Raport de activitate al ANR - Arhivele Naţionale ale României
Raport de activitate al ANR - Arhivele Naţionale ale României
Raport de activitate al ANR - Arhivele Naţionale ale României
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI<br />
<strong>Raport</strong> <strong>de</strong> <strong>activitate</strong><br />
2007
Publicat <strong>de</strong> <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României<br />
mai, 2008<br />
© Copyright, <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României<br />
Bd. Regina Elisabeta nr. 49,<br />
Sector 5, Bucureşti 050013<br />
România<br />
Tel.: (+4021) 312 67 10<br />
Fax: (+4021) 312 58 41<br />
E-mail: secretariat.an@mira.gov.ro<br />
www.arhivelenation<strong>al</strong>e.ro<br />
ISBN 978-973-8308-36-7
AUTORI<br />
Emil Casan<br />
Elena Chirilă<br />
Cecilia Ciobanu<br />
Cristina Constantinescu<br />
Octavian Dascăl<br />
Dorin Dobrincu (coordonator)<br />
Gabriela Dumitrache<br />
Alina Gheorghe<br />
Liviu Grigorescu<br />
Şerban Marin (coordonator)<br />
Adriana Mihai<br />
Andrei Muraru<br />
Alina Negoiţă<br />
Rodica Neagu<br />
Nicolae Pârvu<br />
Gabriela Preotesi<br />
Ruxandra Priminescu<br />
Ionel Secăreanu<br />
Veronica Vasilov<br />
Mihaela Vişan<br />
REDACTORI<br />
Dorin Dobrincu<br />
Şerban Marin<br />
FOTOGRAFII<br />
Petre Mitrea<br />
Gabriela Dumitrache<br />
GRAFICA<br />
Romeo Cîrjan
.............................
CUPRINS<br />
Abrevieri: 9 Cuvânt înainte: 11 Un scurt istoric <strong>al</strong> instituţiei<br />
arhivelor româneşti: 15 Rolul Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e în<br />
societatea românească: 17 Structura organizatorică a<br />
Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e: 24 Către o nouă Lege a arhivelor: 27<br />
Proiectul Legii Arhivelor: 34 Natura princip<strong>al</strong>elor<br />
litigii în care <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e au avut c<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> parte: 38 <br />
Imaginea Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e: 41 Relaţiile internaţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
<strong>ANR</strong>: 55 Evi<strong>de</strong>nţa fondurilor şi colecţiilor. Prelucrarea<br />
arhivistică: 62 Completarea bazei documentare: 73 <br />
Activitatea <strong>de</strong> control şi <strong>de</strong> asistenţă <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate în sistemul<br />
<strong>ANR</strong>: 74 Relaţia cu <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> arhive şi acordarea<br />
asistenţei <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate: 76 Restaurarea şi conservarea<br />
documentelor: 81 Utilizarea documentelor în scopuri<br />
practice: 84 Utilizarea documentelor în scopuri ştiinţifice: 88<br />
Accesul la documente. Către o nouă paradigmă: 93 <br />
Informatizarea <strong>ANR</strong>: 98 Suportul logistic şi administrativ:<br />
100 Resurse financiare: 105 Resursele umane şi pregătirea<br />
profesion<strong>al</strong>ă: 107 Princip<strong>al</strong>ele elemente <strong>de</strong> reformă şi<br />
mo<strong>de</strong>rnizare <strong>al</strong>e noului management <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>: 111
.......................
.<br />
.....................
ABREVIERI<br />
<strong>ANR</strong> = <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României<br />
CAP = Cooperativa Agricolă <strong>de</strong> Producţie<br />
CC = Comitetul Centr<strong>al</strong><br />
cca. = circa<br />
CNSAS = Consiliul Naţion<strong>al</strong> <strong>de</strong> Studiere a Arhivelor Securităţii<br />
CSAT = Consiliul Suprem <strong>de</strong> Apărare a Ţării<br />
DANIC = Direcţia Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e Istorice Centr<strong>al</strong>e<br />
DGCTI = Direcţia Gener<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei<br />
DGMLA = Direcţia Gener<strong>al</strong>ă Management Logistic şi Administrativ<br />
DJAN = Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>ă<br />
DMBAN = Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e<br />
EBNA = European Board of Nation<strong>al</strong> Archivists<br />
FAN = Fondul Arhivistic Naţion<strong>al</strong><br />
IAS = Întreprin<strong>de</strong>rea Agricolă <strong>de</strong> Stat<br />
MAE = Ministerul Afacerilor Externe<br />
MCC = Ministerul Culturii şi Cultelor<br />
MIRA = Ministerul Internelor şi Reformei Administrative<br />
m. l. = metri liniari<br />
MOf = Monitorul Ofici<strong>al</strong> <strong>al</strong> României<br />
OUG = Ordonanţa <strong>de</strong> Urgenţă a Guvernului<br />
PAN = Patrimoniul Arhivistic Naţion<strong>al</strong><br />
PCR = Partidul Comunist Român<br />
RGA = Registrul Gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> Arhivă<br />
SAAC = Serviciul Arhive Administrative şi Cultur<strong>al</strong>e<br />
SAC = Serviciul Arhive Contemporane<br />
SAE = Serviciul Arhive Economice<br />
SAF = Serviciul Arhive Feud<strong>al</strong>e, Person<strong>al</strong>e şi Colecţii<br />
SATI = Serviciul Arhive Tehnice şi <strong>de</strong> Înregistrare<br />
SMÎC = Serviciului Metodologie, Îndrumare şi Control<br />
SRI = Serviciul Român <strong>de</strong> Informaţii<br />
u. a. = unităţi arhivistice<br />
UDMR = Uniunea Democrată a Maghiarilor din România<br />
UTC = Uniunea Tineretului Comunist<br />
9
...................
CUVÂNT ÎNAINTE<br />
Instituţiile publice nu există<br />
pentru sine, ci pentru a<br />
<strong>de</strong>servi publicul, comunitatea. Din<br />
nefericire, ani la rând <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e<br />
<strong>al</strong>e României (<strong>ANR</strong>) au omis tocmai<br />
acest a<strong>de</strong>văr esenţi<strong>al</strong>. La aceasta a<br />
contribuit substanţi<strong>al</strong> şi faptul că<br />
instituţia a fost subadministrată şi<br />
netransparentă. Cu o sintagmă din specia<br />
ironiei triste, avem <strong>de</strong>-a face cu o<br />
“moştenire grea”. Însă pentru probleme există şi rezolvare. Şi pentru<br />
<strong>ANR</strong> a sosit timpul reformei în<strong>de</strong>lung aşteptate, tocmai pornind <strong>de</strong> la<br />
re<strong>al</strong>ităţile neplăcute existente în instituţie. Am <strong>de</strong>clarat <strong>de</strong> multă vreme<br />
care este scopul acestei reforme: constituirea unei culturi<br />
organizaţion<strong>al</strong>e, a unui ethos instituţion<strong>al</strong> mo<strong>de</strong>rn bazat pe transparenţă<br />
şi profesion<strong>al</strong>ism.<br />
În mod tradiţion<strong>al</strong>, misiunea <strong>ANR</strong> a constat aproape exlclusiv<br />
în conservarea şi punerea în circuit a documentelor istorice, dar după<br />
anul 1989 la aceasta s-a adăugat dimensiunea administrativ-soci<strong>al</strong>ă, mai<br />
precis furnizarea către cetăţeni şi instituţii a actelor doveditoare pentru<br />
reconstituirea drepturilor patrimoni<strong>al</strong>e, <strong>de</strong> asigurări soci<strong>al</strong>e etc. Pentru că<br />
<strong>ANR</strong> administrează un patrimoniu documentar uriaş, este foarte<br />
important ca publicul să aibă acces la informaţiile aflate în aceste<br />
documente în <strong>de</strong>plină cunoştinţă <strong>de</strong> cauză, în mod liber şi eg<strong>al</strong>,<br />
nediscriminatoriu. De aceea avem nevoie <strong>de</strong> un nou cadru legislativ,<br />
motiv pentru care <strong>ANR</strong> au şi făcut eforturi consistente pentru re<strong>al</strong>izarea<br />
unei noi Legi a arhivelor. Pentru a-şi împlini menirea, <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e<br />
au nevoie <strong>de</strong> person<strong>al</strong> suplimentar şi cât mai bine pregătit, ţinând cont<br />
şi <strong>de</strong> faptul că s-a discutat mai <strong>al</strong>es în interiorul corpului arhiviştilor şi<br />
arhivarilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>profesion<strong>al</strong>izarea prin angajarea acestora într-o<br />
11<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
12<br />
multitudine <strong>de</strong> activităţi instituţion<strong>al</strong>e care intră sub tirania urgentului,<br />
dar care nu mai lasă timp suficient pentru <strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor<br />
tradiţion<strong>al</strong>e. Problemele logistice cu care se confruntă <strong>ANR</strong> sunt<br />
enorme, având în ve<strong>de</strong>re că spaţiile <strong>de</strong> care dispune instituţia sunt<br />
insuficiente şi precar dotate, iar informatizarea a fost amânată nepermis<br />
<strong>de</strong> mult timp.<br />
<br />
Activităţile din interiorul diverselor instituţii publice sunt<br />
cunoscute mai mult sau mai puţin <strong>de</strong> către publicul larg sau<br />
speci<strong>al</strong>izat, <strong>de</strong> regulă, prin utilizarea unor tehnici şi instrumente <strong>de</strong><br />
comunicare. În ţările civilizate instituţiile statului prezintă publicului<br />
rapoarte anu<strong>al</strong>e <strong>de</strong> <strong>activitate</strong>, în care se regăsesc datele importante<br />
privind viaţa internă, contactele cu <strong>al</strong>te instituţii ş.a.m.d. Acelaşi lucru se<br />
întâmplă <strong>de</strong> ceva vreme şi în instituţiile norm<strong>al</strong>izate din România. <strong>ANR</strong><br />
nu au o tradiţie în acest sens, aşa cum au mai toate arhivele naţion<strong>al</strong>e din<br />
Europa. Pentru a intra şi din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re în norm<strong>al</strong>itate, am<br />
consi<strong>de</strong>rat oportună re<strong>al</strong>izarea unui <strong>Raport</strong> <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> pe anul<br />
2007, în care prezumtivul cititor, utilizator să găsească datele esenţi<strong>al</strong>e<br />
care privesc instituţia noastră: un scurt istoric, care este rolul <strong>ANR</strong> în<br />
societatea românească, structura <strong>ANR</strong>, o prezentare a fondurilor şi<br />
colecţiilor <strong>de</strong>ţinute în <strong>de</strong>pozitele proprii, contextul legislativ, normele <strong>de</strong><br />
lucru <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong> şi necesitatea îmbunătăţirii lor, imaginea publică a<br />
instituţiei, relaţiile internaţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong>, <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> control şi<br />
completarea bazei documentare a <strong>ANR</strong>, relaţia cu <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> arhive<br />
şi acordarea asistenţei <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate, restaurarea şi conservarea<br />
documentelor, baza tehnico-materi<strong>al</strong>ă, informatizarea <strong>ANR</strong>, resursele<br />
financiare, utilizarea documentelor în scopuri cultur<strong>al</strong>-ştiinţifice sau<br />
practice, accesul la documente, resursele umane, pregătirea<br />
profesion<strong>al</strong>ă etc.<br />
Aşadar, o asemenea lucrare era absolut necesară, ea<br />
reprezentând o fereastră suplimentară pe care <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e o<br />
<strong>de</strong>schid către public, dar şi o oglindă pentru proprii funcţionari.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Alcătuirea acestui <strong>Raport</strong> a fost posibilă prin implicarea mai multor<br />
colegi din <strong>ANR</strong> care au înţeles utilitatea sa şi au oferit datele necesare.<br />
Tuturor acestora le mulţumesc pentru implicare, după cum le mulţumesc<br />
şi angajaţilor <strong>ANR</strong> care fac posibilă, cu eforturi diferite, funcţionarea<br />
acestei instituţii esenţi<strong>al</strong>e pentru societatea românească.<br />
Dr. Dorin Dobrincu<br />
Director gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României<br />
13<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
UN SCURT ISTORIC<br />
AL INSTITUŢIEI ARHIVELOR ROMÂNEŞTI<br />
Ca instituţie, arhivele au fost înfiinţate ofici<strong>al</strong> în Ţara<br />
Românească şi Moldova în contextul elaborării primelor<br />
legi administrative mo<strong>de</strong>rne, anume Regulamentele Organice, în anii<br />
1831-1832. Pentru perioada anterioară secolului <strong>al</strong> XIX-lea, nu trebuie<br />
însă trecută cu ve<strong>de</strong>rea existenţa unor arhive <strong>de</strong> pe lângă cancelaria<br />
domnească, a celor păstrate <strong>de</strong> către autorităţile ecleziastice, ca şi a<br />
arhivelor private constituite <strong>de</strong> către dregători <strong>de</strong> diverse ranguri în<br />
ierarhia boierească. Dintre acestea, cele mai vechi locuri <strong>de</strong> păstrare a<br />
documentelor, aşa-numitele loca credibilia, le-au constituit mănăstirile,<br />
care, datorită caracterului lor sigur, permiteau chiar şi gruparea <strong>de</strong><br />
documente laice. Astfel, în 1775, este atestată existenţa unei arhive<br />
gener<strong>al</strong>e a Mitropoliei Bucureştilor, un<strong>de</strong> se păstrau şi acte particulare,<br />
<strong>de</strong> tipul hotărniciilor.<br />
De <strong>Arhivele</strong> Ţării Româneşti se poate vorbi însă abia începând<br />
cu 1 mai 1831, iar <strong>de</strong> cele <strong>al</strong>e Moldovei <strong>de</strong> la 1 ianuarie 1832. Este vorba<br />
<strong>de</strong> referiri la modul mai <strong>de</strong>grabă teoretic la arhive, dat fiind că legislaţia<br />
respectivă nu face nicio trimitere la <strong>activitate</strong>a arhivistică propriu-zisă, ci<br />
exclusiv la chestiuni ce ţineau <strong>de</strong> buget şi <strong>de</strong> numărul angajaţilor în<br />
arhive. Lipsa unei reglementări clare s-a făcut resimţită şi în perioada<br />
ulterioară, în pofida contribuţiei, din perpsectiva funcţiei <strong>de</strong> directori ai<br />
instituţiei, a unor person<strong>al</strong>ităţi marcante <strong>al</strong>e vieţii cultur<strong>al</strong>e româneşti,<br />
precum Gheorghe Asachi, Ion Helia<strong>de</strong> Rădulescu sau Grigore<br />
Alexandrescu. Pe parcurs, este <strong>de</strong> notat tentativa din 1840 cu privire la<br />
reglementarea sortării şi ev<strong>al</strong>uării documentelor <strong>de</strong> arhivă, însă abia în<br />
1862, în contextul creat după unirea celor două principate extracarpatice,<br />
instituţia Arhivelor este organizată sub o Direcţie Gener<strong>al</strong>ă, cu sediul la<br />
Bucureşti, în vreme ce <strong>Arhivele</strong> <strong>de</strong> la Iaşi <strong>de</strong>vin subordonate acesteia. Cu<br />
aceeaşi ocazie, se face distincţia dintre documentele cu v<strong>al</strong>oare istorică<br />
15<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
16<br />
şi cele cu v<strong>al</strong>oare practică, iar instituţia este subordonată Ministerului<br />
Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Este momentul în care, în mod<br />
tradiţion<strong>al</strong>, se consi<strong>de</strong>ră că instituţia Arhivelor ia naştere, iar peste doi<br />
ani, în 1864, “materia primă” a sa se îmbogăţeşte, în condiţiile în care se<br />
ia <strong>de</strong>cizia secularizării averilor mănăstirilor şi, ca urmare, un număr<br />
consistent <strong>de</strong> documente sunt trecute în<br />
proprietatea statului. În economia evoluţiei<br />
instituţiei Arhivelor, nu trebuie omise<br />
reglementările promulgate în anii 1869 şi<br />
1872, ca şi perindarea la conducerea<br />
instituţiei, pentru o însemnată perioadă <strong>de</strong><br />
timp, a unor person<strong>al</strong>ităţi din domeniul<br />
culturii, precum Bogdan Petriceicu Has<strong>de</strong>u<br />
(1876-1900) sau Dimitre Onciul (1900-<br />
1923).<br />
Ar constitui o eroare nepermisă<br />
neglijarea mai timpuriei activităţi în<br />
domeniul arhivelor <strong>de</strong> pe teritoriul<br />
Transilvaniei, <strong>de</strong>sfăşurate prin grija<br />
autorităţilor maghiare, anterior momentului<br />
în care Regatul Ungariei dispare <strong>de</strong> pe harta<br />
Europei, în prima jumătate a secolului <strong>al</strong><br />
XVI-lea. În continuare, după inclu<strong>de</strong>rea<br />
principatului transilvan în cadrul monarhiei<br />
Habsburgilor, la sfârşitul secolului <strong>al</strong> XVIIlea,<br />
sistemul <strong>de</strong> conservare şi păstrare a<br />
documentelor cunoaşte o serie <strong>de</strong><br />
îmbunătăţiri, dintre care cea mai importantă<br />
a reprezentat-o introducerea sistemului<br />
registraturii la princip<strong>al</strong>ele instituţii<br />
administrative. Odată cu înfiinţarea<br />
Arhivelor Statului Ungar, la 1875, cea mai<br />
mare parte a arhivelor vechi <strong>al</strong>e<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Transilvaniei este concentrată la Budapesta. Astfel, la sfârşitul secolului<br />
<strong>al</strong> XIX-lea, atât în Transilvania, cât şi în Banat şi Bucovina funcţionează<br />
sistemul centr<strong>al</strong>izării documentelor în cadrul arhivelor <strong>de</strong> stat din<br />
Budapesta (Országos Lévéltár) şi Viena (Haus-, Hof- und Staatsarchiv).<br />
După evenimentele din 1918, crearea a ceea ce în epocă s-a<br />
numit România Mare conduce şi la tentativa reuşită <strong>de</strong> racordare a noilor<br />
provincii <strong>al</strong>ipite şi în domeniul arhivelor. Astfel, se înregistrează fondarea<br />
Arhivelor Statului <strong>de</strong> la Cluj (1920), Cernăuţi (1924) şi Chişinău (1925).<br />
În această conjunctură, o nouă lege <strong>de</strong> funcţionare a Arhivelor Statului<br />
intră în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre <strong>al</strong>tele, constituirea<br />
direcţiilor region<strong>al</strong>e. Instituţia se menţine în subordinea Ministerului<br />
Instrucţiunii Publice. Este perioada în care ca directori gener<strong>al</strong>i figurează<br />
Constantin Moisil (1923-1938) şi Aurelian Sacerdoţeanu (1938-1953).<br />
În contextul noilor orientări i<strong>de</strong>ologice din perioada comunistă,<br />
în 1951 Direcţia Arhivelor Statului trece în subordinea Ministerului<br />
Afacerilor Interne, iar mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> organizare sovietic pătrun<strong>de</strong> şi în<br />
domeniul arhivisticii româneşti. În 1996, o nouă lege a venit să<br />
reglementeze <strong>activitate</strong>a instituţiei, ocazie cu care <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> <strong>Arhivele</strong><br />
Statului este înlocuită cu cea <strong>de</strong> <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României.<br />
17<br />
ROLUL ARHIVELOR NAŢIONALE<br />
ÎN SOCIETATEA ROMÂNESCĂ<br />
„<strong>Arhivele</strong> constituie o parte esenţi<strong>al</strong>ă şi <strong>de</strong> neînlocuit a<br />
patrimoniului cultur<strong>al</strong>”<br />
(Recomandarea 13/2000 a Comitetului <strong>de</strong> Miniştri <strong>al</strong><br />
Consiliului Europei)<br />
Viziunea Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e sunt o instituţie publică, cu person<strong>al</strong>itate<br />
juridică, aflată în subordinea Ministerului Internelor şi<br />
Reformei Administrative. Scopul nostru este acela <strong>de</strong> a gestiona<br />
informaţia istorică, punând-o la dispoziţia publicului interesat, precum<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
şi <strong>de</strong> a asigura conservarea documentelor, în orice format s-ar afla<br />
acestea. <strong>ANR</strong> oferă <strong>de</strong> asemenea expertiză celor din sectorul public şi<br />
privat, verificând şi controlând în acelaşi timp <strong>activitate</strong>a<br />
<strong>de</strong>ţinătorilor <strong>de</strong> arhive.<br />
18<br />
<strong>ANR</strong> pornesc <strong>de</strong> la premisa că “Democraţie fără arhive nu<br />
există”. În fapt, arhivele oferă <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re şi susţinere <strong>de</strong>mocraţiei şi<br />
culturii/ştiinţei. Intenţia noastră este să slujim v<strong>al</strong>orile <strong>de</strong>mocratice în<br />
anii următori. <strong>ANR</strong> trebuie să fie o instituţie cu vocaţie i<strong>de</strong>ntitară prin<br />
excelenţă, să ofere acces rapid la documente în condiţiile legii,<br />
respectând astfel principiul constituţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> liberului acces la informaţie.<br />
De aceea, <strong>Arhivele</strong> sunt <strong>de</strong> fapt o instituţie <strong>de</strong> interes naţion<strong>al</strong>, un<br />
<strong>de</strong>pozitar <strong>al</strong> memoriei naţiunii. Atât pe plan loc<strong>al</strong>, cât şi naţion<strong>al</strong>,<br />
eficacitatea şi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea unei asemenea structuri generează o susţinere<br />
i<strong>de</strong>ntitară importantă. Această <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re este<br />
menită să asigure într-un cadru norm<strong>al</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltarea diversităţii cultur<strong>al</strong>e.<br />
Rolul acestei instituţii, care trebuie să<br />
<strong>de</strong>vină una cu a<strong>de</strong>vărată vocaţie cultur<strong>al</strong>ă, este în<br />
fapt să garanteze conservarea informaţiei pentru<br />
viitor. Vocaţia cultur<strong>al</strong>ă este dată <strong>de</strong> <strong>de</strong>ţinerea<br />
celui mai important patrimoniu istoric <strong>al</strong><br />
României. În orice stat cu tradiţie <strong>de</strong>mocratică,<br />
arhivele reprezintă cheia accesului la informaţie,<br />
iar instituţia gestionară creează standar<strong>de</strong> şi<br />
suportă inovaţia în domeniul informaţiei şi <strong>al</strong><br />
conservării ei. <strong>Arhivele</strong> au, <strong>de</strong> asemenea, funcţia<br />
