
să îi fie livrate echipamentele incluse în caietul de sarcini, precum şi definirea şi proiectarea
soluţiei informatice. În perioada următoare, după definitivarea soluţiei informatice, va fi realizată
formarea profesională a personalului ce va utiliza produsele software implementate sau care va
asigura mentenanţa soluţiei.
17

8. Relaţii externe. Parteneriate şi acţiuni de colaborare pe plan internaţional
Activitatea de relaţii internaţionale a Arhivelor Naţionale a fost desfăşurată în anul 2012
în cadrul aceloraşi coordonate stabilite în anii precedenţi: participarea la reuniunile organismelor
internaţionale la care instituţia noastră este afiliată, participarea la conferinţe şi congrese
internaţionale, implementarea prevederilor acordurilor de cooperare încheiate cu partenerii
străini, efectuarea de stagii de pregătire profesională organizate de arhive europene.
În cursul anului 2012, directorul Arhivelor Naţionale ale României a participat la
Adunările generale ale directorilor administraţiilor naţionale de arhivă din statele membre ale
Uniunii Europene (EBNA), desfăşurate la Copenhaga (28 mai – 1 iunie) şi Nicosia (10 – 13
octombrie).
Reprezentanţii Arhivelor Naţionale au participat la întrunirea membrilor Centrului
Internaţional de Cercetări Arhivistice (ICARUS) organizată în Slovacia. Instituţia noastră este
inclusă în proiectul Monasterium cu descrieri din colecţia Peceţi.
Participarea Arhivelor Naţionale la Comitetul de norme şi bune practici din cadrul
Consiliului Internaţional al Arhivelor a fost asigurată de dl. inspector superior Bogdan
Popovici în cadrul reuniunii de la Paris (1 – 5 mai 2012). Acelaşi salariat al Arhivelor Naţionale
a participat la o reuniune la Sofia în cadrul proiectului Construirea unei reţele de experţi pentru
promovarea arhivelor în şcoli (februarie 2012).
În perioada 29 – 31 octombrie 2012 a avut loc la Bad Kissingen, în Germania, cea de-a
treia întâlnire a arhiviştilor din Europa Centrală şi de Est, din instituţiile care deţin documente
referitoare la istoria germanilor din această parte a continentului. Reprezentanţii părţii române au
fost doamnele Livia Ardelean (SJAN Cluj) şi Ligia Fodor (BAAC).
Participări ale arhiviştilor români au avut loc şi la conferinţele organizate de Institutul
Internaţional de Arhivistică de la Trieste şi la reuniunea arhiviştilor din ţările est-central
europene din Germania.
Colaborarea bilaterală, cu instituţii similare din străinătate a cunoscut câteva momente
importante: astfel, între 13 – 15 mai 2012 directorul Arhivelor Naţionale a participat la vernisajul
expoziţiei „Cedarea Basarabiei, a Bucovinei şi a Ţinutului Herţa (iunie 1940)” la Chişinău.
De asemenea, a continuat şi în 2012 colaborarea cu arhivele din Ungaria în vederea
editării unui ghid bilingv care să cuprindă o descriere a fondurilor şi colecţiilor de documente
referitoare la Transilvania.
18

9. Direcţiile de activitate pe anul 2013
Pentru anul 2013 Arhivele Naţionale îşi vor concentra eforturile pe urătoarele direcţii de
activitate:
• - Îmbunătăţirea cadrului normativ al activităţii arhivistice din ţară şi din interiorul
instituţiei
• - Realizarea cu succes a proiectului informatic cu finanţare europeană
• - Perfecţionarea evidenţei fondurilor şi colecţiilor
• - Preluarea documentelor din FAN şi îmbunătăţirea condiţiilor de păstrare şi conservare
• - Controlul eficient al aplicării legislaţiei arhivistice; creşterea contribuţiei la optimizarea
administrării informaţiei publice
• - Îmbunătăţirea prestaţiilor specifice pentru public
• - Consolidarea rolului ANR ca instituţie naţională de cercetare ştiinţifică şi de educaţie
• - Dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi parteneriat cu instituţii din ţară şi de peste hotare
• - Consolidarea raporturilor de colaborare cu structurile MAI şi ale administraţiei publice
10. Proiectul strategic pentru Arhivele Naţionale
Dintr-o analiză mai aprofundată a situaţiei ANR – ilustrată în parte şi de unele din constatările de
mai sus - am ajuns la concluzia neplăcută că în acest moment instituţia nu poate face faţă
mulţumitor niciuneia din misiunile ei sociale, legale. Mai mult, ANR. înregistrează fenomene de
extremă gravitate, precum: incapacitatea de salvare a Fondului Arhivistic Naţional, distrugerea
de documente în propriile depozite datorită condiţiilor improprii de păstrare, pierderi de
documente din FAN în favoarea altor agenţi publici şi privaţi, incapacitatea de a controla şi
gestiona documentele electronice, tendinţa altor instituţii publice de a-şi transfera responsabilităţi
către ANR etc. În loc de a dirija cu autoritate situaţia arhivelor din România, AN oferă mai
degrabă imagine unei instituţii în dificultate, în jurul căreia roiesc interesate instituţii publice şi
societăţi private, gata să profite imediat de orice semn de debilitate a acestei instituţii a statului şi
să preia asupra lor administrarea informaţiei publice şi a documentelor identitare ale naţiunii.
Este momentul să oprim această degringoladă. Ea vine în contrazicere cu evoluţia şi stadiul
actual al societăţii româneşti, aflată din 2007 în competiţie cu statele UE. O guvernare
performantă nu se poate realiza fără o bună gestionare a informaţiei, inclusiv cea stocată în
arhive; restabilirea drepturilor democratice, începând cu cel de proprietate, necesită încă eforturi
din partea tuturor instituţiilor statului; participarea la concertul european impune consolidarea
19