<strong>de</strong> a oferi celorl<strong>al</strong>ţi gestionari <strong>de</strong> arhivă un cadru<br />
metodologic şi practic <strong>de</strong> a păstra şi utiliza<br />
informaţia arhivistică, dar şi să vegheze la buna<br />
conservare a acesteia. De asemenea, <strong>Arhivele</strong><br />
trebuie să încurajeze accesul la informaţie prin<br />
diferite programe şi proiecte, <strong>de</strong>zbateri, dar şi<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
printr-o coerentă politică <strong>de</strong> comunicare publică.<br />
Furnizarea <strong>de</strong> informaţii către cetăţean (princip<strong>al</strong>ul beneficiar),<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea către public, accesul liber şi eg<strong>al</strong> la documente şi fonduri <strong>de</strong><br />
arhivă, comportamentul leg<strong>al</strong> şi mor<strong>al</strong> faţă <strong>de</strong> contribuabil şi faţă <strong>de</strong><br />
celel<strong>al</strong>te instituţii şi organizaţii <strong>al</strong>e societăţii sunt principiile care trebuie<br />
să guverneze astăzi instituţia <strong>ANR</strong>. Cetăţeanul va fi princip<strong>al</strong>ul beneficiar<br />
<strong>al</strong> norm<strong>al</strong>izării instituţiei, documentele solicitate (reconstituirea<br />
proprietăţilor, acordarea <strong>de</strong> <strong>de</strong>spăgubiri băneşti etc.) fiind accesibile mult<br />
mai rapid, în condiţii mo<strong>de</strong>rne şi leg<strong>al</strong>e.<br />
<strong>ANR</strong> este instituţia ofici<strong>al</strong>ă din acest domeniu <strong>de</strong>ţinătoare <strong>de</strong><br />
informaţie istorică, adăpostind documente din secolul <strong>al</strong> XIII-lea până<br />
astăzi, pe diferite suporturi (hârtie, pergament, microfilm etc.). În anii<br />
următori, <strong>ANR</strong> îşi propune să digit<strong>al</strong>izeze importante fonduri istorice,<br />
acestea urmând a fi accesibile inclusiv pe internet. <strong>ANR</strong> trebuie să<br />
reprezinte în fapt cheia renaşterii cercetării<br />
istorice din România. Un stat mo<strong>de</strong>rn,<br />
<strong>de</strong>mocratic şi puternic îşi are rădăcinile într-o<br />
istoriografie solidă, riguroasă şi complexă. Aşa<br />
cum se întâmplă în Europa civilizată, arhivele<br />
stau la baza disciplinelor ştiinţifice importante,<br />
dar şi a <strong>de</strong>zvoltării gândirii în ansamblul său.<br />
Trecutul pare să fie foarte important pentru<br />
prezent, aşa cum <strong>de</strong>scria un ziarist situaţia<br />
cotidiană din România anului 2008. O orientare<br />
<strong>de</strong>mocratică în abordarea trecutului este una<br />
dintre cerinţele societăţii mo<strong>de</strong>rne. Accesul liber,<br />
direct şi eg<strong>al</strong>, neselectiv la arhivele româneşti<br />
reprezintă un <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat <strong>al</strong> nostru.<br />
Profesion<strong>al</strong>izarea funcţiei <strong>de</strong> arhivist şi<br />
pregătirea continuă reprezintă un proiect<br />
important <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>. Eg<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> şanse va fi<br />
principiul promovării şi acce<strong>de</strong>rii într-o funcţie<br />
publică în instituţia noastră. Promovarea celor<br />
19<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
mai buni candidaţi, absolvenţi <strong>de</strong> Arhivistică, Istorie, Drept, Ştiinţe<br />
Politice, Litere, Teologie etc., reprezintă una dintre cheile succesului.<br />
Instruirea person<strong>al</strong>ului <strong>ANR</strong> prin programe <strong>de</strong> training coerente,<br />
complexe şi serioase, precum şi publicarea unui ghid <strong>al</strong> arhivelor (un<br />
instrument ştiinţific <strong>de</strong> informare) ne va dovedi că soluţiile stau mai <strong>al</strong>es<br />
în resursele umane, în oamenii noştri.<br />
Reforma <strong>ANR</strong> trebuie să înceapă <strong>de</strong> la regândirea rolului acestei<br />
instituţii, <strong>de</strong> la fundamentrarea solidă a scopului <strong>ANR</strong> în societatea<br />
românească.<br />
20<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e după 1989<br />
După 1989, <strong>Arhivele</strong> României nu au suferit importante<br />
transformări, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea instituţiilor statului.<br />
Deseori, cu precă<strong>de</strong>re în momentele-cheie, s-a pus problema<br />
importanţei arhivelor în societatea românească. România a fost, din<br />
păcate, un caz aproape unic în Europa fostă comunistă în materie <strong>de</strong><br />
acces la informaţii <strong>de</strong> arhivă. Este cunoscut faptul că atitudinea<br />
autorităţilor a fost <strong>de</strong>scurajantă pentru cei interesaţi <strong>de</strong> accesul la<br />
documente. Dintre informaţiile cele mai „sensibile”, arhivele Partidului<br />
Comunist au <strong>de</strong>ţinut un loc aparte. Au existat şi situaţii în care unii au<br />
putut consulta fonduri inaccesibile celorl<strong>al</strong>ţi. Aceştia erau, în mod<br />
dovedit, privilegiaţii unui sistem abuziv şi discriminatoriu. Desigur,<br />
cetăţenii străini erau trataţi cu aceeaşi răce<strong>al</strong>ă şi cu un <strong>de</strong>zinteres<br />
constant.<br />
Aproape două <strong>de</strong>cenii după momentul 1989, <strong>ANR</strong> au fost<br />
păstrate într-o stare şi o atmosferă ne<strong>de</strong>mne <strong>de</strong> o instituţie europeană.<br />
Printr-o menţinere la cota <strong>de</strong> avarie din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> dotării, <strong>al</strong><br />
inovaţiei practicilor arhivistice, <strong>ANR</strong> a fost ţinută <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> nevoile<br />
societăţii, fiind grav afectată c<strong>al</strong>itatea prestaţiei s<strong>al</strong>e publice şi soci<strong>al</strong>e. În<br />
plus, conservatorismul radic<strong>al</strong> şi rezistenţa la v<strong>al</strong>orile mo<strong>de</strong>rnităţii s-au<br />
manifestat multă vreme inclusiv prin refuzarea oricărui contact ori<br />
schimb <strong>de</strong> experienţă cu organismele internaţion<strong>al</strong>e din domeniu.<br />
Aceeaşi situaţie s-a întâlnit şi în ţară, un<strong>de</strong> proiectele, sugestiile sau micile<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
tentative <strong>de</strong> ameliorare a stării<br />
administrative a instituţiei au fost<br />
blocate. Acest tratament a fost<br />
aplicat chiar şi instituţiilor massmedia,<br />
cercetătorilor sau <strong>al</strong>tor<br />
organisme interesate. Dezbaterile<br />
publice nu au fost niciodată<br />
încurajate, cultura secretului fiind<br />
adânc înrădăcinată. Orice i<strong>de</strong>e venită<br />
din exteriorul zidurilor “fortificaţiei”<br />
arhivistice producea teamă şi încordare, fiind <strong>de</strong>clanşatoare <strong>de</strong><br />
“cutremure” instituţion<strong>al</strong>e. Transparenţa instituţion<strong>al</strong>ă a fost grav<br />
afectată prin ţinerea la distanţă a angajaţilor <strong>de</strong> luarea <strong>de</strong>ciziilor.<br />
Consultarea corpului arhiviştilor a fost în fapt o f<strong>al</strong>să <strong>de</strong>zbatere a<br />
problemelor. Erau necesare importante <strong>de</strong>cizii legate <strong>de</strong> administrarea<br />
patrimoniului arhivistic şi <strong>de</strong> investiţiile urgente. Acest lucru, din păcate,<br />
nu s-a întâmplat.<br />
Tranziţia şi proasta administrare au adus <strong>ANR</strong> în stadiul <strong>de</strong> a nu<br />
mai putea primi nenumăratele documente provenite <strong>de</strong> la întreprin<strong>de</strong>ri<br />
care s-au <strong>de</strong>sfiinţat ori a instituţiilor din perioada comunistă. Chiar<br />
importante arhive istorice au ajuns în curtea <strong>al</strong>tor instituţii. Acest fapt a<br />
<strong>de</strong>terminat o imposibilitate pentru cei interesaţi <strong>de</strong> a accesa anumite<br />
documente importante pentru cercetarea ştiinţifică. Decizii <strong>al</strong>e<br />
diferitelor cercuri <strong>de</strong>zinteresate <strong>de</strong> atribuţiile acestei instituţii au <strong>de</strong>cis, în<br />
cursul anului 2006, preluarea statelor <strong>de</strong> plată şi actele <strong>de</strong> person<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
către <strong>ANR</strong> (Ordonanţa 39/2006, <strong>de</strong>venită legea nr. 474). În fapt, <strong>de</strong>cizia<br />
reprezenta efectiv în<strong>de</strong>părtarea <strong>ANR</strong> <strong>de</strong> la menirea tradiţion<strong>al</strong>ă –<br />
conservarea şi introducerea în circuitul ştiinţific a documentelor cu<br />
caracter istoric. Deprofesion<strong>al</strong>izarea reprezintă o <strong>al</strong>tă consecinţă pentru<br />
arhiviştii din <strong>ANR</strong>. Astăzi, aceştia sunt obligaţi să în<strong>de</strong>plinească tot felul<br />
<strong>de</strong> sarcini birocratice, inferioare pregătirii lor. Unii n-au mai efectuat<br />
operaţiuni arhivistice <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> ani buni, <strong>al</strong>ţii au <strong>al</strong>es să părăsească<br />
instituţia un<strong>de</strong> nu îşi mai puteau dovedi vocaţia.<br />
21<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
<strong>ANR</strong> nu au beneficiat <strong>de</strong> finanţarea şi <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea generată<br />
<strong>de</strong> programele europene care să scoată instituţia din spaţiul restrâns în<br />
care se găsea şi din izolarea cronică. Deşi, form<strong>al</strong>, se dorea mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
instituţiei, în re<strong>al</strong>itate, aceasta rămânea permanent în urma unor structuri<br />
similare din Europa, în toate privinţele.<br />
În fapt, orice schimbare care ar fi avut loc ar fi permis o<br />
<strong>de</strong>mocratizare a <strong>ANR</strong>, o conservare mai bună şi o punere în v<strong>al</strong>oare a<br />
patrimoniului arhivistic, cât şi o <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a fondurilor inaccesibile<br />
cercetătorilor. În orice formă, în orice contact sau relaţie cu cetăţeanul<br />
(contribuabilul), statul era favorizat în mod evi<strong>de</strong>nt. Ceea ce s-a<br />
întâmplat până în iulie 2007 poate fi interpretat ca un act anticultur<strong>al</strong>,<br />
antiinstituţion<strong>al</strong> şi o încercare <strong>de</strong> a controla trecutul.<br />
22<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e la momentul actu<strong>al</strong><br />
Reforma instituţiei arhivelor a fost <strong>de</strong>clanşată în iulie 2007, prin<br />
numirea unei noi conduceri la <strong>ANR</strong> Privită din mai multe unghiuri <strong>al</strong>e<br />
societăţii, reforma <strong>ANR</strong> are o complexitate aparte, dată fiind<br />
anchilozarea sistemului după 1989. Reforma din interiorul instituţiei nu<br />
a fost, în perioada post<strong>de</strong>cembristă, niciodată o prioritate sau o soluţie,<br />
pentru conducerile succesive. Orice tentativă <strong>de</strong> schimbare, <strong>de</strong><br />
mo<strong>de</strong>rnizare şi <strong>de</strong> norm<strong>al</strong>izare a situaţiei a fost înăbuşită în faşă.<br />
Procesul <strong>de</strong> reformă instituţion<strong>al</strong>ă, pe care îl sperăm ireversibil,<br />
are ca obiectiv princip<strong>al</strong> să aducă <strong>ANR</strong> la exigenţele europene în materie.<br />
Cele mai importante puncte <strong>al</strong>e planului <strong>de</strong> reformă au fost exprimate<br />
în mod public cu diferite ocazii <strong>de</strong> noul director gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, Dorin<br />
Dobrincu. Astfel, primul punct a fost în mod indubitabil o nouă Lege<br />
a arhivelor. Apoi, s-a pus problema <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii instituţiei către public, a<br />
informatizării şi digit<strong>al</strong>izării fondurilor. S-au luat sau sunt în curs <strong>de</strong><br />
elaborare măsuri pentru aducerea la zi a practicii arhivistice, dar şi a<br />
dotărilor. Informatizarea <strong>ANR</strong> vizează în fapt mo<strong>de</strong>rnizarea practicilor<br />
arhivistice, unele <strong>de</strong>venite foarte complexe, şi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea accesului către<br />
publicul din ţară şi străinătate, <strong>de</strong>păşind graniţele instituţiei.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Schimbarea cadrului leg<strong>al</strong> <strong>de</strong> funcţionare a <strong>ANR</strong> a <strong>de</strong>venit<br />
prioritară pentru noua conducere a instituţiei. Societatea românescă, dar<br />
mai <strong>al</strong>es publicul interesat, a cerut cu insistenţă în ultimii ani o nouă lege<br />
care să reflecte transformările soci<strong>al</strong>e şi instituţion<strong>al</strong>e dintr-un stat<br />
european. După diferite consultări, intervenţii publice, puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
exprimate cu diferite ocazii, s-au reţinut următoarele chestiuni <strong>de</strong>mne <strong>de</strong><br />
inclus în viitorul proiect legislativ: aducerea legislaţiei din domeniu în<br />
acord cu recomandările UE, asigurarea unor politici gener<strong>al</strong>e în<br />
domeniul arhivistic, elaborarea unor norme şi metodologii mo<strong>de</strong>rne,<br />
simplificarea condiţiilor <strong>de</strong> acces în arhive, re<strong>de</strong>finirea rolului <strong>ANR</strong>,<br />
informatizarea practicilor arhivistice, pregătirea profesion<strong>al</strong>ă a<br />
person<strong>al</strong>ului, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea arhivelor comunismului.<br />
Deschi<strong>de</strong>rea în privinţa cercetătorilor <strong>de</strong> la s<strong>al</strong>a <strong>de</strong> studiu a vizat<br />
şi „norm<strong>al</strong>izarea” unei situaţii: permiterea accesului cu laptop-uri şi<br />
aparate foto digit<strong>al</strong>e. În plus, prin regulamentul sălii <strong>de</strong> studiu, au fost<br />
eliminate tot felul <strong>de</strong> restricţii absur<strong>de</strong>. Aşa cum remarcau unii<br />
cercetători, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea <strong>ANR</strong> şi schimbarea strategiei instituţiei sunt<br />
vizible în însăşi atmosfera <strong>de</strong> la s<strong>al</strong>a <strong>de</strong> studiu, care s-a schimbat simţitor.<br />
În fapt, după cum arăta un website britanic, acest spaţiu este, pentru<br />
Arhive, punctul <strong>de</strong> contact cu publicul.<br />
O <strong>al</strong>tă prioritate a <strong>ANR</strong> este inventarierea fondurilor Partidului<br />
Comunist Român şi <strong>al</strong>e instituţiilor statului comunist. Solicitările<br />
cercetătorilor şi <strong>al</strong>e tuturor celor interesaţi <strong>de</strong> aceste fonduri au fost<br />
satisfăcute cu celeritate. Punerea integr<strong>al</strong>ă la dispoziţia publicului a<br />
acestor fonduri se va re<strong>al</strong>iza, cel mai probabil, în cel mult doi ani <strong>de</strong> zile,<br />
23<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
24<br />
în condiţiile reduselor resurse financiare şi umane <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong>.<br />
Toate punctele planului <strong>de</strong> management, în <strong>de</strong>finitiv un program<br />
pentru mo<strong>de</strong>rnizarea rapidă şi eficientă a <strong>ANR</strong>, nu se poate concepe<br />
fără sprijinul factorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie, a ministerului <strong>de</strong> resort şi a <strong>al</strong>tor<br />
instituţii <strong>al</strong>e statului. De accea, o politică avizată <strong>de</strong> lobby trebuie să ia<br />
locul unei ineficienţe coroborate cu o închi<strong>de</strong>re în propria incapacitate<br />
<strong>de</strong> acţiune. Obiectivele strategiei <strong>de</strong> management a noii conduceri a<br />
<strong>ANR</strong> au fost proiectate pentru a schimba imaginea instituţiei. Măsurile<br />
vizate sunt necesare pentru ca această instituţie să funcţioneze la<br />
parametri norm<strong>al</strong>i, să reprezinte interesele cetăţeanului, să fie o<br />
a<strong>de</strong>vărată instituţie publică şi, în <strong>de</strong>finitiv, să respecte legea.<br />
Crearea unui website <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> a fost una dintre primele măsuri<br />
<strong>al</strong>e noii conduceri. În continuare, este vit<strong>al</strong>ă transformarea site-ului întrun<br />
spaţiu virtu<strong>al</strong> <strong>al</strong> memoriei, extrem <strong>de</strong> util pentru toţi cei interesaţi.<br />
Postarea inventarelor pe internet este doar primul pas dintr-o serie <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>mersuri care vizează aducerea instituţiei, din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong><br />
tehnologiei Internet, la nivelul standar<strong>de</strong>lor europene.<br />
Deciziile luate începând cu jumătatea anului 2007 au vizat în<br />
primul rând norm<strong>al</strong>izarea instituţiei, a raporturilor cu societatea în<br />
ansamblul ei. Ne dorim în fapt o instituţie transparentă, <strong>de</strong>schisă spre<br />
public, cercetători şi petenţi <strong>de</strong>opotrivă.<br />
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ<br />
A ARHIVELOR NAŢIONALE<br />
Structura reprezintă un punct <strong>de</strong> referinţă în an<strong>al</strong>iza<br />
organizaţiilor, ea constituind o problemă centr<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> studiu<br />
şi cercetare. Aceasta este <strong>de</strong>finită, în gener<strong>al</strong>, prin variabile care <strong>de</strong>scriu<br />
specificul organizaţiei ca întreg sau relaţiile dintre diferitele s<strong>al</strong>e<br />
subunităţi, respectiv: mărimea organizaţiei, numărul nivelurilor ierarhice,<br />
gradul în care se re<strong>al</strong>izează coordonarea între compartimente, numărul<br />
compartimentelor funcţion<strong>al</strong>e, ierarhia <strong>de</strong> autoritate şi responsabilitate,<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izare în procesul <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziei. Componentele<br />
majore <strong>al</strong>e structurii pot fi clasificate, în esenţă, în cinci mari variabile,<br />
precum: complexitatea, form<strong>al</strong>izarea, intensitatea administrativă,<br />
centr<strong>al</strong>izarea, mărimea.<br />
<strong>Raport</strong>at la atribuţiile conferite <strong>de</strong> lege şi la apartenenţa la MIRA,<br />
<strong>ANR</strong> pot fi <strong>de</strong>finite din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> complexităţii, drept o<br />
organizaţie cu niveluri ierarhice numeroase, bazate pe două principii şi<br />
anume: funcţii şi sarcini. Aceasta a făcut ca şi în anul 2007 <strong>activitate</strong>a să<br />
fie organizată mixt, adică pe servicii cu un anume specific: arhive<br />
economice, administrative şi cultur<strong>al</strong>e sau/şi cronologic: arhive feud<strong>al</strong>e,<br />
contemporane sau/şi în funcţie <strong>de</strong> suportul documentului: arhive<br />
tehnice şi <strong>de</strong> înregistrare.<br />
Însă şi acest principiu s-a aplicat parţi<strong>al</strong>, în sensul că, spre<br />
exemplu, Serviciul Arhive Contemporane gestionează arhive <strong>al</strong>e 25<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
26<br />
perioa<strong>de</strong>i regimului comunist provenite numai <strong>de</strong> la organele şi<br />
organizaţiile fostului PCR, în schimb celel<strong>al</strong>te documente create în<br />
“aceeaşi” perioadă sunt create şi gestionate <strong>de</strong> serviciile cu specific<br />
economic şi administrativ.<br />
Ca urmare a unor an<strong>al</strong>ize efectuate la nivelul conducerii <strong>ANR</strong><br />
începând cu 21 august 2007, mai multe structuri din Aparatul Centr<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
<strong>ANR</strong> au fost reaşezate şi reorganizate, iar începând cu 13 noiembrie<br />
2007 s-a înfiinţat un compartiment <strong>de</strong> sine stătător, <strong>de</strong> achiziţii publice.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> form<strong>al</strong>izării, o <strong>al</strong>tă componentă a<br />
structurii şi care se referă la gradul în care organizaţia precizează<br />
normele <strong>de</strong> comportament <strong>al</strong>e membrilor, prin existenţa <strong>de</strong> reglementări<br />
şi gradul <strong>de</strong> constrângere <strong>al</strong> acestora pentru person<strong>al</strong>, în <strong>ANR</strong><br />
funcţionează un cadru complex <strong>de</strong> reguli care vizează obligaţii <strong>al</strong>e<br />
angajaţilor faţă <strong>de</strong> angajator.<br />
În anul 2007, pe linia intensităţii administrative, respectiv a<br />
raportului dintre funcţiile <strong>de</strong> execuţie şi cele <strong>de</strong> conducere-control, au<br />
continuat să se manifeste unele stări <strong>de</strong> <strong>de</strong>zechilibru precum, <strong>de</strong><br />
exemplu, existenţa unui serviciu cu 30-40 persoane şi multe puncte <strong>de</strong><br />
lucru dar cu o singură funcţie <strong>de</strong> conducere. De asemenea s-a înregistrat<br />
şi existenţa unui număr restrâns <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>işti pe linie <strong>de</strong> controlev<strong>al</strong>uare-metodologie,<br />
ceea ce a făcut ca în acţiuni <strong>de</strong> acest gen să fie<br />
cooptaţi şi <strong>al</strong>ţi lucrători din structuri centr<strong>al</strong>e şi subordonate.<br />
Pe linia centr<strong>al</strong>izării şi care se referă la locul geometric <strong>al</strong><br />
autorităţii <strong>de</strong> luare a <strong>de</strong>ciziei, <strong>ANR</strong> au reprezentat până în luna iulie 2007<br />
o centr<strong>al</strong>izare şi concentrare a <strong>de</strong>ciziei la nivelul cel mai în<strong>al</strong>t şi care a<br />
avut urmări negative pornind <strong>de</strong> la fluidizarea şi urmărirea circuitului<br />
corespon<strong>de</strong>nţei până la operativitate în <strong>de</strong>sfăşurarea unor activităţi la<br />
nivelul direcţiilor şi serviciilor.<br />
În semestrul <strong>al</strong> doilea, noua echipă manageri<strong>al</strong>ă a <strong>de</strong>legat spre<br />
nivelurile inferioare numeroase <strong>de</strong>cizii, odată cu răspun<strong>de</strong>rea şi<br />
responsabilitatea acestora.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> mărimii organizaţiei, ca element <strong>de</strong> bază<br />
<strong>al</strong> structurii, având în ve<strong>de</strong>re că sporirea numărului <strong>de</strong> angajaţi şi funcţii<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
influenţează toate celel<strong>al</strong>te componente <strong>al</strong>e structurii, <strong>ANR</strong> au resimţit<br />
în semestrul <strong>al</strong> doilea <strong>al</strong> anului 2007 o evoluţie care s-a dorit pozitivă, în<br />
sensul suplimentării statului <strong>de</strong> organizare, intrat în vigoare la 1 august<br />
2007 cu aproximativ 70% posturi, din care 90% funcţii publice şi 10%<br />
<strong>de</strong> person<strong>al</strong> contractu<strong>al</strong> şi care au fost repartizate într-o proporţie <strong>de</strong><br />
98% către direcţiile ju<strong>de</strong>ţene şi Direcţia Municipiului Bucureşti. Din<br />
păcate, aceasta s-a re<strong>al</strong>izat fără asigurarea susţinerii financiare necesare,<br />
<strong>de</strong>venind aşadar ire<strong>al</strong>izabilă. Ca urmare, persistă problema numărului<br />
redus <strong>de</strong> angajaţi, comparativ cu necesităţile. Se apreciază chiar că se<br />
impune până la o dublare a numărului acestora, în condiţiile noilor<br />
provocări care stau în faţa <strong>ANR</strong>.<br />
De asemenea, în luna octombrie, <strong>ANR</strong> a înaintat conducerii<br />
MIRA propuneri privind criteriile şi standar<strong>de</strong>le organizatorice în funcţie<br />
<strong>de</strong> care se stabileşte numărul <strong>de</strong> posturi necesare în<strong>de</strong>plinirii atribuţiilor<br />
şi misiunii acesteia.<br />
27<br />
CĂTRE O NOUĂ LEGE A ARHIVELOR.<br />
PROIECTUL LEGII ARHIVELOR<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e reprezintă unica instituţie abilitată să<br />
coordoneze la nivel naţion<strong>al</strong> <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> protejare leg<strong>al</strong>ă<br />
a fondurilor şi colecţiilor <strong>de</strong> documente create <strong>de</strong>-a lungul timpului <strong>de</strong><br />
instituţiile publice, <strong>de</strong> persoanele juridice şi <strong>de</strong> persoanele fizice.<br />
Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e, cu modificările şi<br />
completările ulterioare, a constituit, în momentul adoptării ei, un prim<br />
pas către <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rea sistemului arhivistic românesc <strong>de</strong> practicile<br />
consacrate în timpul regimului comunist, <strong>al</strong>e căror caracteristici<br />
princip<strong>al</strong>e au fost restricţionarea abuzivă a accesului la informaţii şi<br />
lipsa aproape tot<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> preocupare pentru garantarea proprietăţii<br />
private. Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, s-a dorit a se urma o c<strong>al</strong>e către<br />
mo<strong>de</strong>rnizarea funcţion<strong>al</strong>ă, pe principii <strong>de</strong>mocratice, a activităţii <strong>de</strong><br />
arhivă, în sensul reglementării statutului juridic <strong>al</strong> arhivelor fostelor<br />
întreprin<strong>de</strong>ri şi instituţii soci<strong>al</strong>iste, <strong>al</strong> creării cadrului juridic incipient<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
28<br />
pentru constituirea şi gestionarea arhivelor private şi, într-o măsură mai<br />
mică, <strong>al</strong> asigurării accesului echitabil la informaţie.<br />
Transformările socio-economice care au avut loc în societatea<br />
românească în anii 1996-2007, contextul creat <strong>de</strong> necesitatea integrării<br />
practicii arhivistice româneşti în cadrul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> practicii arhivistice<br />
din Uniunea Europeană, precum şi interesul crescând <strong>al</strong> societăţii faţă<br />
<strong>de</strong> extin<strong>de</strong>rea accesului la informaţiile documentare au contribuit la<br />
perimarea actu<strong>al</strong>ului cadru legislativ <strong>de</strong> funcţionare a sistemului<br />
arhivistic naţion<strong>al</strong> şi <strong>de</strong>termină adoptarea unui nou cadru <strong>de</strong><br />
reglementare a tuturor activităţilor şi<br />
practicilor arhivistice din România,<br />
<strong>de</strong>oarece Legea nr. 16/1996, cu<br />
modificările şi completările ulterioare:<br />
▪ nu asigură aplicarea măsurilor<br />
complexe <strong>de</strong> administrare şi <strong>de</strong> protecţie<br />
speci<strong>al</strong>ă a Fondului Arhivistic Naţion<strong>al</strong> în<br />
interesul public <strong>al</strong> cetăţenilor;<br />
▪ nu oferă <strong>ANR</strong>, în c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong><br />
administrator unic <strong>al</strong> FAN, cadrul juridicolegislativ<br />
a<strong>de</strong>cvat pentru inclu<strong>de</strong>rea<br />
arhivelor şi a documentelor <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oare<br />
istorică în FAN, pentru constituirea şi<br />
utilizarea lor, precum şi pentru<br />
administrarea documentelor <strong>de</strong>ţinute în<br />
<strong>de</strong>pozitele proprii;<br />
▪ nu permite elaborarea, în conformitate cu preve<strong>de</strong>rile legislative<br />
în vigoare referitoare la diverse domenii <strong>de</strong> <strong>activitate</strong>, a unor norme şi<br />
metodologii mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> lucru pentru organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea<br />
întregii activităţi arhivistice, inclusiv pentru inclu<strong>de</strong>rea documentelor<br />
cu v<strong>al</strong>oare istorică în FAN;<br />
▪ nu constituie baza juridică şi instrumentul eficient prin care<br />
<strong>ANR</strong> pot prelua <strong>de</strong> la creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> arhive documentele<br />
care fac parte din FAN, în condiţiile şi la termenele prevăzute <strong>de</strong> lege;<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
▪ nu facilitează posibilitatea constituirii şi <strong>de</strong>zvoltării unei bănci <strong>de</strong><br />
date a <strong>ANR</strong> şi informatizarea activităţilor arhivistice;<br />
▪ nu contribuie la integrarea teoriei şi a practicii arhivistice<br />
naţion<strong>al</strong>e în cadrul gener<strong>al</strong> funcţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> teoriei şi practicii arhivistice<br />
din Uniunea Europeană;<br />
▪ nu reflectă transformările socio-economice din societatea<br />
românească din ultimii 10 ani şi nu este conformă cu modificările<br />
legislative intervenite într-o serie <strong>de</strong> domenii <strong>al</strong>e vieţii soci<strong>al</strong>-economice<br />
şi cultur<strong>al</strong>e;<br />
▪ nu garantează proprietatea privată asupra arhivelor;<br />
▪ nu asigură aplicarea asupra domeniului arhivelor a legislaţiei în<br />
vigoare privind garantarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor,<br />
interesul public pentru informaţia documentară, accesul liber la<br />
documente, protecţia informaţiilor clasificate, Patrimoniul Cultur<strong>al</strong><br />
Naţion<strong>al</strong>, arhivele electronice ş. a.;<br />
▪ nu oferă soluţii a<strong>de</strong>cvate pentru recrutarea unui person<strong>al</strong> <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate competent în domeniul arhivelor şi pentru atestarea şi<br />
perfecţionarea person<strong>al</strong>ului <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate din instituţiile <strong>de</strong>ţinătoare <strong>de</strong><br />
arhive publice.<br />
29<br />
Proiecte legislative anterioare<br />
Printre problemele importante care nu şi-au găsit rezolvarea în<br />
Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e se numără garantarea<br />
accesului la documentele <strong>de</strong> arhivă, punerea în circuitul public a<br />
arhivelor PCR şi a fostelor structuri comuniste, prin reducerea<br />
termenelor după care pot fi date în cercetare anumite documente,<br />
restituirea arhivelor confiscate abuziv în perioada comunistă,<br />
<strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izarea <strong>ANR</strong>.<br />
În numele asigurării unui f<strong>al</strong>s echilibru între dreptul la<br />
informaţie şi apărarea intereselor legitime <strong>al</strong>e persoanei sau <strong>al</strong>e statului,<br />
prin Legea nr. 16/1996 a <strong>ANR</strong> au fost stabilite unele categorii <strong>de</strong><br />
documente a căror cercetare este prohibită pentru o anumită perioadă<br />
<strong>de</strong> timp. În acest sens, art. 22 (1) din Legea nr. 16/1996 preve<strong>de</strong> că<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
30<br />
anumite categorii <strong>de</strong> documente: “a căror cercetare ar putea afecta<br />
interesele naţion<strong>al</strong>e, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin datele şi<br />
informaţiile pe care le conţin, sau cele <strong>al</strong>e căror integritate fizică este în<br />
pericol nu se dau în cercetare.” Alin. (3) <strong>al</strong> acestui articol face trimitere<br />
la anexa referitoare la Lista termenelor după care pot fi date în cercetare<br />
documentele privind interesele naţion<strong>al</strong>e, drepturile şi libertăţile<br />
cetăţenilor.<br />
Câteva dintre proiectele legislative din ultimii ani în domeniul<br />
arhivistic au încercat soluţionarea problemelor sus-menţionate.<br />
Astfel, în anul 2003, trei <strong>de</strong>putaţi ai Grupului parlamentar <strong>al</strong><br />
UDMR au iniţiat proiectul numit “Legea pentru modificarea Legii nr.<br />
16/1996 a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e”, care menţiona că titlul legii va fi<br />
“Legea Arhivelor Publice”. Princip<strong>al</strong>ele reglementări <strong>al</strong>e proiectului au<br />
avut drept scop restructurarea întregului sistem arhivistic şi au vizat:<br />
reducerea termenelor după care pot fi cercetate anumite documente;<br />
instituirea obligaţiei <strong>de</strong> restituire, <strong>de</strong> către actu<strong>al</strong>ii proprietari, a<br />
documentelor confiscate; <strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izarea <strong>ANR</strong> prin crearea unor<br />
entităţi arhivistice fără asigurarea unei coordonări la nivel naţion<strong>al</strong>. Întrun<br />
Punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re asupra propunerii legislative a UDMR, <strong>ANR</strong> au<br />
cerut respingerea acesteia, invocând “formularea <strong>de</strong>fectuoasă” şi o<br />
pretinsă “încercare <strong>de</strong> <strong>de</strong>stabilizare a unei instituţii a statului care a<br />
împlinit 172 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> existenţă”, iar<br />
Consiliul Legislativ a avizat negativ<br />
propunerea, aducând următoarele<br />
argumente: nu există niciun motiv<br />
oportun pentru ca <strong>ANR</strong> să nu se afle în<br />
componenţa Ministerului Administraţiei<br />
şi Internelor; niciodată în istoria lor,<br />
<strong>ANR</strong> nu s-au aflat în componenţa<br />
ministerelor culturii şi cultelor, iar<br />
consiliile ju<strong>de</strong>ţene nu au capacitatea <strong>de</strong> a<br />
gestiona fondurile arhivistice pe care<br />
urma sa le preia în custodie; ne<strong>de</strong>finirea<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
în cuprinsul legii a “Arhivelor Publice”; neprecizarea naturii juridice a<br />
structurilor teritori<strong>al</strong>e din “reţeaua arhivelor publice”; propunerea <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>scentr<strong>al</strong>izare a <strong>ANR</strong>, prin trecerea direcţiilor ju<strong>de</strong>ţene în subordinea<br />
consiliilor ju<strong>de</strong>ţene, ar conduce la “disiparea documentelor care fac<br />
parte din Fondul Arhivistic Naţion<strong>al</strong>, noua Arhivă Naţion<strong>al</strong>ă<br />
nemaiputând efectua o gestiune unitară a acestora şi un control eficient<br />
asupra aplicării regulamentelor arhivistice la nivel centr<strong>al</strong> şi ju<strong>de</strong>ţean”;<br />
predarea documentelor preluate în orice mod <strong>de</strong> la muzee, comunităţi<br />
<strong>al</strong>e persoanelor aparţinând minorităţilor naţion<strong>al</strong>e nu se justifică,<br />
<strong>de</strong>oarece legea în vigoare se referă numai la acele documente care fac<br />
parte din FAN şi, drept urmare, “trebuie asigurată în mod unitar,<br />
continuu, indiferent <strong>de</strong> domeniul la care se referă aceste documente,<br />
interesul pe care-l provoacă la un moment dat”; reducerea termenelor<br />
după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele<br />
naţion<strong>al</strong>e, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, prevăzute în Anexa 6 a<br />
art. 22 din legea actu<strong>al</strong>ă, “nu poate fi susţinută, reglementările în vigoare<br />
respectând standar<strong>de</strong>le internaţion<strong>al</strong>e în materie”.<br />
Un <strong>al</strong>t proiect privind reformarea structur<strong>al</strong>ă şi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea<br />
arhivelor pentru cercetarea istorică, l-a constituit, în anul 2006,<br />
Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e<br />
nr. 16/1996, avansată <strong>de</strong> <strong>de</strong>putaţii L. Şandru şi C. Guşă. Pornind <strong>de</strong> la<br />
31<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
32<br />
observaţia că, în prezent, “arhivele istorice contemporane se<br />
află sub inci<strong>de</strong>nţa mai multor legi care fac cercetarea dificilă”,<br />
iniţiatorii au propus trecerea tuturor instituţiilor fostului regim<br />
comunist, aflate actu<strong>al</strong>mente în custodia mai multor instituţii,<br />
în administrarea <strong>ANR</strong>. De asemenea, s-a propus ca <strong>ANR</strong> sa<br />
fie conduse <strong>de</strong> un consiliu ştiinţific numit <strong>de</strong> Parlamentul<br />
României şi care să răspundă pentru <strong>activitate</strong>a sa în faţa<br />
forului legislativ. Guvernul României şi-a prezentat poziţia faţă<br />
<strong>de</strong> propunerea legislativă, apreciind că prin ea “nu se stabilesc<br />
atribuţii în plus faţă <strong>de</strong> cele actu<strong>al</strong>e şi nu se aduc modificări în<br />
privinţa procedurii <strong>de</strong> gestionare a Fondului Arhivistic<br />
Naţion<strong>al</strong>”, iar crearea unui consiliu ştiinţific numit <strong>de</strong><br />
Parlament ar însemna “politizarea activităţii arhivistice, fără o<br />
creştere c<strong>al</strong>itativă a nivelului managementului Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e”. De asemenea, întrucât, potrivit Programului legislativ <strong>al</strong><br />
Guvernului pentru anul 2006, ministerelor Culturii şi Cultelor şi<br />
Administraţiei şi Internelor le-a fost încredinţată elaborarea, până în<br />
<strong>de</strong>cembrie 2006, a unui proiect <strong>de</strong> lege referitor la constituirea,<br />
administrarea, protecţia şi folosirea în interes public a documentelor<br />
<strong>de</strong> arhivă, în concordanţă cu teoria şi practica arhivistică internaţion<strong>al</strong>ă,<br />
forul executiv nu a susţinut adoptarea iniţiativei legislative a celor doi<br />
<strong>de</strong>putaţi.<br />
Poziţia ofici<strong>al</strong>ă a <strong>ANR</strong> faţă <strong>de</strong> modificarea cadrului legislativ<br />
care reglementează <strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor arhivistice din România,<br />
în speci<strong>al</strong>, faţă <strong>de</strong> proiectele legislative din anii 2003-2006, a fost<br />
exprimată atât prin avansarea unor proiecte similare neviabile, cât şi,<br />
mai <strong>al</strong>es, prin intermediul unor Note şi Puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re adresate<br />
Ministerului Administraţiei şi Internelor, în care iniţiativele legislative<br />
enumerate mai sus au fost criticate şi combătute pe motiv că ele …<br />
contravin Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e şi reprezintă “o<br />
imixtiune flagrantă în treburile unei instituţii cu un rol şi cu o menire<br />
bine <strong>de</strong>finite în România”. Viziunea ministerului tutelar asupra<br />
modificării Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e a fost <strong>de</strong>t<strong>al</strong>iată într-<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
un Memorandum din anul 2006, cu referire la o<br />
şedinţă a Guvernului din 12 aprilie 2006, în<br />
cadrul căreia s-a stabilit că Ministerul<br />
Administraţiei şi Internelor, împreună cu<br />
instituţiile interesate (MCC), va elabora şi<br />
prezenta Guvernului un proiect <strong>de</strong> act<br />
normativ pentru modificarea şi completarea<br />
Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e, în<br />
sensul reducerii termenelor după care pot fi<br />
date în cercetare documentele, astfel încât sa<br />
se permită accesul mult mai larg la arhive. Cu<br />
toate acestea, în ceea ce priveşte accesul la<br />
documentele <strong>de</strong> arhivă, Memorandumul semnat<br />
<strong>de</strong> către ministrul <strong>de</strong> atunci <strong>al</strong> Administraţiei<br />
şi Internelor, V. Blaga, a stabilit că “termenul (gener<strong>al</strong>) <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani, cât<br />
şi termenele stabilite pentru diferite categorii <strong>de</strong> documente, fixate <strong>de</strong><br />
legislaţia română actu<strong>al</strong>ă, se circumscriu teoriei şi practicii arhivistice<br />
internaţion<strong>al</strong>e, sunt judicios stabilite şi comparabile cu termenele<br />
prevăzute <strong>de</strong> legislaţia internaţion<strong>al</strong>ă”. În consecinţă, Ministerul<br />
Administraţiei şi Internelor a propus aprobarea menţinerii actu<strong>al</strong>elor<br />
termene după care pot fi date în cercetare documentele <strong>de</strong> arhivă, aşa<br />
cum sunt stabilite potrivit Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e.<br />
După ce în prima parte a anului 2007 au avut loc discuţii şi<br />
întâlniri între reprezentanţii MIRA, respectiv <strong>ANR</strong> şi cei ai MCC, toate<br />
rămase fără niciun rezultat concret, abia odată cu schimbarea la nivelul<br />
conducerii <strong>ANR</strong>, intervenită în iulie 2007, eforturile <strong>de</strong> restructurare a<br />
sistemului arhivistic naţion<strong>al</strong>, pe c<strong>al</strong>ea elaborării unei noi legi a arhivelor<br />
româneşti, au dobândit consistenţă, prin constituirea unui grup <strong>de</strong><br />
lucru. Acesta (a cărui componenţă s-a modificat pe parcurs) s-a întrunit<br />
în mai multe sesiuni <strong>de</strong> lucru, la care au participat şi reprezentanţi ai<br />
Direcţiei Juridice a M.I.R.A., ai MCC, iar unele dintre versiuni au fost<br />
discutate şi cu organizaţii non-guvernament<strong>al</strong>e (Fe<strong>de</strong>raţia Arhiviştilor<br />
din România, Grupul pentru Di<strong>al</strong>og Soci<strong>al</strong> etc.) În elaborarea textului<br />
33<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
Proiectului <strong>de</strong> Lege a Arhivelor astfel rezultat, s-a ţinut seamă, în bună<br />
măsură, şi <strong>de</strong> recomandările Uniunii Europene în domeniu şi <strong>de</strong><br />
legislaţia arhivistică a <strong>al</strong>tor state europene. În urma numeroaselor<br />
consultări (practic, a fost vorba <strong>de</strong> 19 variante), aceste eforturi s-au<br />
concretizat la începutul anului 2008 în elaborarea Proiectului <strong>de</strong> lege a<br />
arhivelor, care v<strong>al</strong>orifică atât experienţa speci<strong>al</strong>iştilor români în domeniu,<br />
cât şi legislaţia specifică a unor state din Uniunea Europeană şi din<br />
mediul arhivistic internaţion<strong>al</strong>, <strong>al</strong>e căror mo<strong>de</strong>le juridice şi tendinţe<br />
gener<strong>al</strong>e <strong>de</strong> evoluţie prezintă compatibilităţi şi similitudini cu practica<br />
arhivistică din România şi cu necesităţile societăţii româneşti.<br />
34<br />
Proiectul <strong>de</strong> Lege a arhivelor<br />
În elaborarea proiectului <strong>de</strong> Lege a arhivelor, <strong>de</strong>finitivat la 14<br />
ianuarie 2008 <strong>de</strong> către colectivul constituit la nivelul <strong>ANR</strong>, dar şi cu<br />
implicarea unor universitari, jurişti, arhivişti din <strong>al</strong>te instituţii, ONGuri,<br />
s-a ţinut seama <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfiinţarea, reorganizarea sau apariţia <strong>de</strong> noi<br />
instituţii creatoare <strong>de</strong> documente, <strong>de</strong> unele tendinţe <strong>de</strong> abandonare a<br />