identităţii naţionale şi nu dizolvarea ei cum greşit afirmă unii, revoluţia din domeniul informaţiei
modifică în fiecare zi oamenii, instituţiile şi societăţile. Toate acestea pentru noi se traduc astfel:
este nevoie de o instituţie a AN puternică, capabilă să facă faţă schimbărilor rapide din
societate şi să satisfacă tot mai bine interesele publice şi private.
Construirea noii ANR, o instituţie funcţională, adaptată la necesităţile societăţii româneşti şi
exigenţele secolului XXI, a unor Arhive pentru România secolului XXI, reprezintă un obiectiv
strategic şi presupune în opinia noastră realizarea următoarelor ţinte sau programe sectoriale:
1. Consolidarea statutului juridic al A.N.R.
2. Implicarea A.N.R. în efortul de perfecţionare a administraţiei publice la nivel central şi
local
3. Realizarea unui program de construcţii şi dotări speciale pentru păstrarea şi conservarea
Fondului Arhivistic Naţional
4. Asigurarea colectării, conservării şi asigurării Fondului Arhivistic Naţional în parametri
prevăzuţi de lege
5. Asigurarea capacităţii A.N.R. de a controla şi administra patrimoniul arhivistic digital
al României
6. Îndrumarea şi controlul prestatorilor de servicii arhivistice din sectorul privat
7. Asigurarea securităţii F.A.N.
8. Recunoaşterea profesiunii – Arhivist + Arhivar
9. Asigurarea unui acces lărgit la arhive
10. Reluarea aducerii documentelor privitoare la români din arhive străine
11. Consolidarea rolului A.N.R. de instituţie naţională de cercetare şi educaţie
12. Promovarea arhivelor în societatea românească
13. Afirmarea A.N.R. în viaţa internaţională a arhivelor
Concluzii
În condiţiile în care au fost întâmpinate importante greutăţi, cauzate de o legislaţie
învechită şi chiar ostilă, de bugetul auster, pe alocuri chiar simbolic şi de „restructurarea”
instituţională nefericită din 2011, care a implicat inclusiv reducerea personalului, Arhivele
Naţionale au făcut eforturi apreciabile pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor sale specifice
şi au depus o activitate meritorie, putem spune chiar bună.
Anul 2012 a marcat trecerea la implementarea proiectului privind informatizarea
serviciilor oferite clienţilor Arhivelor Naţionale – cea mai importantă realizare de după 1989. De
20

asemenea, s-au făcut eforturi mari pentru menţinerea în parametri normali a activităţilor de
control şi acordare a asistenţei de specialitate la creatorii de documente, de rezolvare a cererilor
persoanelor fizice şi juridice şi de îmbunătăţire continuă a accesului cetăţenilor la informaţia din
arhive.
Pe de altă parte, o seamă de activităţi s-au redus ori s-au agravat, între care aş sublinia
condiţiile de păstrare şi conservare în degradare la majoritatea depozitelor noastre şi distrugerile
de documente FAN de la alţi deţinători, ca urmare a incapacităţii noastre de preluare sau de
control. S-a accentuat şi în 2012 discrepanţa tot mai îngrijorătoare dintre sarcinile instituţiei – în
mod obiectiv în creştere constantă - şi resursele umane şi materiale existente, în regres.
Obiectivul nostru strategic, de a construi Arhive noi pentru România, depinde de trei
factori fundamentali: statutul AN, legislaţia privitoare la arhive şi resursele materiale pe care
Guvernul României, prin MAI, înţelege să le aloce acestui sector, vital pentru memoria naţională
şi pentru calitatea democraţiei în ţara noastră. La aceştia trebuie să adăugăm factorul uman – cel
mai important, dar nu suficient, chiar dacă omul arhivelor este o categorie profesională şi
intelectuală aparte.
Am convingerea că angajaţii arhivelor se vor mobiliza mai mult în 2013, atât pentru
îndeplinirea planului de activitate al anului în care am intrat, cât şi pentru readucerea instituţiei
noastre la locul care i se cuvine în societatea românească de azi.
DIRECTOR,
Dr. Ioan DRĂGAN
21