fondurilor <strong>de</strong> documente cu v<strong>al</strong>oare istorică sau <strong>de</strong> înstrăinare ilicită a<br />
acestora <strong>de</strong> către creatori, <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea unei “pieţe libere a arhivelor”,<br />
precum şi <strong>de</strong> apariţia unor societăţi cu <strong>activitate</strong> specifică <strong>de</strong>rulată în<br />
domeniul arhivelor sau <strong>de</strong> gener<strong>al</strong>izarea <strong>de</strong> perspectivă a documentelor<br />
electronice.<br />
Pentru prima dată după cel <strong>de</strong>-<strong>al</strong> doilea război mondi<strong>al</strong>, proiectul<br />
<strong>de</strong> lege priveşte arhivele ca pe un bun, proprietatea asupra acestuia<br />
urmând să se supună atât prezentei legi, în sensul protejării, dar şi legilor<br />
civile, în gener<strong>al</strong>. Prin urmare, la baza raporturilor dintre <strong>ANR</strong> şi <strong>al</strong>ţi<br />
proprietari sau <strong>de</strong>ţinători <strong>de</strong> documente stă respectul faţă <strong>de</strong> proprietate.<br />
Efectele pozitive <strong>al</strong>e acestei perspective sunt multiple:<br />
▪ <strong>ANR</strong> au rol <strong>de</strong> reglementare, consultanţă şi control <strong>al</strong> activităţii<br />
<strong>de</strong> creare şi gestionare a arhivelor publice. În condiţiile legii şi în numele<br />
Statului român, <strong>ANR</strong> preiau arhivele <strong>de</strong> la creatori, asigurând astfel<br />
custodia proprietăţii publice în domeniul arhivistic.<br />
▪ conceptul gener<strong>al</strong> <strong>de</strong> “FAN”, ca sumă a documentelor cu<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
v<strong>al</strong>oare istorică ce urmau a fi preluate <strong>de</strong> <strong>ANR</strong>, indiferent <strong>de</strong> forma <strong>de</strong><br />
proprietate, a fost înlocuit <strong>de</strong> conceptul <strong>de</strong> Patrimoniu Arhivistic<br />
Naţion<strong>al</strong>, în care vor fi incluse (clasate) doar arhivele şi documentele cu<br />
v<strong>al</strong>oare arhivistică, fără însă ca forma <strong>de</strong> proprietate să sufere modificări<br />
în urma clasării.<br />
▪ în scopul protejării v<strong>al</strong>orilor documentare <strong>de</strong>ţinute, Statul<br />
român sprijină proprietarii <strong>de</strong> arhive şi documente private ce prezintă<br />
v<strong>al</strong>oare arhivistică, abilitând <strong>ANR</strong> să acor<strong>de</strong> consultanţă gratuită<br />
proprietarilor <strong>de</strong> arhive şi documente private clasate în Patrimoniul<br />
Arhivistic Naţion<strong>al</strong>.<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> practicii<br />
profesion<strong>al</strong>e, proiectul <strong>de</strong> lege<br />
marchează consacrarea unei mai<br />
mari libertăţi metodologice la<br />
nivelul creatorilor <strong>de</strong> arhive. Este<br />
lăsată în sarcina acestora <strong>al</strong>egerea<br />
celor mai potrivite practici pentru<br />
crearea şi gestionarea<br />
documentelor proprii, <strong>ANR</strong><br />
supraveghind, în cazul<br />
organizaţiilor publice, întocmirea şi<br />
respectarea procedurilor care<br />
consacră aceste practici.<br />
Proiectul <strong>de</strong> lege <strong>de</strong>schi<strong>de</strong><br />
posibilitatea organizaţiilor private<br />
să <strong>de</strong>sfăşoare activităţi <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozitare sau prelucrare <strong>de</strong> arhivă,<br />
<strong>ANR</strong> având rol <strong>de</strong> autorizare a<br />
acestor activităţi.<br />
Unul dintre scopurile<br />
princip<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e iniţiatorului acestui<br />
nou proiect <strong>de</strong> lege privind arhivele<br />
a fost acela <strong>al</strong> asigurării accesului<br />
35<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
36<br />
publicului la documentele <strong>de</strong> arhivă. Accesul la documentele păstrate în<br />
<strong>ANR</strong> sau oricare arhive publice este un drept garantat indiferent <strong>de</strong><br />
cetăţenie, naţion<strong>al</strong>itate, religie. În consecinţă, facilitarea accesului<br />
cetăţenilor la aceste documente, prin simplificarea procedurilor şi prin<br />
îngrădirea oricărui abuz datorat subiectivităţii individu<strong>al</strong>e a<br />
funcţionarilor publici sau disfuncţion<strong>al</strong>ităţilor instituţion<strong>al</strong>e constituie<br />
un <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat fundament<strong>al</strong>, pe care prezenta lege îl satisface, prin <strong>al</strong>inierea<br />
la normele internaţion<strong>al</strong>e şi, în mod speci<strong>al</strong>, la recomandările Uniunii<br />
Europene.<br />
În scopul evitării unui monopol instituţion<strong>al</strong> şi pentru elaborarea<br />
unei politici arhivistice coerente pe plan<br />
naţion<strong>al</strong>, proiectul <strong>de</strong> lege propune<br />
înfiinţarea Consiliului Naţion<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
Arhivelor, compus din reprezentanţi ai<br />
princip<strong>al</strong>elor ministere sau structuri<br />
administrative creatoare <strong>de</strong> arhive. Acest<br />
Consiliu are rolul <strong>de</strong> a elabora Strategia<br />
Naţion<strong>al</strong>ă în domeniul arhivistic.<br />
Înlocuirea conceptului <strong>de</strong> FAN<br />
cu cel <strong>de</strong> PAN şi <strong>de</strong>finirea competenţelor<br />
<strong>ANR</strong> în raport cu <strong>de</strong>limitarea ariei<br />
arhivelor <strong>de</strong> interes public presupun, <strong>de</strong><br />
asemenea, şi o redimensionare a<br />
atribuţiilor structurilor teritori<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
<strong>ANR</strong>, astfel încât să se asigure întărirea<br />
capacităţii instituţion<strong>al</strong>e a acestora, în<br />
ve<strong>de</strong>rea eficientizării, la nivel naţion<strong>al</strong>, a<br />
activităţii <strong>de</strong> asigurare a asistenţei <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate la proprietarii/<strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong><br />
arhive publice.<br />
Se instituie un mecanism <strong>de</strong><br />
constituire a PAN, în două etape, în urma<br />
unei proceduri <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare <strong>de</strong> către<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
speci<strong>al</strong>iştii <strong>ANR</strong>:<br />
Aplicarea unor criterii <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare pre<strong>al</strong>abilă a importanţei arhivelor, în<br />
ve<strong>de</strong>rea clasării lor ca fiind <strong>de</strong> interes public:<br />
▪ arhivele publice sunt consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> drept ca fiind <strong>de</strong> interes<br />
public;<br />
▪ arhivele private sunt supuse unei ev<strong>al</strong>uări care ia în c<strong>al</strong>cul<br />
importanţa soci<strong>al</strong>ă a creatorului, domeniul <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> şi extin<strong>de</strong>rea<br />
geografică a ariei <strong>de</strong> <strong>activitate</strong>, importanţa mărcii produse, cifra <strong>de</strong><br />
afaceri şi numărul angajaţilor. În funcţie <strong>de</strong> aceste criterii, arhivele private<br />
care pot conţine documente <strong>de</strong> interes naţion<strong>al</strong> vor fi clasate ca “arhive<br />
private <strong>de</strong> interes public”. Efectul acestei operaţiuni <strong>de</strong> clasare va consta<br />
în obligaţia proprietarilor <strong>de</strong> arhive private clasate <strong>de</strong> a se supune<br />
preve<strong>de</strong>rilor privind evi<strong>de</strong>nţa, păstrarea şi utilizarea arhivelor prevăzute<br />
în Legea Arhivelor ca fiind obligatorii pentru arhivele publice.<br />
Ev<strong>al</strong>uarea documentelor din arhivele publice şi din arhivele private<br />
clasate ca fiind <strong>de</strong> interes public şi inclu<strong>de</strong>rea în PAN a celor cu v<strong>al</strong>oare<br />
cultur<strong>al</strong>-istorică <strong>de</strong>osebită. Efectul operaţiunii <strong>de</strong> inclu<strong>de</strong>re în PAN este<br />
asigurarea unei protecţii speci<strong>al</strong>e a acestor documente, prin aplicarea<br />
unor reguli clare <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă, care să împiedice distrugerea sau<br />
comerci<strong>al</strong>izarea lor ilicită, dar şi prin implicarea directă a statului în<br />
protejarea lor. Astfel, prin intermediul <strong>ANR</strong>, statul român garantează<br />
asigurarea gratuită a unor condiţii <strong>de</strong> conservare şi restaurare a<strong>de</strong>cvate.<br />
Crearea cadrului leg<strong>al</strong> pentru funcţionarea agenţilor economici<br />
privaţi prestatori <strong>de</strong> servicii arhivistice prezintă avantajul <strong>de</strong> a transfera<br />
în sfera economiei <strong>de</strong> piaţă o problemă pe care statul român nu a reuşit<br />
să o rezolve cu a<strong>de</strong>vărat până în acest moment: aceea a asigurării unor<br />
spaţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare şi a unor resurse pentru administrarea arhivelor<br />
publice sau private ai căror proprietari au fost <strong>de</strong>sfiinţaţi prin lichidare<br />
judiciară şi asigurarea condiţiilor <strong>de</strong> utilizare ulterioară a acestor arhive<br />
în beneficiul cetăţenilor care solicită acte doveditoare <strong>al</strong>e drepturilor lor.<br />
Se instituie o procedură <strong>de</strong> atestare a prestatorilor privaţi <strong>de</strong><br />
servicii arhivistice <strong>de</strong> către <strong>ANR</strong>, prin verificarea în<strong>de</strong>plinirii unor<br />
condiţii minime necesare bunei <strong>de</strong>sfăşurări a activităţii lor: încadrarea<br />
37<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
38<br />
cu person<strong>al</strong> c<strong>al</strong>ificat, existenţa unor spaţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare corespunzătoare<br />
şi a unor condiţii <strong>de</strong> asigurare a protecţiei a documentelor împotriva<br />
distrugerii fizice şi a sustragerii ilicite.<br />
În privinţa accesului publicului la documentele <strong>de</strong> interes<br />
istorico-cultur<strong>al</strong>, această variantă preve<strong>de</strong> soluţii <strong>de</strong> lărgire a accesului şi<br />
<strong>de</strong> transparenţă instituţion<strong>al</strong>ă în privinţa drumului pe care arhivele<br />
istorice îl parcurg în cadrul <strong>ANR</strong>, <strong>de</strong> la preluarea lor <strong>de</strong> la<br />
proprietari/<strong>de</strong>ţinători şi până la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea lor pentru cercetare.<br />
Termenele <strong>de</strong> dare în cercetare a documentelor <strong>de</strong> importanţă<br />
istorico-cultur<strong>al</strong>ă aflate în arhivele publice sunt diminuate semnificativ,<br />
comparativ cu preve<strong>de</strong>rile Legii 16/1996, în conformitate cu dorinţele<br />
exprimate <strong>de</strong> diverşii actori soci<strong>al</strong>i, cu practica gener<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> acces la arhive<br />
recomandată <strong>de</strong> organismele competente <strong>al</strong>e Uniunii Europene, dar<br />
respectându-se în mod corespunzător drepturile constituţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
creatorilor/ proprietarilor <strong>de</strong> documente.<br />
Pentru consolidarea statutului soci<strong>al</strong> <strong>al</strong> profesiei <strong>de</strong> arhivist, se<br />
preve<strong>de</strong> ca, în conformitate cu Legea 188/1999, art. 5, person<strong>al</strong>ul <strong>ANR</strong><br />
să beneficieze <strong>de</strong> un Statut speci<strong>al</strong> <strong>al</strong> serviciului public pe care îl<br />
în<strong>de</strong>plineşte conform legii.<br />
NATURA PRINCIPALELOR LITIGII ÎN CARE ARHIVELE<br />
NAŢIONALE AU AVUT CALITATEA DE PARTE<br />
Activitatea Compartimentului juridic <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />
în conformitate cu principiile consfinţite <strong>de</strong> Constituţia<br />
României şi cu atribuţiile stipulate în Instrucţiunile 111 din 20 <strong>de</strong>cembrie<br />
2005 privind <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> asistenţă juridică în MAI. În prezent, pe rolul<br />
instanţelor ju<strong>de</strong>cătoreşti se află un număr <strong>de</strong> 347 dosare în care instituţia<br />
noastră are c<strong>al</strong>itate procesu<strong>al</strong>ă. În anul 2007, au fost pronunţate 209<br />
hotărâri ju<strong>de</strong>cătoreşti, dintre care 110 <strong>de</strong>finitive şi irevocabile.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Litigii apărute ca urmare a adoptării OUG nr. 39/2006 pentru<br />
modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e nr. 16/1996<br />
aprobată cu modificări prin Legea nr. 474/2006<br />
Una dintre problemele majore cu care s-a confruntat şi se<br />
confruntă <strong>ANR</strong> o constituie asigurarea spaţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare.<br />
Dimensiunea redusă a bugetelor anu<strong>al</strong>e şi faptul că priorităţile<br />
investiţion<strong>al</strong>e şi <strong>de</strong> dotare au fost îndreptate către <strong>al</strong>te structuri <strong>al</strong>e MIRA<br />
au făcut ca <strong>ANR</strong> să se facă faţă unei subfinanţări pronunţate. Această<br />
situaţie a generat, în structurile <strong>ANR</strong>, o criză acută <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozitare şi o dotare insuficientă cu rafturi <strong>de</strong> arhivă, mijloace specifice<br />
<strong>de</strong> cercetare arhivistică, <strong>de</strong> conservare şi restaurare a arhivei etc. În<br />
<strong>de</strong>cursul timpului, aceste probleme s-au acutizat ca urmare a mutaţiilor<br />
<strong>de</strong> natură soci<strong>al</strong>ă şi economică petrecute în societatea românească,<br />
precum şi a legislaţiei adoptate pe motive <strong>de</strong> oportunitate.<br />
Un exemplu <strong>de</strong> act normativ, care a generat litigii în majoritatea<br />
ju<strong>de</strong>ţelor ţării, îl reprezintă Ordonanţa <strong>de</strong> Urgenţă a Guvernului nr.<br />
39/2006 pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e<br />
nr. 16/1996. Dispoziţiile introduse la art. 18 din Legea nr. 16/1996 prin<br />
sus menţionatul act normativ, în sensul instituirii în sarcina <strong>ANR</strong>, pentru<br />
ipotezele vizate <strong>de</strong> textul <strong>de</strong> lege mai sus citat, a obligaţiei <strong>de</strong> preluare a<br />
documentelor cu v<strong>al</strong>oare practică, în baza cărora se eliberează copii,<br />
certificate şi extrase privind drepturile referitoare la stagiile <strong>de</strong> cotizare<br />
<strong>al</strong>e cetăţenilor, sunt la acest moment imposibil <strong>de</strong> aplicat.<br />
Mai mult, actul normativ modificator nu cuprin<strong>de</strong> soluţii pentru<br />
situaţiile juridice nãscute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au<br />
produs în întregime efectele pâna la data intrãrii în vigoare a noii<br />
reglementãri, după cum nu cuprin<strong>de</strong> soluţii pentru situaţiile juridice<br />
născute <strong>de</strong> la adoptarea sa şi până la infiinţarea structurilor speci<strong>al</strong>izate<br />
în cadrul <strong>ANR</strong>.<br />
39<br />
Litigii întemeiate pe legislaţia proprietăţii<br />
În cauze aflate în curs <strong>de</strong> soluţionare (cererea <strong>de</strong> retrocedare a<br />
imobilului în care îşi are sediul DJAN Neamţ) sau soluţionate <strong>de</strong>finitiv<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
40<br />
(retrocedarea imobilului în care îşi are sediul DJAN Constanţa) <strong>de</strong> către<br />
Comisiile constituite potrivit legii, lipsa unui titlu v<strong>al</strong>abil cu privire la<br />
imobilele <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> structurile teritori<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong> urmează să conducă<br />
/au condus la pronunţarea unor soluţii <strong>de</strong> admitere a cererilor <strong>de</strong><br />
retrocedare.<br />
Cu referire la imobilul <strong>de</strong>ţinut <strong>de</strong> DJAN Constanţa, prin<br />
retrocedarea acestuia către fostul proprietar, s-a dispus menţinerea<br />
afectaţiunii pe o durată <strong>de</strong> trei ani, potrivit legii.<br />
De asemenea, fiind stabilit pe c<strong>al</strong>e ju<strong>de</strong>cătorească faptul că titlul<br />
<strong>de</strong>ţinut, cu privire la imobilul în care îşi are sediul DJAN Sibiu, nu este<br />
v<strong>al</strong>abil, s-a dispus retrocedarea acestuia fără a exista forma instituţion<strong>al</strong>ă<br />
prin care să se asigure un spaţiu a<strong>de</strong>cvat în locul celui retrocedat. În<br />
prezent, DJAN Sibiu se află în situaţia <strong>de</strong> a nu mai avea un<strong>de</strong> să<br />
funcţioneze întrucât actu<strong>al</strong>ul sediu a fost retrocedat către Consistoriul<br />
Superior <strong>al</strong> Bisericii Evanghelice din România şi există riscul <strong>de</strong> nu se<br />
putea păstra afectaţiunea, aceasta fiind condiţionată <strong>de</strong> către actu<strong>al</strong>ul<br />
proprietar <strong>de</strong> restituirea unei cantităţi importante <strong>de</strong> arhivă.<br />
Este revendicat imobilul în care se află sediul DMBAN. Cauza<br />
se află pe rolul Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, constituită<br />
în cadrul MIRA. Având în ve<strong>de</strong>re datele şi informaţiile pe care le<br />
<strong>de</strong>ţinem, cererea <strong>de</strong> retrocedare nu este întemeiată, întrucât nu există<br />
i<strong>de</strong>ntitate <strong>de</strong> stradă şi nr. poşt<strong>al</strong> între imobilul revendicat <strong>de</strong> petent şi<br />
imobilul situat în prezent în C<strong>al</strong>ea Văcăreşti nr. 470. Mai mult, pentru<br />
înlăturarea oricărui dubiu, s-a dispus efectuarea unei expertize<br />
extrajudiciare.<br />
Există un litigiu aflat pe rolul Ju<strong>de</strong>cătoriei Caransebeş având ca<br />
obiect revendicarea imobilului în care se află şi în prezent sediul DJAN<br />
Caraş-Severin, imobil cu privire la care nu <strong>de</strong>ţinem nici un titlu, motiv<br />
pentru care urmează să se pronunţe o hotărâre <strong>de</strong> evacuare.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Litigii privind acordarea drepturilor <strong>de</strong> natură s<strong>al</strong>ari<strong>al</strong>ă <strong>de</strong>curgând<br />
din raporturile <strong>de</strong> funcţie publică<br />
În anul 2007, funcţionarii publici din cadrul <strong>ANR</strong> – Aparat<br />
Propriu şi structuri teritori<strong>al</strong>e – şi foşti funcţionari publici ai instituţiei<br />
noastre au solicitat pe c<strong>al</strong>e ju<strong>de</strong>cătorească acordarea sumelor<br />
reprezentând prima <strong>de</strong> concediu pentru perioada când acest drept a fost<br />
suspendat prin legi bugetare anu<strong>al</strong>e. În toate aceste litigii, pentru fiecare<br />
dosar în parte, <strong>ANR</strong> au formulat apărări (întâmpinări, precizări, note<br />
scrise, căi extraordinare <strong>de</strong> atac). Toate hotărârile ju<strong>de</strong>cătoreşti<br />
pronunţate până în prezent au stabilit dreptul funcţionarilor publici la<br />
acordarea sumelor reprezentând prima <strong>de</strong> concediu, drept recunoscut şi<br />
prin intrarea în vigoare a OUG nr. 146/2007, publicată în MOf nr.<br />
887/20 <strong>de</strong>cembrie 2007.<br />
În raport cu cele prezentate mai sus şi având în ve<strong>de</strong>re motivele<br />
care pot fi invocate, potrivit legii, în fundamentarea căilor <strong>de</strong> atac,<br />
directorul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> a an<strong>al</strong>izat şi a aprobat raportul înregistrat sub<br />
nr. 839/15.01.2008 prin care s-a <strong>de</strong>cis renunţarea la exercitarea căilor<br />
<strong>de</strong> atac împotriva hotărârilor ju<strong>de</strong>cătoreşti pronunţate în cauzele având<br />
ca obiect plata primelor <strong>de</strong> concediu, cu precizarea că, în ipoteza în care<br />
aceste hotărâri ju<strong>de</strong>cătoreşti vor fi susceptibile <strong>de</strong> critică, în sensul<br />
acordării unor drepturi necuvenite, <strong>ANR</strong> vor exercita căile <strong>de</strong> atac<br />
prevăzute <strong>de</strong> lege.<br />
41<br />
IMAGINEA ARHIVELOR NAŢIONALE<br />
Relaţiile publice reprezintă un domeniu <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> a cărui<br />
vastitate nu a fost suficient evi<strong>de</strong>nţiată. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
strategic, relaţiile publice reprezintă modul în care acţiunile şi politica<br />
unei instituţii afectează publicul – interacţiunea directă a angajaţilor cu<br />
cetăţenii şi participarea instituţiei la <strong>activitate</strong>a comunităţii. Din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tactic însă, o strategie coerentă şi acţiunile corecte nu au nicio<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
42<br />
v<strong>al</strong>oare dacă publicul nu înţelege această politică şi nu este pus în temă<br />
în legătură cu acele acţiuni. Esenţa activităţii în domeniul relaţiilor<br />
publice rămâne comunicarea, în speci<strong>al</strong> în forma ei scrisă. Prin<br />
intermediul compartimentului <strong>de</strong> relaţii publice, o instituţie acţionează<br />
cu responsabilitate şi receptivitate – din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> politicii<br />
aplicate şi <strong>al</strong> informării – în interesul ei şi <strong>al</strong> publicului. Implicaţiile<br />
activităţii <strong>de</strong> relaţii publice sunt majore atât pentru imaginea internă, cât<br />
şi pentru imaginea instituţiei în exterior. Speci<strong>al</strong>istul în relaţii publice<br />
trebuie să reprezinte o interfaţă între politica manageri<strong>al</strong>ă a instituţiei şi<br />
categoriile <strong>de</strong> public cărora li se a<strong>de</strong>sează aceasta, şi anume angajaţii şi<br />
cetăţenii care beneficiază <strong>de</strong> serviciile instituţiei.<br />
La nivelul <strong>ANR</strong>, până în anul 2007 nu a existat o structură <strong>de</strong><br />
sine stătătoare care să aibă ca obiect <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> relaţiile publice, însă<br />
începând cu acest an Compartimentul <strong>de</strong> Imagine şi Informare, <strong>de</strong>servit<br />
<strong>de</strong> două persoane, şi-a început <strong>activitate</strong>a.<br />
Imaginea <strong>ANR</strong>, la începutul anului 2007, aşa cum se reflecta ea<br />
în mass media, în concepţia cetăţenilor şi a celor ce îşi <strong>de</strong>sfăşurau<br />
<strong>activitate</strong>a în cadrul acestei instituţii era controversată şi neclară. Această<br />
situaţie se datora în primul rând absenţei unei viziuni strategice<br />
promovate <strong>de</strong> managementul instituţiei cu privire la modul în care<br />
<strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> relaţii publice ar trebui să se <strong>de</strong>sfăşoare având în ve<strong>de</strong>re<br />
specificul instituţiei. De aici a rezultat imaginea superfici<strong>al</strong>ă a acestei<br />
instituţii în conştiinţa publicului. Şi tot <strong>de</strong> aici s-a ajuns la percepţia <strong>de</strong><br />
“feudă” a instituţiei, aflată în mâinile unei singure persoane, percepţie<br />
v<strong>al</strong>abilă inclusiv la nivelul MIRA.<br />
Începând din iulie 2007, în condiţiile în care se impunea o<br />
imagine a <strong>ANR</strong> cât mai aproape <strong>de</strong> re<strong>al</strong>itate, lipsită <strong>de</strong> festivisme şi <strong>de</strong><br />
“măreţe re<strong>al</strong>izări” fără acoperire în fapte, s-au făcut eforturi pentru<br />
iniţierea promovării imaginii <strong>ANR</strong>. Astfel, unul dintre princip<strong>al</strong>ele<br />
obiective <strong>al</strong>e planului <strong>de</strong> relaţii publice la nivelul <strong>ANR</strong> l-a constituit<br />
mediatizarea imaginii <strong>ANR</strong> în relaţia cu societatea civilă şi mass media<br />
şi asigurarea permanentă a re<strong>al</strong>izării liberului acces la informaţiile <strong>de</strong><br />
interes public şi a transparenţei <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong>e. În sensul re<strong>al</strong>izării acestui<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Direcţia <strong>de</strong> Comunicare şi Relaţii Publice a MIRA - februarie 2008<br />
Imaginea Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e reflectată în presa centr<strong>al</strong>ă în anul 2007<br />
Evoluţia vizibilităţii/polarităţii imaginii Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e reflectată în presa centr<strong>al</strong>ă în anul 2007
obiectiv, a fost iniţiat proiectul re<strong>al</strong>izării paginii web a instituţiei. Deşi<br />
au fost făcute numeroase <strong>de</strong>mersuri, crearea paginii web a <strong>ANR</strong> nu a<br />
fost percepută ca un obiectiv prioritar <strong>al</strong> instituţiei <strong>de</strong>cât în momentul<br />
schimbărilor la nivelul conducerii instituţiei.<br />
44<br />
Procesul <strong>de</strong> evoluţie a vizibilităţii <strong>ANR</strong> în mass-media a<br />
înregistrat schimbări majore pe parcursul anului 2007.<br />
În prima jumătate a anului 2007, apariţiile în presă, şi implicit<br />
mesajele transmise publicului larg referitor la <strong>activitate</strong>a <strong>ANR</strong> sunt<br />
reduse la scurte prezentări <strong>al</strong>e activităţilor cu caracter cultur<strong>al</strong>-ştiinţific<br />
(în fapt, cu caracter festivist), <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong> această instituţie cu ocazia<br />
a diverse evenimente. Articolele apărute în princip<strong>al</strong>ele cotidiene (Jurn<strong>al</strong>ul<br />
Naţion<strong>al</strong>, România Liberă, Evenimentul Zilei, Cotidianul) nu conturează o<br />
luare <strong>de</strong> poziţie a managerului instituţiei în raport cu princip<strong>al</strong>ele teme<br />
vehiculate în presă legat <strong>de</strong> această instituţie – mo<strong>de</strong>rnizarea instituţiei,<br />
limitarea accesului la documentele din perioada comunistă, acuzaţiile<br />
referitoare la tergiversarea modificării legii <strong>ANR</strong> etc. În concluzie, nu<br />
exista o imagine clară referitoare la specificul activităţii <strong>ANR</strong>, obiective,<br />
strategii, problemele <strong>de</strong> infrastructură cu care se confruntă, rolul şi<br />
importanţa instituţiei, modul în care aceasta este integrată în aparatul<br />
administrativ <strong>al</strong> statului. Există, în schimb, o serie <strong>de</strong> referiri negative cu<br />
privire la accesul la documentele <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> <strong>ANR</strong> şi modul în care<br />
această instituţie înţelege să se adapteze la rigorile societăţii<br />
contemporane.<br />
În urma monitorizării zilnice, pe parcursul primului trimestru <strong>al</strong><br />
anului 2007, a princip<strong>al</strong>elor cotidiene din presa centr<strong>al</strong>ă, s-a constatat<br />
ritmul ascen<strong>de</strong>nt <strong>al</strong> apariţiilor în presă <strong>al</strong> referirilor la <strong>ANR</strong>. S-a remarcat<br />
faptul că instituţia beneficiază <strong>de</strong> un potenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong> imagine slab fructificat.<br />
În luna ianuarie 2007, s-au înregistrat, la nivel centr<strong>al</strong>, trei articole<br />
referitoare la <strong>ANR</strong>, toate cu caracter neutru. Jurn<strong>al</strong>ul Naţion<strong>al</strong> publica în<br />
data <strong>de</strong> 8 ianuarie, în Ediţia <strong>de</strong> colecţie un amplu articol referitor la<br />
primul sediu <strong>al</strong> Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e, “Mânăstirea Mihai Vodă”. De<br />
asemenea, în Ziua a apărut în data <strong>de</strong> 27 ianuarie articolul intitulat<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Direcţia <strong>de</strong> Comunicare şi Relaţii Publice a MIRA - februarie 2008<br />
Evoluţia vizibilităţii/polarizării imaginii Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e, reflectată în presa loc<strong>al</strong>ă în anul 2007<br />
Imaginea Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e, reflectată în presa loc<strong>al</strong>ă în anul 2007
46<br />
“A<strong>de</strong>văratul Antonescu, cel din stenograme”, în care este prezentată<br />
<strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> v<strong>al</strong>orificare a documentelor <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e,<br />
respectiv publicarea lucrării Stenogramele şedinţelor Consiliului <strong>de</strong> Miniştri în<br />
anii guvernării lui Ion Antonescu.<br />
Articolul “Blaga ţine lacătul pe arhivele PCR” din data <strong>de</strong> 18<br />
ianuarie, publicat <strong>de</strong> “Cotidianul”, prezintă stagnarea noului proiect <strong>de</strong><br />
lege <strong>al</strong> Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e.<br />
Apariţiile înregistrate în presa loc<strong>al</strong>ă, referitoare la direcţiile<br />
ju<strong>de</strong>ţene <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong>, pe parcursul lunii ianuarie, sunt generate <strong>de</strong><br />
activităţile <strong>de</strong>sfăşurate cu ocazia sărbătoririi zilei <strong>de</strong> 24 ianuarie – Unirea<br />
Principatelor Române. Caracterul referirilor este în gener<strong>al</strong> neutru cu<br />
polarizări pozitive, iar stilul se menţine pe tonul festivist.<br />
Luna februarie aduce în presa centr<strong>al</strong>ă o creştere a potenţi<strong>al</strong>ului<br />
<strong>de</strong> imagine <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, în primul rând datorită expoziţiei organizate în<br />
colaborare cu Ambasada Mexicului, găzduită la sediul instituţiei.<br />
Mediatizarea acestui eveniment a <strong>de</strong>terminat apariţia a două ample<br />
articole în presa scrisă centr<strong>al</strong>ă: Jurn<strong>al</strong>ul Naţion<strong>al</strong> publica pe 11 februarie<br />
articolul “Civilizaţia mexicană la expoziţie”, iar în România Liberă din 13<br />
februarie apărea articolul “Co<strong>de</strong>xul Borgia, un enigmatic document<br />
cosmogonic”. De asemenea, Observatorul canadian, publicaţie difuzată în<br />
Canada, publica articolul “România <strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> vorbe: expoziţia –<br />
Din istoria Mexicului – co<strong>de</strong>xuri şi mărturii documentare”.<br />
Pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, articolul intitulat “Trafic <strong>de</strong> documente”,<br />
publicat <strong>de</strong> Jurn<strong>al</strong>ul Naţion<strong>al</strong> pe 19 februarie, a produs implicaţii negative<br />
pentru imaginea <strong>ANR</strong>, însă nu a generat nicio reacţie din partea<br />
instituţiei.<br />
Potenţi<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> imagine <strong>al</strong> instituţiei în presa loc<strong>al</strong>ă, la nivelul lunii<br />
februarie a înregistrat polarizări pozitive, p<strong>al</strong>ierele tematice fiind<br />
reprezentate <strong>de</strong> activităţile cu caracter public şi manifestările cu caracter<br />
ştiinţific <strong>de</strong>sfăşurate. Astfel, au apărut articole sau reportaje <strong>de</strong>spre<br />
activităţi <strong>de</strong>sfăşurate în cadrul <strong>ANR</strong> în următoarele ju<strong>de</strong>ţe: Bistriţa-<br />
Năsăud, Covasna, Botoşani, Mehedinţi, Sălaj, Vaslui, Dâmboviţa, Bacău,<br />
Constanţa, Mureş, Maramureş.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Imaginea <strong>de</strong> ansamblu a <strong>ANR</strong> reflectată <strong>de</strong> mass media dove<strong>de</strong>a<br />
lipsa <strong>de</strong> comunicare existentă atât în interiorul, cât şi în exteriorul<br />
instituţiei. Deşi articolele în presă nu lipsesc cu <strong>de</strong>săvârşire, ele reflectă<br />
foarte puţin sau <strong>de</strong>loc preocupările acestei instituţii pentru mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
şi adaptarea la cerinţele societăţii mo<strong>de</strong>r<br />
În prima parte a anului 2007, <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> relaţii publice a <strong>ANR</strong><br />
la nivel centr<strong>al</strong>, pe linia comunicării cu presa, se limitează la transmiterea <strong>de</strong><br />
comunicate <strong>de</strong> presă referitoare la diverse activităţi cu caracter cultur<strong>al</strong>ştiinţific,<br />
<strong>de</strong>legaţii internaţion<strong>al</strong>e etc., în fapt menirea acestora fiind<br />
exclusiv aceea <strong>de</strong> a scoate în evi<strong>de</strong>nţă portretul conducătorului <strong>de</strong> atunci<br />
<strong>al</strong> instituţiei. Acest fapt se datorează neglijării <strong>de</strong> către conducerea<br />
instituţiei a impactului <strong>de</strong>osebit <strong>al</strong> mass media în conturarea imaginii<br />
instituţiei în concepţia cetăţeanului.<br />
Conturarea i<strong>de</strong>ntităţii <strong>ANR</strong><br />
Cine suntem Care sunt obiectivele noastre<br />
Începând cu luna iulie a anului 2007, încep să se contureze primele<br />
elemente <strong>al</strong>e unei strategii <strong>de</strong> comunicare cu presa la nivelul <strong>ANR</strong><br />
Apariţiile în presă la acea dată dove<strong>de</strong>sc interesul crescând manifestat <strong>de</strong><br />
mass media cu privire la subiecte legate <strong>de</strong> această instituţie.<br />
Noua conducere a instituţiei a înţeles importanţa <strong>de</strong>osebită a<br />
transmiterii unui mesaj coerent către mijloacele <strong>de</strong> comunicare în masă<br />
pentru consolidarea imaginii acestei instituţii şi atragerea susţinerii<br />
societăţii civile. Prin aducerea la cunoştinţa publicului a problemelor cu<br />
care se confruntau <strong>ANR</strong>, s-a urmărit crearea unei imagini re<strong>al</strong>iste, care<br />
să clarifice o serie <strong>de</strong> întrebări.<br />
Conferinţa <strong>de</strong> presă <strong>de</strong>sfăşurată în data <strong>de</strong> 27 august 2007 a<br />
reprezentat prima dintr- o serie <strong>de</strong> acţiuni <strong>de</strong> relaţii publice care a<br />
contribuit la conturarea i<strong>de</strong>ntităţii <strong>ANR</strong> în conştiinţa publică. Conferinţa<br />
<strong>de</strong> presă a avut o tematică mai largă tocmai pentru a răspun<strong>de</strong> interesului<br />
manifestat <strong>de</strong> presă pentru o serie <strong>de</strong> probleme privind instituţia (a se<br />
ve<strong>de</strong>a Anexa). Această conferinţă îşi propunea să prezinte informaţii<br />
privind o serie <strong>de</strong> probleme încă neclare publicului larg cu privire la<br />
47<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
48<br />
cadrul <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, dar şi să atragă atenţia faţă <strong>de</strong> dificultăţile<br />
majore care au împiedicat mo<strong>de</strong>rnizarea instituţiei. Evenimentul a fost<br />
intens mediatizat, informaţii referitoare la el fiind transmise pe can<strong>al</strong>ele<br />
<strong>de</strong> televiziune TVR 1, Antena 1, Antena 3 (în direct), Naţion<strong>al</strong> TV şi<br />
posturile radio Europa Fm, BBC, Radio Lynx, Radio România<br />
Actu<strong>al</strong>ităţi. A fost prima acţiune <strong>de</strong> acest gen organizată <strong>de</strong> către <strong>ANR</strong><br />
care a stârnit un interes <strong>de</strong>osebit în presa românească centr<strong>al</strong>ă.<br />
Acesta a reprezentat un moment <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important pentru<br />
imaginea instituţiei. Implicarea conducerii în <strong>de</strong>zbaterea problemelor cu<br />
care se confruntă instituţia, prezentarea în termeni re<strong>al</strong>işti a obiectivelor<br />
şi strategiilor avute în ve<strong>de</strong>re au <strong>de</strong>terminat sporirea atenţiei acordate<br />
<strong>de</strong> presă. Gradul <strong>de</strong> vizibilitate mass media a instituţiei şi a managerului<br />
gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> a înregistrat, începând cu prima conferinţă, o creştere<br />
constantă. Lunar, apariţiile în presa centr<strong>al</strong>ă au înregistrat articole<br />
referitoare la preocupările şi obiectivele <strong>ANR</strong>.<br />
Dacă în prima parte a anului 2007 apariţiile în presa centr<strong>al</strong>ă<br />
consemnau bogăţia documentară a <strong>ANR</strong> şi preocuparea pentru<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea <strong>de</strong> activităţi ştiinţifice, în a doua parte a anului articolele<br />
apărute în presă prezintă, într-o lumină re<strong>al</strong>istă, poziţia <strong>ANR</strong> faţă <strong>de</strong><br />
princip<strong>al</strong>ele probleme cu care se confruntă. Transparenţa şi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea<br />
către public sunt liniile directoare care marchează strategia <strong>de</strong><br />
comunicare adoptată.<br />
Pentru a răspun<strong>de</strong> interesului manifestat <strong>de</strong> mass-media faţă <strong>de</strong><br />
<strong>activitate</strong>a <strong>ANR</strong> şi pentru a menţine această preocupare, a fost iniţiat<br />
ciclul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbateri având ca tematică accesul la documente. Prima<br />
<strong>de</strong>zbatere <strong>de</strong> acest gen, intitulată “<strong>Arhivele</strong> Comunismului şi drumul lor spre<br />
public”, a fost organizată cu prilejul Zilei Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e, în data <strong>de</strong><br />
31 octombrie, la sediul centr<strong>al</strong> din Bucureşti. În luna noiembrie, la Iaşi<br />
s-a <strong>de</strong>sfăşurat o a doua <strong>de</strong>zbatere, intitulată “Între anacronism şi reformă:<br />
arhivele şi documentarea ştiinţifică în România <strong>de</strong> astăzi”. Dezbaterea,<br />
organizată în colaborare cu Centrul <strong>de</strong> Studii asupra Comunismului şi<br />
Postcomunismului, Facultatea <strong>de</strong> Istorie a Universităţii “Al. I. Cuza” din<br />
Iaşi şi Societatea <strong>de</strong> Studii Istorice din România, şi-a propus să abor<strong>de</strong>ze<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
teme precum accesul la dosare, problema documentării ştiinţifice ca<br />
problemă <strong>de</strong> interes naţion<strong>al</strong>, accesul la fonduri, reformarea instituţiei<br />
arhivelor, elaborarea noii legi a arhivelor, prelucrarea arhivistică a<br />
documentelor istorice româneşti, măsurile pentru mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
arhivelor din România, informatizarea şi digit<strong>al</strong>izarea fondurilor <strong>de</strong><br />
arhivă. Acest ciclu a continuat în luna <strong>de</strong>cembrie, la Cluj, un<strong>de</strong> a fost<br />
organizată <strong>de</strong>zbaterea cu titlul “Accesul la documente şi reforma sistemului<br />
arhivistic”. Toate aceste acţiuni au sporit vizibilitatea <strong>ANR</strong>, contribuind<br />
la crist<strong>al</strong>izarea imaginii acestei instituţii în opinia publică.<br />
O <strong>al</strong>tă acţiune cu potenţi<strong>al</strong> <strong>de</strong> vizibilitate publică îl reprezintă<br />
iniţierea, în colaborare cu Asociaţia Romanian Fulbright Alumni, a<br />
ciclului <strong>de</strong> conferinţe Quo Vadis. Aceste manifestări îşi propun să<br />
iniţieze un nou câmp <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere în istoriografia română, prin<br />
abordarea unor teme precum modul în care i<strong>de</strong>ologia şi cultura istorică<br />
şi politică influenţează spaţiul public, rean<strong>al</strong>izarea istoriei i<strong>de</strong>ilor şi<br />
conceptelor soci<strong>al</strong>-politice, crearea premiselor pentru o cultură politică<br />
plur<strong>al</strong>istă prin limbaj, sursa conceptelor în cultura politică şi istorică şi<br />
revizuirea an<strong>al</strong>itică a acestora.<br />
În privinţa imaginii direcţiilor ju<strong>de</strong>ţene <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong>, s-a remarcat<br />
faptul că la nivel loc<strong>al</strong> această instituţie a fost mult mai bine situată în<br />
conştiinţa publică, relaţiile cu presa loc<strong>al</strong>ă având chiar un caracter<br />
tradiţion<strong>al</strong>. Lunar, în presa loc<strong>al</strong>ă au fost publicate articole pe diverse<br />
teme referitoare la <strong>activitate</strong>a sau problemele cu care se confruntau<br />
direcţiile ju<strong>de</strong>ţene. Totuşi, s-a remarcat necesitatea promovării unei<br />
strategii <strong>de</strong> relaţii publice unitare pornind <strong>de</strong> la princip<strong>al</strong>ele obiective pe<br />
această linie propuse <strong>de</strong> managerul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> instituţiei.<br />
La fin<strong>al</strong>ul anului 2007, imaginea <strong>ANR</strong> a început să <strong>de</strong>vină<br />
re<strong>al</strong>itate. Presa ne prezintă ca pe o instituţie în plină reformă, preocupată<br />
să vină în întâmpinarea cetăţenilor, dornică <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare. Vizibilitatea<br />
mass media este constantă, reflectând interesul permanent faţă <strong>de</strong><br />
acţiunile <strong>ANR</strong>.<br />
49<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
ANEXA<br />
Tematica prezentată la conferinţa <strong>de</strong> presă din 27 august 2007<br />
50<br />
A. Conturarea imaginii <strong>de</strong> ansamblu a Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e –<br />
cadru <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> şi atribuţii<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e se află în subordinea MIRA. Din punct<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> structurii organizatorice instituţia este <strong>al</strong>cătuită din<br />
Aparat centr<strong>al</strong>, DANIC, Direcţia Municipiului Bucureşti şi 41 <strong>de</strong><br />
direcţii ju<strong>de</strong>ţene.<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e au ca obiect <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> administrarea,<br />
păstrarea şi protecţia speci<strong>al</strong>ă a documentelor ce <strong>al</strong>cătuiesc FAN. S-a<br />
şi discutat <strong>de</strong>spre <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e ca <strong>de</strong>spre un vast <strong>de</strong>pozit <strong>al</strong><br />
memoriei colective, <strong>al</strong> memoriei naţiunii, o sursă istorică <strong>de</strong> primă<br />
importanţă. Grija faţă <strong>de</strong> arhive arată grija pe care o societate o are<br />
faţă <strong>de</strong> trecutul său.<br />
Conform preve<strong>de</strong>rilor Legii 16/1996 (sau Legea Arhivelor),<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e acordă asistenţă <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate şi asigură<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea unitară a operaţiunilor arhivistice la nivelul tuturor<br />
creatorilor si <strong>de</strong>ţinătorilor <strong>de</strong> documente, asigură, prin intermediul<br />
sălilor <strong>de</strong> studiu, accesul la studierea documentelor din fondurile şi<br />
colecţiile <strong>de</strong>ţinute, eliberează copii, extrase şi certificate pe baza<br />
documentelor <strong>de</strong>ţinute, elaborează norme şi metodologii <strong>de</strong> lucru<br />
privind practica arhivistică, controlează aplicarea preve<strong>de</strong>rilor legii pe<br />
linia activităţii <strong>de</strong> arhivă, preia <strong>de</strong> la creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> arhivă<br />
documentele care fac parte din FAN, asigură pregătirea şi<br />
perfecţionarea person<strong>al</strong>ului pe linie <strong>de</strong> arhivă <strong>de</strong> la creatorii şi<br />
<strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> arhivă, asigură documentele pe bază <strong>de</strong> microfilme şi<br />
<strong>al</strong>te forme <strong>de</strong> reproducere a<strong>de</strong>cvate, întreţine şi <strong>de</strong>zvoltă relaţii cu<br />
organele şi instituţiile similare din străinătate, în ve<strong>de</strong>rea informării<br />
reciproce în domeniul arhivistic şi <strong>al</strong> schimbului <strong>de</strong> documente şi <strong>de</strong><br />
reproduceri <strong>de</strong> pe acestea, asigură aplicarea convenţiilor şi acordurilor<br />
internaţion<strong>al</strong>e privind domeniul arhivistic şi participă la congrese,<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
conferinţe, reuniuni şi consfătuiri arhivistice internaţion<strong>al</strong>e.<br />
Aşadar, <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e nu furnizează doar materi<strong>al</strong>ul<br />
necesar pentru scrierea istoriei noastre (operaţiune în care sunt<br />
angrenaţi câteva sute <strong>de</strong> istorici, jurn<strong>al</strong>işti etc.), ci pun la dispoziţia<br />
cetăţenilor (<strong>de</strong> ordinul sutelor <strong>de</strong> mii) acte care dove<strong>de</strong>sc c<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong><br />
proprietari ai unor terenuri (spre exemplu, punerea în aplicare a Legii<br />
18 a fost posibilă şi datorită documentelor <strong>de</strong> la <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e),<br />
clădiri, c<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> refugiaţi (cazul cetăţenilor români care în 1940<br />
au fost nevoiţi să părăsească Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul<br />
Herţa, nordul Transilvaniei şi Cadrilaterul).<br />
B. Precizări privind <strong>Arhivele</strong> Comunismului<br />
În legătură cu această temă, Directorul Gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e a prezentat istoricul preluărilor arhivei CC <strong>al</strong> PCR, stadiul<br />
<strong>de</strong> prelucrare a acestei arhive, necesitatea asigurării accesului la aceste<br />
documente.<br />
“Începând cu anul 1993, a început acţiunea <strong>de</strong> predare, în<br />
regim <strong>de</strong> urgenţă, la solicitarea Ministerului Apărării Naţion<strong>al</strong>e, a<br />
documentelor din arhiva CC <strong>al</strong> PCR către <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e. Astfel,<br />
între anii 1993-2000, în gestiunea instituţiei noastre au ajuns<br />
aproximativ 5.000 <strong>de</strong> metri liniari <strong>de</strong> arhivă, după un periplu prin<br />
diverse locaţii: Piteşti, Clinceni (Ilfov), Militari, C<strong>al</strong>ea Văcăreşti<br />
(Bucureşti).<br />
Arhiva Istorică a CC <strong>al</strong> PCR (900 m. l.) este formată din 212<br />
fonduri şi colecţii privind perioada anterioară anului 1944. Arhiva<br />
ulterioară anului 1944, constituită <strong>de</strong> CC <strong>al</strong> PCR, este în cantitate <strong>de</strong><br />
aproximativ 3.500 m. l., dintre care cca. 2.500 <strong>de</strong> m. l. sunt fără<br />
instrumente <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă, aflându-se în prezent, în parte, <strong>de</strong>pozitată în<br />
spaţii proprii din Bucureşti.<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e au mai preluat şi <strong>al</strong>te arhive provenite <strong>de</strong><br />
la diverse structuri aflate în subordinea PCR: Arhiva Muzeului <strong>de</strong> Istorie<br />
a PCR (105 m. l.), preluată <strong>de</strong> la Muzeul Ţăranului Român, în 1991;<br />
Arhiva Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe Soci<strong>al</strong>e şi Politice (180 m. l.), a fost preluată în<br />
51<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
52<br />
1994, găsită abandonată într-un <strong>de</strong>pozit din Bucureşti; Arhiva Uniunii<br />
Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Stu<strong>de</strong>nţilor Comunişti din<br />
România (330 m. l.), preluată <strong>de</strong> la Biroul pentru Tineret şi Turism, în<br />
1991, şi <strong>de</strong> la Ministerul Apărării Naţion<strong>al</strong>e, în anii 1993 şi 1995.<br />
Aceste arhive au fost preluate în bună măsură fără mijloace <strong>de</strong><br />
evi<strong>de</strong>nţă.<br />
La Direcţiile ju<strong>de</strong>ţene <strong>al</strong>e Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e se află arhivele<br />
structurilor loc<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e PCR şi <strong>al</strong>e organismelor subordonate. În m. l.,<br />
fiecare direcţie ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong>ţine între aproximativ 400 şi 800 <strong>de</strong> m. l.<br />
<strong>de</strong> arhivă <strong>de</strong> acest tip.<br />
“Putem spune, fără teama <strong>de</strong> a greşi, că este în interesul<br />
societăţii ca arhivele comunismului să fie publice, pentru că privesc<br />
trecutul viu <strong>al</strong> naţiunii. Aşa cum s-a mai spus, accesul la informaţie –<br />
inclusiv la arhive – este un bun reper <strong>al</strong> <strong>de</strong>mocratizării unei societăţi,<br />
<strong>al</strong> unei societăţi mature. Secretomania nu îşi are locul într-o instituţie<br />
din România anului 2007, aflată în plin proces <strong>de</strong> transformare<br />
instituţion<strong>al</strong>ă (chiar şi ministerul în care suntem integraţi se intitulează<br />
<strong>al</strong> Reformei Administrative).<br />
După cum am mai <strong>de</strong>clarat, accesul la informaţie, inclusiv la<br />
Arhive, este un drept <strong>al</strong> cetăţeanului. Chiar dacă Legea 16/1996 este<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> restrictivă în privinţa termenelor <strong>de</strong> dare în circuitul public<br />
a diferitelor tipuri <strong>de</strong> documente, reamintesc că România este<br />
membră a Uniunii Europene <strong>de</strong> la 1 ianuarie 2007. Iar Recomandarea<br />
nr. R (2000) 13 a Comitetului <strong>de</strong> Miniştri <strong>al</strong> Statelor Membre <strong>al</strong>e<br />
Uniunii Europene conţine o preve<strong>de</strong>re foarte importantă pentru noi,<br />
şi anume, documentele date în cercetare unei persoane trebuie date<br />
tuturor celor care le solicită.<br />
Conţinutul documentelor <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e nu<br />
este dictat <strong>de</strong> instituţie, incluzând aici arhivele create <strong>de</strong> fostul Partid<br />
Comunist şi <strong>de</strong> structurile subordonate acestuia. Precizez că <strong>Arhivele</strong><br />
Naţion<strong>al</strong>e nu <strong>de</strong>ţin dosare create <strong>de</strong> Securitate, <strong>de</strong> poliţia politică a<br />
regimului comunist. Responsabilitatea pentru utilizarea documentelor<br />
revine exclusiv cercetătorilor.”<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
“Noi nu putem, nu avem dreptul <strong>de</strong> a interzice accesul la<br />
<strong>Arhivele</strong> comunismului românesc cercetătorilor care solicită acest<br />
lucru. Totuşi, ţinem să atragem atenţia că ar trebui să fim cu toţii –<br />
istorici, arhivişti sau jurn<strong>al</strong>işti - precauţi, chiar extrem <strong>de</strong> precauţi, în<br />
utilizarea datelor din documentele provenind <strong>de</strong> la regimul comunist.<br />
Ca istoric, eu nu sunt pentru instrument<strong>al</strong>izarea trecutului. Fiecare<br />
document are istoria lui, cu gra<strong>de</strong> diferite <strong>de</strong> veridicitate. În plus, avem<br />
nevoie întot<strong>de</strong>auna şi <strong>de</strong> <strong>al</strong>te surse, pentru a putea corobora<br />
informaţiile şi a oferi explicaţii veridice asupra unor fenomene,<br />
evenimente sau personaje istorice ori contemporane cu noi.”<br />
C. Princip<strong>al</strong>ele obiective <strong>al</strong>e conducerii <strong>ANR</strong><br />
Cu privire la acest subiect, Directorul Gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e a menţionat:<br />
“Dorim să facem din <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e un serviciu public în<br />
slujba cetăţeanului, adică să asigurăm accesul liber şi eg<strong>al</strong> la serviciile<br />
instituţiei, în conformitate cu legile în vigoare. Dorim să facem din<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e o instituţie mo<strong>de</strong>rnă, în acord cu legile statului<br />
român şi <strong>al</strong>e UE, a cărei parte este şi România.<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e trebuie să <strong>de</strong>vină o instituţie transparentă,<br />
<strong>de</strong>schisă publicului.”<br />
“Liberul acces la arhive reprezintă o obligaţie leg<strong>al</strong>ă pentru<br />
arhivişti. Interesele <strong>de</strong> cercetare <strong>al</strong>e arhiviştilor – perfect îndreptăţite,<br />
legitime – se cuvin a fi ţinute într-un echilibru cu datoria <strong>de</strong> a<br />
administra în mod competent documentele încredinţate lor în baza<br />
Legii.”<br />
O nouă Lege a Arhivelor. Imaginea publică a Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e se cere «reabilitată». Desigur, o bună comunicare cu<br />
utilizatorii arhivelor nu se poate face în absenţa unor schimbări<br />
structur<strong>al</strong>e. În acest moment avem o Lege a Arhivelor (nr. 16/1996)<br />
făcută din perspectiva intereselor statului şi mai puţin a interesului<br />
cetăţeanului. Chiar şi aşa, aplicarea corectă a preve<strong>de</strong>rilor leg<strong>al</strong>e va<br />
permite în scurt timp, cu siguranţă, îmbunătăţirea activităţii <strong>ANR</strong>.<br />
53<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
54<br />
În orice caz, în acest moment există un interes în interiorul Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e, la nivelul MIRA, dar şi la nivelul MCC pentru re<strong>al</strong>izarea<br />
unui proiect <strong>de</strong> lege mo<strong>de</strong>rn, în acord cu timpul în care trăim.<br />
Oricum, proiectul <strong>de</strong> lege va trebui înaintat ministrului <strong>de</strong> resort, adus<br />
apoi la cunoştinţa opiniei publice, supus <strong>de</strong>zbaterii publice, aprobat<br />
<strong>de</strong> guvern şi apoi trimis în Parlament, care <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> prin vot dacă trece<br />
sau nu.<br />
Problemele structur<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e. Există<br />
probleme structur<strong>al</strong>e: nevoi mari, fonduri insuficiente, săli <strong>de</strong> lectură<br />
mici, uneori aglomerate, nedotate cu mijloace mo<strong>de</strong>rne (partea<br />
vizibilă), spaţiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare, informatizarea etc., numărul mare <strong>de</strong><br />
cereri <strong>de</strong> rezolvat (ani la rând a fost problema cererilor legate <strong>de</strong><br />
proprietate, acum <strong>de</strong> pensii), ceea ce blochează practic <strong>activitate</strong>a<br />
tradiţion<strong>al</strong>ă, obişnuită a arhiviştilor şi arhivarilor. Dorim găsirea unor<br />
soluţii pentru toate aceste probleme. Bunăoară, acum două săptămâni<br />
a fost inaugurat website-ul Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e, pe care există<br />
informaţii <strong>de</strong> interes pentru public.<br />
Person<strong>al</strong>ul din <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e. În <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e<br />
trebuie să troneze leg<strong>al</strong>itatea, competiţia onestă şi productivă între<br />
angajaţi. Nu vor fi admise piedici extr<strong>al</strong>eg<strong>al</strong>e, în speţă discriminările<br />
pe bază <strong>de</strong> vârstă, sex, naţion<strong>al</strong>itate, religie, simpatii politice ş.a.m.d.<br />
Activitatea angajaţilor trebuie să fie predictibilă. Există un cod<br />
<strong>de</strong>ontologic internaţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> arhivistului, care se cuvine respectat.<br />
Ierarhiile sunt importante într-o instituţie. Sperăm într-o aşezare<br />
corectă a v<strong>al</strong>orilor în această instituţie cu un trecut complicat.<br />
Relaţiile AN cu instituţiile statului şi cu societatea. Sunt<br />
absolut necesare relaţii bune cu instituţiile statului, în primul rând cu<br />
MIRA (ministerul din care facem parte), dar şi cu instituţiile <strong>de</strong><br />
cercetare, cu cele cultur<strong>al</strong>e, cu societatea civilă.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE <strong>ANR</strong><br />
Anul 2007 a fost, din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong> relaţiilor<br />
internaţion<strong>al</strong>e, marcat <strong>de</strong> intrarea României în Uniunea<br />
Europeană. În acest context, <strong>ANR</strong> au <strong>de</strong>venit membru <strong>al</strong> EBNA,<br />
condiţie ce a implicat participarea reprezentanţilor instituţiei noastre la<br />
cele două reuniuni anu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e acestui organism european.<br />
Prima dintre acestea a avut loc la Berlin, la sfârşitul lunii aprilie.<br />
Cu acea ocazie, pentru a marca intrarea în Uniunea Europeană, <strong>Arhivele</strong><br />
Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României şi Direcţia Gener<strong>al</strong>ă a Arhivelor Statului din<br />
Bulgaria au organizat în comun o expoziţie cu tema Dunărea, fluviu<br />
european – oraşe dunărene din România şi Bulgaria, <strong>al</strong> cărei vernisaj a avut loc<br />
în data <strong>de</strong> 26 aprilie, la <strong>de</strong>butul întrunirii EBNA. În perioada<br />
premergătoare reuniunii s-a <strong>de</strong>sfăşurat cea <strong>de</strong>-a treia Conferinţă<br />
Europeană privind Standardizarea şi <strong>Arhivele</strong> Digit<strong>al</strong>e, la care a<br />
participat şi <strong>de</strong>legaţia română prezentă la Berlin. În cadrul lucrărilor au<br />
fost prezentate programe <strong>de</strong> digit<strong>al</strong>izare a arhivelor din Germania,<br />
Franţa, Polonia, Marea Britanie, It<strong>al</strong>ia, Elveţia, Spania, Statele Unite <strong>al</strong>e<br />
Americii şi Austr<strong>al</strong>ia, precum şi experienţele acumulate pe parcursul<br />
implementării acestora, experienţe care, sperăm, vor ajuta la introducerea<br />
unui program similar <strong>de</strong> digit<strong>al</strong>izare şi în arhivele româneşti.<br />
Cea <strong>de</strong>-a doua reuniune EBNA din anul 2007 a avut loc la<br />
Lisabona, la începutul lunii <strong>de</strong>cembrie, printre temele abordate fiind şi<br />
cele referitoare la Port<strong>al</strong>ul European <strong>al</strong> Arhivelor şi Programul <strong>de</strong><br />
standardizare pentru <strong>de</strong>scrierea arhivistică.<br />
Tot datorită noului statut <strong>de</strong> membru <strong>al</strong> EBNA, un expert <strong>al</strong><br />
instituţiei noastre a participat la reuniunea Grupului <strong>de</strong> Lucru <strong>al</strong><br />
Arhiviştilor Europeni (GAE). De <strong>al</strong>tfel, coordonatorul Grupului <strong>de</strong><br />
arhivişti europeni din partea Comisiei Europene, Josephus Schram, şi<br />
ambasadorul Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, Lazăr<br />
Comănescu, au solicitat în anul 2006 <strong>ANR</strong> <strong>de</strong>semnarea unui<br />
reprezentant care să participe, în c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> observator activ, la lucrările<br />
grupului mai sus menţionat, format din experţi numiţi <strong>de</strong> către statele<br />
55<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
56<br />
membre şi instituţiile Uniunii Europene. Acest grup <strong>de</strong> lucru, care are<br />
drept obiectiv asigurarea cooperării şi coordonării, la nivelul Uniunii<br />
Europene, a problematicii arhivelor, se întruneşte <strong>de</strong> două ori pe an, în<br />
sesiune plenară, şi urmează să prezinte, în toamna anului 2008, un raport<br />
<strong>de</strong> etapă.<br />
Din partea <strong>ANR</strong>, a fost <strong>de</strong>semnat un reprezentant în cadrul<br />
acestui grup <strong>de</strong> lucru, care a participat la cele două sesiuni din anul 2006<br />
în c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> observator. Întrucât, <strong>de</strong> la începutul anului 2007, România<br />
a <strong>de</strong>venit stat membru <strong>al</strong> Uniunii Europene, statutul <strong>de</strong> observator <strong>al</strong><br />
reprezentantului <strong>ANR</strong> s-a transformat în cel <strong>de</strong> expert în cadrul<br />
Grupului <strong>de</strong> lucru. Prima dintre reuniuni a avut loc la Bruxelles, la<br />
începutul lunii iunie, iar cea <strong>de</strong>-a doua s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Lisabona,<br />
premergător reuniunii EBNA, la aceasta participând <strong>de</strong>legaţia română <strong>de</strong><br />
la EBNA.<br />
O <strong>al</strong>tă manifestare arhivistică europeană <strong>de</strong> mare interes este<br />
Forumul DLM, care s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Lisabona, în perioada 23-24<br />
noiembrie. Întâlnirea <strong>de</strong> la Lisabona a reprezentat practic prima<br />
participare ofici<strong>al</strong>ă a <strong>ANR</strong>. Forumul DLM (acronim <strong>de</strong> la Document<br />
Lifecycle Managemet Electronic Records – Administrarea ciclului <strong>de</strong> viaţă <strong>al</strong><br />
documentelor electronice) reprezintă o asociaţie <strong>de</strong> membri din sectorul<br />
public, cercetare şi organizaţii private, care se preocupă <strong>de</strong> arhivele<br />
electronice (digit<strong>al</strong>e). Originea acestui forum se regăseşte în 14<br />
noiembrie 1991, atunci când Consiliul Europei invita Comisia<br />
Europeană să înfiinţeze un grup <strong>de</strong> experţi din statele membre, cu<br />
scopul <strong>de</strong> a coordona <strong>activitate</strong>a în arhivele din cadrul Uniunii<br />
Europene. Experţii numiţi <strong>de</strong> statele membre au elaborat ulterior un<br />
<strong>Raport</strong> asupra arhivelor, cunoscut ca The Black Book, pe baza căruia au fost<br />
redactate concluziile Consiliului din 17 iunie 1994, referitoare la o mai<br />
mare cooperare în domeniul arhivelor. Dincolo <strong>de</strong> sublinierea repetată<br />
a importanţei arhivelor ca patrimoniu european, una din măsurile asupra<br />
cărora s-a căzut <strong>de</strong> acord a fost organizarea unui forum multidisciplinar,<br />
care să se <strong>de</strong>sfăşoare în cadrul Comunităţii Europene şi care să se ocupe<br />
<strong>de</strong> problemele administrării, <strong>de</strong>pozitării, conservării şi regăsirii<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
documentelor digit<strong>al</strong>e.<br />
Implicarea <strong>ANR</strong> în c<strong>al</strong>endarul manifestărilor arhivistice<br />
europene constituie un fenomen <strong>de</strong> o <strong>de</strong>osebită importanţă, care vine să<br />
marcheze şi în domeniul arhivisticii <strong>al</strong>inierea României la Uniunea<br />
Europeană. După cum s-a <strong>de</strong>monstrat şi la Lisabona, aspectele practice<br />
naţion<strong>al</strong>e pot fi aduse în <strong>de</strong>zbatere europeană, fie pentru gener<strong>al</strong>izarea<br />
unor cazuri <strong>de</strong> bună practică româneşti, fie pentru i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> soluţii<br />
pentru unele probleme cu care se confruntă <strong>ANR</strong>, în aplicarea politicilor<br />
s<strong>al</strong>e publice specifice. În eg<strong>al</strong>ă măsură, prezenţa <strong>ANR</strong> în acest cadru<br />
permite întâlnirea celor mai buni speci<strong>al</strong>işti şi a celor mai reprezentative<br />
structuri <strong>al</strong>e acestui domeniu, fapt care, pe termen lung, favorizează<br />
stabilirea <strong>de</strong> contacte menite să ofere răspunsuri eficiente nevoilor<br />
instituţiei noastre. Prezenţa <strong>ANR</strong> la aceste reuniuni, EBNA, DLM şi<br />
GAE, reprezintă o evoluţie importantă în cadrul relaţiilor internaţion<strong>al</strong>e,<br />
instituţia noastră putând astfel să se implice direct în programele şi<br />
proiectele <strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong> arhivele europene şi în procesul <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong><br />
privind reglementările arhivistice în cadrul Uniunii Europene.<br />
Relaţiile <strong>ANR</strong> cu instituţiile similare din străinătate sunt<br />
reglementate <strong>de</strong> acordurile bilater<strong>al</strong>e încheiate cu respectivele instituţii.<br />
Un asfel <strong>de</strong> document juridic, Acordul <strong>de</strong> cooperare în domeniul arhivistic între<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e din România şi <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e din Ungaria, a fost<br />
semnat cu ocazia <strong>de</strong>plasării unei <strong>de</strong>legaţii a <strong>ANR</strong> la Budapesta, în<br />
perioada 19-23 martie 2007. Acordul respectiv reglementează aspectele<br />
legate <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea activităţii specifice <strong>de</strong> colaborare bilater<strong>al</strong>ă privind<br />
schimbul <strong>de</strong> experienţă în domeniile <strong>de</strong> interes comun <strong>al</strong>e celor două<br />
instituţii naţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> arhivă, schimb <strong>de</strong> publicaţii <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate şi <strong>de</strong><br />
copii <strong>de</strong> pe documentele <strong>de</strong> arhivă, stagii <strong>de</strong> cercetare, editarea în comun<br />
a unor publicaţii referitoare la istoria relaţiilor dintre România şi<br />
Ungaria etc.<br />
O <strong>al</strong>tă componentă importantă a relaţiilor internaţion<strong>al</strong>e din<br />
anul 2007 a fost organizarea în comun cu <strong>al</strong>te administraţii naţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong><br />
arhive a unor expoziţii şi simpozioane. Astfel, conform preve<strong>de</strong>rilor<br />
Protocolului <strong>de</strong> colaborare în domeniul arhivistic între <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e din<br />
57<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
România şi Direcţia Gener<strong>al</strong>ă a Arhivelor Statului din Bulgaria, semnat la<br />
Bucureşti în anul 2006, a fost inclusă în Planul <strong>de</strong> relaţii internaţion<strong>al</strong>e<br />
<strong>al</strong> <strong>ANR</strong> pe anul 2007 organizarea unei expoziţii comune româno-bulgară<br />
cu tema “Dunărea, fluviu european, oraşe dunărene din România şi Bulgaria”.<br />
Cu ocazia reuniunii Grupului <strong>de</strong> Arhivişti Europeni (GAE) din statele<br />
membre UE, care s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Bruxelles, în luna <strong>de</strong>cembrie a anului<br />
2006, şi la care au participat, în c<strong>al</strong>itate <strong>de</strong> observatori, reprezentanţi ai<br />
Arhivelor din România şi Bulgaria, s-a propus ca expoziţia mai sus<br />
menţionată să fie vernisată la Berlin, în cadrul întrunirii directorilor<br />
administraţiilor naţion<strong>al</strong>e <strong>de</strong> arhivă din Europa, din perioada 26-27<br />
aprilie 2007, un<strong>de</strong> s-a <strong>de</strong>plasat o <strong>de</strong>legaţie a instituţiei noastre, condusă<br />
<strong>de</strong> directorul gener<strong>al</strong> adjunct. Expoziţia s-a bucurat <strong>de</strong> un foarte mare<br />
succes în rândul participanţilor la reuniunea EBNA, fiind apoi expusă<br />
la Bucureşti, Sofia şi <strong>al</strong>te locaţii din România şi Bulgaria, iar în anul 2008<br />
va fi prezentată la Ulm şi la Strasbourg.<br />
În luna mai 2007, Institutul Cultur<strong>al</strong> Român “Dimitrie<br />
Cantemir” din Istanbul, în colaborare cu Ambasada României în Turcia,<br />
a organizat la Izmir un simpozion având ca temă Evoluţia Relaţiilor<br />
româno-turce. Consulatul României la Istanbul a transmis Arhivei<br />
Diplomatice a MAE şi Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e invitaţia <strong>de</strong> a colabora la<br />
organizarea acestei manifestări ce constituie un prilej <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
promovare a imaginii României în străinătate. Participarea <strong>ANR</strong> a fost<br />
în mod speci<strong>al</strong> solicitată, expoziţia organizată pe tema relaţiilor românoturce,<br />
<strong>al</strong> cărei vernisaj a avut loc la Bucureşti, în luna octombrie 2006,<br />
constituind un element <strong>de</strong> mare interes în cadrul simpozionului. Pentru<br />
a da curs acestei solicitări, o <strong>de</strong>legaţie a <strong>ANR</strong> s-a <strong>de</strong>plasat la Izmir.<br />
Succesul <strong>de</strong> care s-a bucurat expoziţia, prin diversitatea genului <strong>de</strong><br />
documente expuse, încadrând perioada istorică 1614-1962, dar şi prin<br />
atragerea unui public variat (elevi, stu<strong>de</strong>nţi, profesori, cercetători,<br />
reprezentanţi ai diasporei române din Turcia etc.) a <strong>de</strong>terminat ca<br />
reprezentanţi ai autorităţilor loc<strong>al</strong>e din Izmir să solicite <strong>ANR</strong>, prin<br />
intermediul Consulatului Gener<strong>al</strong> din Izmir, prelungirea cu încă 3<br />
săptămâni a acestei expoziţii. Pe lângă punerea în v<strong>al</strong>oare a surselor<br />
59<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
60<br />
documentare aflate în păstrarea instituţiei noastre, a fost posibilă şi<br />
aplicarea în practică a preve<strong>de</strong>rilor recentului Acord <strong>de</strong> cooperare<br />
încheiat între <strong>ANR</strong> şi <strong>Arhivele</strong> Statului din Turcia. În perioada 10-<br />
13 iulie, a avut loc la Istanbul o nouă prezentarea a expoziţiei, cu<br />
prilejul lucrărilor simpozionului “Evoluţia Relaţiilor româno-turce”, cu<br />
participarea arhiviştilor români care au luat parte la organizarea ei.<br />
În baza invitaţiei şi propunerii domnului Robert<br />
Kretzschmar, directorul Arhivei Landului Ba<strong>de</strong>n-Württemberg din<br />
Germania, în data <strong>de</strong> 25 septembrie 2007, <strong>ANR</strong> au organizat, în<br />
colaborare cu Arhiva Landului Ba<strong>de</strong>n-Württemberg şi Muzeul<br />
Naţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> Satului “Dimitrie Gusti”, un simpozion cu tema<br />
“Fotografia ca sursă documentară – România şi Germania, 1920-1950”, la<br />
care au participat arhivişti <strong>de</strong> la <strong>ANR</strong>, Muzeul Satului, cercetători<br />
români şi germani.<br />
O participare pe care o putem consi<strong>de</strong>ra tradiţion<strong>al</strong>ă este<br />
cea din Franţa. Printre acţiunile <strong>de</strong> relaţii internaţion<strong>al</strong>e pe care<br />
Direcţia Arhivelor din Franţa le <strong>de</strong>sfăşoară <strong>de</strong> foarte mulţi ani se<br />
numără şi Stagiul tehnic internaţion<strong>al</strong> <strong>de</strong> arhive, care este un<br />
program <strong>de</strong> formare profesion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong>stinat arhiviştilor francofoni<br />
din întreaga lume. Acest stagiu, creat în 1951 <strong>de</strong> <strong>Arhivele</strong> din Franţa,<br />
se adresează arhiviştilor francezi şi francofoni care lucrează în<br />
serviciile naţion<strong>al</strong>e sau loc<strong>al</strong>e, publice şi private. Deşi în primele<br />
<strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> la creare durata <strong>de</strong>sfăşurării Stagiului a fost <strong>de</strong> trei luni,<br />
în prezent aceasta a fost comprimată la doar două luni, între aprilie<br />
şi iunie, fiind organizat pe conferinţe, seminarii, vizite, ateliere <strong>de</strong><br />
lucru şi lucrări individu<strong>al</strong>e. În fiecare an, cursanţilor (peste 30 la<br />
număr) li se oferă oportunitatea <strong>de</strong> a învăţa practici arhivistice<br />
franceze şi străine, <strong>de</strong> a face schimburi <strong>de</strong> experienţă pe baza<br />
referatelor prezentate în cadrul stagiului sau <strong>al</strong> grupurilor tematice,<br />
<strong>de</strong> a iniţia proiecte <strong>de</strong> cooperare ş. a. Menţionăm că <strong>ANR</strong> au<br />
participat la acest stagiu, prin reprezentanţii săi, încă din anii ’50<br />
aproape anu<strong>al</strong>, iar materi<strong>al</strong>ele documentare aduse în ţară <strong>de</strong> cursanţi<br />
constituie o bază <strong>de</strong> informare arhivistică <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importantă,<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
ele fiind traduse şi v<strong>al</strong>orificate prin intermediul publicaţiilor <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate şi <strong>al</strong> sălilor <strong>de</strong> studiu din sistemul <strong>ANR</strong>. În acelaşi timp,<br />
experienţa profesion<strong>al</strong>ă dobândită în cadrul stagiului se reflectă în<br />
eforturile <strong>de</strong> remo<strong>de</strong>lare a sistemului arhivistic naţion<strong>al</strong> conform<br />
standar<strong>de</strong>lor europene.<br />
Participarea la întrunirile <strong>de</strong> anvergura celor <strong>de</strong> mai sus se<br />
impune a fi continuată, fie şi numai din perspectiva oferirii <strong>de</strong> noi<br />
şi noi oportunităţi care să conducă la un schimb <strong>de</strong> experienţă ce se<br />
doreşte să aibă consecinţe practice. Însuşirea experienţei Arhivelor<br />
din <strong>al</strong>te state nu poate <strong>de</strong>cât să conducă la posibilitatea<br />
implementării şi la nivelul <strong>ANR</strong>, instituţia noastră fiind mult rămasă<br />
în urmă din mai multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, în princip<strong>al</strong> la capitole<br />
precum dotarea, informatizarea, dar şi în privinţa pregătirii<br />
person<strong>al</strong>ului. Sprijinirea financiară a unor asemenea iniţiative se<br />
impune <strong>de</strong> la sine, dacă se doreşte acce<strong>de</strong>rea <strong>ANR</strong> pe c<strong>al</strong>ea<br />
mo<strong>de</strong>rnizării.<br />
De asemenea, schimburile bilater<strong>al</strong>e cu instituţii <strong>al</strong>e<br />
Arhivelor din <strong>al</strong>te state (europene şi nu numai) trebuie să continue<br />
şi să se concretizeze în încheierea cât mai multor acorduri care să<br />
conducă la o mai mare vizibilitate a <strong>ANR</strong> în lume, ca şi la un schimb<br />
<strong>de</strong> experienţă mai pronunţat în domeniul arhivistic.<br />
În eg<strong>al</strong>ă măsură, accesarea <strong>de</strong> fonduri europene trebuie cu<br />
necesitate să se constituie într-o prioritate stringentă pentru <strong>ANR</strong>.<br />
Reluarea unei vechi practici, aceea <strong>de</strong> a se trimite speci<strong>al</strong>işti<br />
pentru microfilmarea, xeroxarea sau scanarea <strong>de</strong> documente care<br />
interesează istoria spaţiului românesc se impune, <strong>de</strong> asemenea, să fie<br />
reluată.<br />
Toate acestea se constituie în tot atâtea argumente pentru<br />
transformarea compartimentului Relaţii internaţion<strong>al</strong>e într-o<br />
structură solidă în cadrul <strong>ANR</strong> şi, totodată, pentru <strong>al</strong>ocarea<br />
fondurilor financiare necesare.<br />
61<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
62<br />
EVIDENŢA FONDURILOR ŞI COLECŢIILOR.<br />
PRELUCRAREA ARHIVISTICĂ<br />
Administrarea FAN, atribuţie esenţi<strong>al</strong>ă a instituţiei, se<br />
re<strong>al</strong>izează prin gestionarea fondurilor şi colecţiilor<br />
arhivistice constituite prin preluările succesive, <strong>de</strong>-a lungul timpului, <strong>de</strong><br />
documente, <strong>de</strong> la creatorii sau <strong>de</strong>ţinătorii acestora. Gestionarea<br />
presupune prelucrarea arhivistică a fondurilor şi colecţiilor, în ve<strong>de</strong>rea<br />
asigurării evi<strong>de</strong>nţei fiecărei unităţi arhivistice, pentru folosirea<br />
documentelor în scopuri ştiinţifice, cultur<strong>al</strong>e sau practice. În acest sens,<br />
cele două obiective, prelucrarea arhivistică a documentelor şi evi<strong>de</strong>nţa<br />
fondurilor şi colecţiilor <strong>de</strong>ţinute, se condiţionează reciproc, în ve<strong>de</strong>rea<br />
re<strong>al</strong>izării scopului fin<strong>al</strong> <strong>al</strong> gestionării documentelor <strong>de</strong> către <strong>ANR</strong> şi<br />
anume facilitarea accesului la arhive. Pe <strong>de</strong> o parte, efectuarea unor<br />
operaţiuni arhivistice <strong>de</strong> prelucrare precum fondarea, ordonarea,<br />
inventarierea, verificarea existentului, conduce la îmbunătăţirea<br />
evi<strong>de</strong>nţei, iar pe <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă parte, o evi<strong>de</strong>nţă cât mai apropiată <strong>de</strong> re<strong>al</strong>itatea<br />
din <strong>de</strong>pozite permite atât o planificare cât mai re<strong>al</strong>istă a operaţiunilor <strong>de</strong><br />
prelucrare, cât şi înlesnirea punerii în circulaţie, la dispoziţia publicului,<br />
a informaţiilor cuprinse în arhive.<br />
Perfecţionarea evi<strong>de</strong>nţei fondurilor şi colecţiilor a constituit unul<br />
din obiectivele majore <strong>al</strong>e anului 2007, ca urmare a unor provocări cu<br />
care <strong>ANR</strong> s-au confruntat în ultimii ani, dintre care ar trebui menţionate:<br />
creşterea fără prece<strong>de</strong>nt a solicitărilor, atât pentru cercetarea ştiinţifică<br />
şi cultur<strong>al</strong>ă, cât şi pentru folosirea documentelor în scopuri practice,<br />
prin eliberarea <strong>de</strong> copii, extrase şi certificate, la cererea persoanelor fizice<br />
şi juridice; sporirea bazei documentare prin preluări <strong>de</strong> arhive <strong>de</strong> la<br />
creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii publici şi privaţi, din administraţia centr<strong>al</strong>ă şi<br />
loc<strong>al</strong>ă, agenţi economici sau din diverse domenii <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> cum ar fi<br />
justiţia, învăţământul, cultura etc.; crearea fondului <strong>de</strong> asigurare care<br />
implică re<strong>al</strong>izarea unei evi<strong>de</strong>nţe <strong>de</strong>finitive (<strong>de</strong> la nivelul fondurilor şi<br />
colecţiilor până la unitatea arhivistică) şi asupra căreia nu se mai operează<br />
modificări.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Totodată, perfecţionarea evi<strong>de</strong>nţei se impune şi ca urmare a<br />
preluărilor <strong>de</strong> noi fonduri şi colecţii în <strong>de</strong>pozitele proprii precum şi ca<br />
urmare a prelucrărilor arhivistice efectuate. În acest sens, în anul 2007<br />
au fost completate şi actu<strong>al</strong>izate instrumentele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă centr<strong>al</strong>izată,<br />
respectiv RGA, Registrul Inventarelor, Fişele situaţia fondurilor,<br />
Dosarele fondurilor, pentru un număr <strong>de</strong> 2.212 fonduri şi colecţii, aflate<br />
în păstrarea DJAN Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Buzău,<br />
Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Hunedoara,<br />
Iaşi, Neamţ, Olt, Sibiu, Timiş, Tulcea, Vaslui, DMBAN şi SATI.<br />
În ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>finitivării inventarelor fondurilor şi colecţiilor<br />
<strong>de</strong>ţinute, au fost tehnoredactate, în<br />
perioada <strong>de</strong> referinţă, la nivelul<br />
tuturor structurilor din sistemul<br />
<strong>ANR</strong>, 24.885 fişe <strong>de</strong> inventar,<br />
tot<strong>al</strong>izând 4.147 file. Totodată, au<br />
fost întocmite 104 prefeţe <strong>de</strong><br />
inventare la DJAN Botoşani,<br />
Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj,<br />
I<strong>al</strong>omiţa, Maramureş, Mureş, Sibiu,<br />
Vaslui şi la SAAC, SAC, SAE,<br />
SATI, SAF.<br />
O serie <strong>de</strong> inventare au fost<br />
<strong>de</strong>finitivate şi introduse în circuitul<br />
ştiinţific la SAE (Ministerul<br />
Comerţului Exterior-Direcţia Import-Export), SAF (Colecţia<br />
Documente Istorice, Microfilme Anglia, Microfilme Ungaria,<br />
Microfilme Vatican), SATI (Colecţia <strong>de</strong> Diapozitive pe Sticlă, Registrul<br />
Nav<strong>al</strong> Român, Colecţia <strong>de</strong> Film Fotografic), DJAN Harghita (Notariatul<br />
<strong>de</strong> Stat Topliţa).<br />
În ceea ce priveşte evi<strong>de</strong>nţa fondurilor şi colecţiilor la nivelul<br />
<strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> arhivă, pentru regăsirea operativă a documentelor, au<br />
fost întocmite 13 Ghiduri topografice la DJAN Botoşani, Caraş-Severin,<br />
Sălaj, Sibiu, Vaslui şi SAC şi 82 Ghiduri <strong>de</strong> raft la DJAN Mureş şi Vaslui.<br />
63<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
64<br />
Pentru întărirea răspun<strong>de</strong>rii în<br />
păstrarea şi mânuirea documentelor, s-a<br />
efectuat predarea-primirea fondurilor,<br />
colecţiilor şi instrumentelor <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă la<br />
14 <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> arhivă <strong>de</strong> la DJAN I<strong>al</strong>omiţa,<br />
Buzău, Botoşani, Sălaj, Vaslui şi SAF.<br />
În ve<strong>de</strong>rea respectării Normelor<br />
Tehnice privind <strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor în<br />
<strong>ANR</strong> cu privire la aşezarea fondurilor şi<br />
colecţiilor în <strong>de</strong>pozite pe domenii <strong>de</strong><br />
<strong>activitate</strong> <strong>al</strong>e creatorilor <strong>de</strong> documente şi, în<br />
cadrul fiecărui domeniu pe nivel <strong>de</strong><br />
subordonare a acestora, în anul 2007 au fost<br />
sistematizaţi 11.514 m. l. <strong>de</strong> arhivă <strong>de</strong> către<br />
SAAC, SAC, SAF, DJAN G<strong>al</strong>aţi, Cluj, Iaşi,<br />
I<strong>al</strong>omiţa, Vaslui, Sălaj, Timiş, Braşov,<br />
Giurgiu, Buzău, Dâmboviţa, Hunedoara,<br />
Prahova, Covasna, Teleorman, Botoşani,<br />
Olt, Sălaj, Timiş. Totodată, <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong><br />
sistematizare a fost impusă şi ca urmare a<br />
mutării într-un nou sediu (cum este cazul<br />
DJAN Caraş-Severin), a <strong>de</strong>sfiinţării unor<br />
<strong>de</strong>pozite exterioare (ca în cazul DJAN<br />
Maramureş) sau renovării şi consolidării<br />
unor sedii <strong>de</strong> păstrare a arhivei (cum este<br />
situaţia SAE).<br />
În anul 2007, pentru 4.508 m. l. <strong>de</strong><br />
arhivă s-a efectuat operaţiunea <strong>de</strong> verificare<br />
a existentului cu instrumentele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă,<br />
în ve<strong>de</strong>rea stabilirii existenţei documentelor<br />
cuprinse în inventare, a stadiului <strong>de</strong><br />
prelucrare şi conservare a fondurilor şi<br />
colecţiilor, la DJAN Alba, Arad, Bacău,<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Bistriţa-Năsăud, Brăila, Botoşani, Buzău, Caraş-<br />
Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Constanţa,<br />
Dolj, Dâmboviţa, G<strong>al</strong>aţi, Giurgiu, Gorj,<br />
Hunedoara, I<strong>al</strong>omiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi,<br />
Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj,<br />
Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea,<br />
Vaslui, Vâlcea, Vrancea, DMBAN şi SAAC,<br />
SATI, SAE, SAF şi SAC.<br />
Dintre fondurile verificate amintim:<br />
Tribun<strong>al</strong>ul Ilfov, Eforia Spit<strong>al</strong>elor Civile,<br />
Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Statistică Brăila,<br />
Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Dolj, Căpitănia Portului<br />
G<strong>al</strong>aţi, Universitatea “Al. Ioan Cuza”,<br />
Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Ilfov, Colecţii <strong>de</strong> Mitrice şi<br />
Registre <strong>de</strong> Stare Civilă, Colecţii <strong>de</strong> documente<br />
<strong>al</strong>e unor instituţii ecleziastice, Inspectoratul<br />
Şcolar Teleorman, Structuri loc<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e PCR.<br />
Anumite disfuncţii încă se mai<br />
înregistrează în întregul sistem <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> în ceea<br />
ce priveşte completarea, întocmirea şi<br />
actu<strong>al</strong>izarea instrumentelor <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă a<br />
fondurilor şi colecţiilor <strong>de</strong>ţinute, disfuncţii care<br />
privesc neconcordanţa datelor înscrise în<br />
acestea cu re<strong>al</strong>ităţile din <strong>de</strong>pozite, neactu<strong>al</strong>izarea<br />
operativă a Fişelor situaţia fondului cu<br />
cantităţile <strong>de</strong> arhivă preluate sau prelucrate,<br />
inadvertenţe <strong>de</strong> fondare şi înregistrare în cazul<br />
unor fonduri constituite prin preluări succesive<br />
<strong>de</strong> la unităţile creatoare, insuficienta preocupare<br />
pentru completarea şi constituirea Dosarelor<br />
fondurilor, o slabă planificare a măsurilor<br />
constatate cu ocazia verificării existentului din<br />
65<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
66<br />
<strong>de</strong>pozite cu instrumentele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă sau inventare care nu reflectă în<br />
mod a<strong>de</strong>cvat esenţa conţinutului unităţilor arhivistice.<br />
Unele din <strong>de</strong>ficienţele menţionate sunt cauzate şi <strong>de</strong> nivelul<br />
foarte slab <strong>al</strong> informatizării cu care se confruntă <strong>ANR</strong>, din care motiv<br />
evi<strong>de</strong>nţa fondurilor şi colecţiilor este asigurată în continuare în sistem<br />
clasic, manu<strong>al</strong>, ceea ce reprezintă un impediment major având în ve<strong>de</strong>re<br />
cantitatea ridicată <strong>de</strong> documente <strong>de</strong>ţinute şi manipulate.<br />
În 2007, au fost semn<strong>al</strong>ate următoarele tipuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>ficienţe:<br />
completarea <strong>de</strong>fectuoasă a instrumentelor <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă – RGA, Registrul<br />
Inventarelor, fişa Situaţia fondului – în situaţia preluărilor, comasărilor,<br />
transferurilor <strong>de</strong> arhivă şi radierilor <strong>de</strong> inventare (DJAN Ilfov, Neamţ,<br />
SAC); luarea în evi<strong>de</strong>nţă a inventarelor <strong>de</strong> creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong><br />
documente, chiar şi în situaţia în care acestea nu întrunesc exigenţele<br />
impuse <strong>de</strong> normele arhivistice (DJAN Neamţ, SAC); neconcordanţa<br />
între instrumentele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă obligatorii şi re<strong>al</strong>itatea din <strong>de</strong>pozite<br />
(DJAN Ilfov, Neamţ, SAC); organizarea <strong>de</strong>fectuoasă a <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong><br />
arhivă (DJAN Bacău, SAC); erori în elaborarea planurilor metodice <strong>de</strong><br />
lucru (SAC) sau executarea operaţiunilor arhivistice fără întocmirea<br />
acestora (DJAN Sibiu, Ilfov, Neamţ); verificarea existentului cu<br />
instrumentele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă se rezumă la simpla constatare a existenţei<br />
fizice a unităţilor arhivistice, fapt ce a condus la raportarea unor cifre<br />
nere<strong>al</strong>e, exagerate (DJAN Tulcea, SAC); lipsa <strong>de</strong> profesion<strong>al</strong>ism în<br />
gestionarea inventarelor fondurilor şi colecţiilor care au fost preluate<br />
odată cu fondul CC <strong>al</strong> PCR, fapt ce a întârziat punerea în circuitul<br />
ştiinţific a acestor documente (SAC); neînceperea, nici până în prezent,<br />
a predării-primirii <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> arhivă (DJAN Neamţ, SAC) sau a<br />
bibliotecilor documentare (DJAN Timiş, Bacău).<br />
În anul 2007, s-au continuat operaţiunile <strong>de</strong> prelucrare arhivistică<br />
a fondurilor şi colecţiilor, operaţiuni menite să asigure cunoaşterea<br />
existentului <strong>de</strong> documente <strong>de</strong>ţinute.<br />
Deşi Legea nr. 16/1996 şi Instrucţiunile privind <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> arhivă<br />
la creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> documente, dar şi actele normative anterioare<br />
acestora (cum ar fi Decretul 472/1971) obligă creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong><br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
documente la ordonarea, inventarierea şi selecţionarea acestora,<br />
majoritatea fondurilor arhivistice preluate <strong>de</strong> <strong>ANR</strong> nu sunt prelucrate <strong>de</strong><br />
către creatori sau nu au forme <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă corespunzătoare. Pentru<br />
s<strong>al</strong>varea documentelor, obiectivul prioritar <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, în <strong>de</strong>cursul timpului<br />
au fost preluate fonduri fără nici o formă <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă sau cu inventare<br />
care nu întrunesc condiţiile impuse prin normativele <strong>de</strong> lucru, motiv<br />
pentru care documentele sunt supuse prelucrării <strong>de</strong> către arhiviştii<br />
instituţiei.<br />
De <strong>al</strong>tfel, chiar în situaţia creatorilor cu o evi<strong>de</strong>nţă satisfăcătoare<br />
a documentelor, viziunea acestora asupra documentelor este diferită <strong>de</strong><br />
cea a <strong>ANR</strong>. La instituţiile creatoare primează interesul practic şi imediat,<br />
legat <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea pe ansamblu a activităţiilor, în timp ce <strong>ANR</strong> îşi<br />
foc<strong>al</strong>izează interesul pe importanţa documentară a conţinutului<br />
informaţiei în ve<strong>de</strong>rea punerii acestora în circuitul ştiinţific. Această<br />
diferenţă <strong>de</strong> abordare între creatorii <strong>de</strong> documente şi <strong>ANR</strong> se reflectă<br />
şi în modul diferit <strong>de</strong> întocmire a instrumentelor <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă, astfel încât<br />
<strong>de</strong> cele mai multe ori şi inventare oarecum acceptabile sunt refăcute,<br />
tocmai pentru a pune în v<strong>al</strong>oare acele documente <strong>al</strong> căror conţinut<br />
67<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
interesează cercetarea ştiinţifică şi cultur<strong>al</strong>ă.<br />
Trebuie menţionat, <strong>de</strong> asemenea, că şi în cazul preluărilor<br />
succesive <strong>de</strong> arhivă <strong>de</strong> la acelaşi creator se impune, în multe situaţii,<br />
refacerea instrumentelor <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă.<br />
Prelucrarea arhivistică la nivelul <strong>ANR</strong> are în ve<strong>de</strong>re respectarea<br />
principiilor provenienţei documentelor, <strong>al</strong> apartenenţei acestora la fond,<br />
<strong>al</strong> istorismului, <strong>al</strong> integrităţii şi continuităţii fondurilor.<br />
68<br />
Operaţiunea <strong>de</strong> ordonare, care presupune gruparea unităţilor<br />
arhivistice conform unor criterii (cronologic, cronologic-structur<strong>al</strong>,<br />
structur<strong>al</strong>-cronologic, <strong>al</strong>fabetic sau pe probleme, <strong>de</strong> la caz la caz), s-a<br />
efectuat, în cursul anului 2007, asupra unei cantităţi <strong>de</strong> 2.067,65 m. l. <strong>de</strong><br />
documente. Dintre fondurile supuse acestei operaţiuni, amintim: Marea<br />
Adunare Naţion<strong>al</strong>ă, Sfaturi Populare Region<strong>al</strong>e, diverse structuri centr<strong>al</strong>e<br />
şi loc<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e Partidului Comunist Român, Preturi, Prefecturi şi Primării,<br />
Notariate <strong>de</strong> Stat, Tribun<strong>al</strong>e, Ju<strong>de</strong>cătorii, fonduri person<strong>al</strong>e, Colecţii<br />
fotografice, Colecţii <strong>de</strong> Hotărnicii, colecţii <strong>de</strong> microfilme, Ministerul<br />
Cultelor, Societatea <strong>de</strong> Ştiinţe Istorice, Consilii Ju<strong>de</strong>ţene.<br />
De asemenea, în perioada <strong>de</strong> referinţă, în<br />
sistemul <strong>ANR</strong> s-au inventariat 64.710 unităţi<br />
arhivistice – tot<strong>al</strong>izând 2.942 m. l. <strong>de</strong><br />
documente din diverse<br />
fonduri, dintre care<br />
amintim: Agenţia Austriacă<br />
din Ţara Românească,<br />
Colecţia Documente Istorice<br />
(SAF); Tribun<strong>al</strong>ul Ilfov, Eforia<br />
Spit<strong>al</strong>elor Civile (SAAC);<br />
Institutul Naţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> Lemnului<br />
(SATI); Inspectoratul Şcolar,<br />
Tribun<strong>al</strong>ul Popular Raionul Aiud (DJAN Alba); Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului<br />
Arad (DJAN Arad); Comitetul Region<strong>al</strong> PCR Argeş (DJAN Argeş);<br />
Comitetul Municip<strong>al</strong> Bacău <strong>al</strong> PCR (DJAN Bacău), Comitetele Raion<strong>al</strong>,<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Municip<strong>al</strong> şi Ju<strong>de</strong>ţean Brăila (DJAN Brăila); Organizaţia Ju<strong>de</strong>ţeană PCR<br />
Covasna; Primăria Ju<strong>de</strong>ţului Trei Scaune (DJAN Covasna); Primăria<br />
Craiova; Organizaţia PCR Dolj (DJAN Dolj); Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului<br />
Tecuci, Comitetul Municip<strong>al</strong> PCR G<strong>al</strong>aţi (DJAN G<strong>al</strong>aţi); Comitetul<br />
Ju<strong>de</strong>ţean PCR I<strong>al</strong>omiţa; Primăria Oraşului Slobozia (DJAN I<strong>al</strong>omiţa);<br />
Colecţia <strong>de</strong> Stampe şi Fotografii (DJAN Iaşi); Legiunea <strong>de</strong> Jandarmi<br />
Ismail; Tribun<strong>al</strong>ul C<strong>al</strong>iacra; Prefectura Ilfov, Tribun<strong>al</strong>ul Tighina (DJAN<br />
Ilfov); Comitetul Municip<strong>al</strong> PCR Slatina (DJAN Olt); Dosare <strong>de</strong> cadre<br />
<strong>al</strong>e organizaţiilor <strong>de</strong> partid Prahova (DJAN Prahova); Capitlul Romano-<br />
Catolic; Colecţia Registre Stare Civilă (DJAN Satu Mare); Prefectura<br />
Ju<strong>de</strong>ţului Sălaj (DJAN Sălaj); Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Teleorman (DJAN<br />
Teleorman); Colecţii <strong>de</strong> planuri, hărţi, stampe şi litografii (DJAN Timiş);<br />
Procuratura loc<strong>al</strong>ă Tulcea (DJAN Tulcea); Comitetul Raion<strong>al</strong> Râmnicu-<br />
Vâlcea (DJAN Vâlcea); Comitetul Municipiului Bucureşti <strong>al</strong> PCR<br />
(DMBAN).<br />
Cu privire la operaţiunea <strong>de</strong> inventariere, <strong>al</strong> cărei scop este acela<br />
<strong>de</strong> re<strong>al</strong>izare a evi<strong>de</strong>nţei până la nivel <strong>de</strong> unitate arhivistică şi <strong>de</strong> reliefare<br />
a genurilor <strong>de</strong> documente şi a conţinutului informaţion<strong>al</strong> cuprinse în<br />
acestea, se cuvine a menţiona că o parte din documentele ce au fost<br />
inventariate în anul 2007 sunt scrise în limbi străine (franceză, engleză,<br />
maghiară, rusă, germană) sau în p<strong>al</strong>eografii: chirilică, maghiară, slavă,<br />
greacă, turco-osmană, latină şi <strong>al</strong>tele.<br />
Deşi obiectul activităţii instituţiei noastre îl constituie<br />
administrarea, supravegherea şi protecţia speci<strong>al</strong>ă a FAN, ca urmare a<br />
unor fenomene economice petrecute în societatea noastră, cum ar fi<br />
cazurile f<strong>al</strong>imentelor, <strong>de</strong>sfiinţării unor unităţi fără ca <strong>activitate</strong>a acestora<br />
să fie continuată <strong>de</strong> <strong>al</strong>te instituţii sau agenţi economici, precum şi ca<br />
urmare a unor c<strong>al</strong>amităţi natur<strong>al</strong>e <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> cutremure sau<br />
inundaţii, la <strong>ANR</strong> au fost preluate sau s<strong>al</strong>vate în <strong>de</strong>cursul timpului, în<br />
regim <strong>de</strong> urgenţă, fonduri şi colecţii în integr<strong>al</strong>itatea lor, fără o selecţie<br />
a celor ce aparţin strict FAN.<br />
Aceste fonduri se supun operaţiunii <strong>de</strong> ev<strong>al</strong>uare, în ve<strong>de</strong>rea<br />
păstrării permanente a celor ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţion<strong>al</strong><br />
69<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
70<br />
şi eliminării celor lipsite <strong>de</strong> importanţă practică sau documentară. În<br />
acest sens, în anul 2007 au fost selecţionaţi 133 m. l. <strong>de</strong> documente la<br />
nivelul DJAN Argeş (fond Liceul Pedagogic-Cîmpulung-Muscel),<br />
Călăraşi (Şco<strong>al</strong>a Profesion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> mecanici agricoli Ciocăneşti), Dolj<br />
(Primăria C<strong>al</strong>afat), Mehedinţi (I.C.E. Romtransport), Prahova (S.C.<br />
Conserve şi S.C. Avicola), Vaslui (Liceul Mihail Kogălniceanu), Vâlcea<br />
(Sfatul Popular Raionul Bălceşti Olteţu).<br />
Pentru efectuarea operaţiunilor arhivistice menţionate, au fost<br />
întocmite, în cursul anului 2007, 39 <strong>de</strong> Planuri metodice <strong>de</strong> lucru la<br />
DJAN Bihor (pentru ordonarea documentelor Notari<strong>al</strong>e şi<br />
Ju<strong>de</strong>cătoreşti), DJAN Giurgiu (pentru ordonarea şi inventarierea<br />
documentelor PCR); DJAN Vaslui (pentru inventarierea documentelor<br />
sfaturilor populare); DJAN Sibiu (pentru ordonarea şi inventarierea<br />
Prefecturii şi Magistratului Scaunului Sibiu); DJAN Vâlcea (pentru<br />
inventarierea fondurilor PCR şi <strong>al</strong>e unor sfaturi populare); DJAN<br />
Botoşani (pentru inventarierea unor fonduri <strong>de</strong> primării); DJAN<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Maramureş (inventariere fonduri şcolare); SAAC (inventarierea<br />
documentelor create <strong>de</strong> Consiliul <strong>de</strong> Stat şi Comisia Română pentru<br />
aplicarea Armistiţiului); SAE (pentru inventarierea documentelor <strong>de</strong> la<br />
Casa Autonomă a Pădurilor Statului); SAC (ordonarea şi inventarierea<br />
documentelor create <strong>de</strong> CC <strong>al</strong> PCR).<br />
În funcţie <strong>de</strong> importanţa istorică a documentelor, <strong>ANR</strong><br />
organizează microfilmarea <strong>de</strong> asigurare a acestora, în scopul asigurării<br />
conţinutului lor, <strong>al</strong> protejării documentelor împotriva pier<strong>de</strong>rilor sau<br />
<strong>de</strong>teriorărilor cauzate <strong>de</strong> manipularea frecventă.<br />
În anul 2007, s-au microfilmat 125 m. l. <strong>de</strong> documente,<br />
re<strong>al</strong>izându-se la laboratorul centr<strong>al</strong> 1.017.000 cadre <strong>de</strong> microfilm, faţă <strong>de</strong><br />
600.000 planificate, din fondurile: Colecţia <strong>de</strong> acte fasciculare; Prefectura<br />
Ju<strong>de</strong>ţului Mehedinţi; Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Arad; Primăria Oraşului G<strong>al</strong>aţi;<br />
Colecţia Registre <strong>de</strong> stare civilă Timiş; Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Drept Ora<strong>de</strong>a;<br />
Ocolul Agricol Călăraşi; Regimentul <strong>de</strong> Graniţă Compania Caransebeş;<br />
Comunitatea <strong>de</strong> Avere Caransebeş.<br />
De menţionat că fondul materi<strong>al</strong> <strong>al</strong>ocat pentru achiziţionarea <strong>de</strong><br />
peliculă a fost insuficient, motiv pentru care nu s-a putut asigura <strong>de</strong>cât<br />
pelicula negativă, iar stocul <strong>de</strong> peliculă pozitivă a fost epuizat încă din<br />
luna august. De <strong>al</strong>tfel, ca urmare a lipsei <strong>de</strong> peliculă, celel<strong>al</strong>te laboratoare<br />
<strong>al</strong>e <strong>ANR</strong> (Alba, Bacău, Cluj, Iaşi, Vâlcea) nu au funcţionat în cursul<br />
anului 2007.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re arhivistic, în perioada <strong>de</strong> referinţă au fost<br />
pregătite pentru microfilmarea <strong>de</strong> asigurare 340 m. l. <strong>de</strong> documente din<br />
cadrul unor fonduri, dintre care amintim: Comisia Română pentru<br />
Aplicarea Armistiţiului şi a Tratatului <strong>de</strong> Pace (SAAC); Primăria Oraşului<br />
Curtea <strong>de</strong> Argeş (DJAN Argeş); Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Dorohoi (DJAN<br />
Botoşani); Legiunea <strong>de</strong> Jandarmi (DJAN Buzău); Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului<br />
Tecuci (DJAN G<strong>al</strong>aţi); Banca Industri<strong>al</strong>ă Sighişoara (DJAN Mureş);<br />
Capitlul Romano-Catolic (DJAN Satu Mare); Centrul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong><br />
Proiectări (DJAN Vâlcea).<br />
Cu privire la operaţiunile arhivistice efectuate asupra fondurilor<br />
şi colecţiilor <strong>de</strong>ţinute, se cuvin a fi subliniate o serie <strong>de</strong> dificultăţi<br />
71<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
72<br />
întâmpinate <strong>de</strong> arhivişti cu precă<strong>de</strong>re la operaţiunile <strong>de</strong> fondare,<br />
ordonare şi inventariere, dificultăţi ce se datorează unor cauze foarte<br />
variate. În primul rând, este vorba <strong>de</strong> modificările organizatorice<br />
succesive <strong>al</strong>e instituţiilor creatoare <strong>de</strong> documente care ridică o serie <strong>de</strong><br />
probleme în ceea ce priveşte <strong>al</strong>egerea celor mai oportune criterii pentru<br />
ordonare şi inventariere, concomitent cu respectarea provenienţei<br />
documentelor, pentru reflectarea cât mai exactă a activităţii <strong>de</strong>sfăşurate<br />
<strong>de</strong> creatorul fondului.<br />
De asemenea, modificările structur<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e profilului activităţii<br />
unor creatori, <strong>al</strong>e atribuţiilor şi competenţelor teritori<strong>al</strong>e, ridică unele<br />
probleme ce ţin <strong>de</strong> operaţiunea <strong>de</strong> fondare, cum este cazul Primăriilor,<br />
Consiliilor şi Sfaturilor Populare sau <strong>al</strong>e Comitatelor şi organelor<br />
administrative din Transilvania şi Banat.<br />
Alte dificultăţi în prelucrarea fondurilor au drept cauze<br />
<strong>de</strong>ficienţe în organizarea şi constituirea arhivei la creatorul <strong>de</strong><br />
documente. Astfel, neîntocmirea şi neutilizarea Nomenclatorului<br />
arhivistic cu consecinţa clasării în unităţi arhivistice a unor documente<br />
<strong>de</strong> la compartimente diferite sau cu termene <strong>de</strong> păstrare diferite<br />
<strong>de</strong>formează imaginea re<strong>al</strong>istă asupra organizării unităţii creatoare sau<br />
obligă <strong>ANR</strong> la efectuarea unor operaţiuni suplimentare, cum ar fi<br />
ordonarea cronologică a documentelor şi selecţionarea în interiorul<br />
dosarelor, operaţiuni ce nu ar fi necesare dacă s-ar respecta instrucţiunile<br />
<strong>de</strong> lucru în arhive <strong>de</strong> către instituţiile creatoare.<br />
De asemenea, majoritatea inventarelor întocmite <strong>de</strong> instituţiile<br />
creatoare <strong>de</strong> arhivă sunt succinte sau incomplete, în sensul că nu reuşesc<br />
să re<strong>de</strong>a genurile <strong>de</strong> documente sau conţinutul informaţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> acestora<br />
sau nu cuprind toate unităţile arhivistice existente. Din acest motiv în<br />
<strong>ANR</strong> se recurge la unele soluţii <strong>de</strong> îmbunătăţire a acestor instrumente<br />
<strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă prin efectuarea operaţiunii <strong>de</strong> verificare a existentului cu<br />
instrumentele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă, recotarea unităţilor arhivistice sau se<br />
proce<strong>de</strong>ază la reinventarierea întregului fond sau colecţii arhivistice.<br />
Alte dificultăţi întâmpinate ţin <strong>de</strong> aspectele logistice şi sunt legate<br />
<strong>de</strong> lipsa spaţiului <strong>de</strong> manevră necesar la operaţiunile <strong>de</strong> ordonare sau<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
cotare <strong>de</strong>finitivă, pe fondul lipsei acute <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare, ceea ce<br />
obligă la folosirea la maximă capacitate a fiecărui raft şi a fiecărei poliţe<br />
din <strong>de</strong>pozite.<br />
Tot în acest context, se poate vorbi şi <strong>de</strong> lipsa acută <strong>de</strong> person<strong>al</strong><br />
speci<strong>al</strong>izat şi c<strong>al</strong>ificat necesar în citirea şi <strong>de</strong>scifrarea unor documente<br />
scrise în p<strong>al</strong>eografii, cum ar fi slavă, greacă, turco-osmană, germană,<br />
maghiară, dar şi a <strong>de</strong>ficitului constant <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>işti faţă <strong>de</strong> creşterea<br />
exponenţi<strong>al</strong>ă a sarcinilor ce revin <strong>ANR</strong>.<br />
COMPLETAREA BAZEI DOCUMENTARE<br />
Completarea bazei documentare a <strong>ANR</strong> s-a re<strong>al</strong>izat şi în anul<br />
2007 prin <strong>de</strong>puneri <strong>de</strong> documente <strong>de</strong> către creatori şi<br />
<strong>de</strong>ţinători <strong>de</strong> arhive, publici şi privaţi, din administraţia publică centr<strong>al</strong>ă<br />
şi loc<strong>al</strong>ă, din <strong>al</strong>te domenii <strong>de</strong> <strong>activitate</strong>, ca justiţia, învăţământul,<br />
economia, cultura etc., precum şi <strong>de</strong> la persoane fizice, <strong>de</strong>puneri care<br />
însumează o cantitate <strong>de</strong> aproximativ 2.081 m. l.<br />
Trebuie menţionat că peste<br />
50% din arhiva preluată în anul<br />
2007, în speci<strong>al</strong> în a doua parte a<br />
anului, sunt documente create <strong>de</strong><br />
fostele organe ju<strong>de</strong>ţene, raion<strong>al</strong>e,<br />
orăşeneşti şi comun<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e PCR,<br />
respectiv <strong>al</strong>e UTC. Celel<strong>al</strong>te<br />
preluări constau din documente<br />
create <strong>de</strong> fostele CAP-uri şi IASuri,<br />
<strong>de</strong> primăriile comun<strong>al</strong>e,<br />
societăţile<br />
comerci<strong>al</strong>e<br />
lichidate/<strong>de</strong>sfiinţate, respectiv<br />
registre <strong>de</strong> stare civilă. De <strong>al</strong>tfel,<br />
întregirea fondurilor şi colecţiilor<br />
arhivistice create <strong>de</strong> fostele<br />
73<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
74<br />
organisme loc<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e PCR a constituit o prioritate a anului 2007,<br />
în<strong>de</strong>plinită însă numai parţi<strong>al</strong>.<br />
În ansamblu, în<strong>de</strong>plinirea acestui obiectiv <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> a fost<br />
îngreunată <strong>de</strong> lipsa spaţiilor necesare <strong>de</strong>pozitării documentelor. Acest<br />
fapt este dublat <strong>de</strong> un <strong>al</strong>t impediment, acela că, la nivelul direcţiilor<br />
ju<strong>de</strong>ţene, nu au fost elaborate planuri <strong>de</strong> perspectivă privind preluarea<br />
documentelor, care să cuprindă obiective clare, bazate pe constatările<br />
din teren. Rămâne în continuare ca obiectiv prioritar <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> ca, până<br />
la <strong>al</strong>ocarea fondurilor financiare necesare, să fie <strong>de</strong>pistate şi să se preia<br />
în regim <strong>de</strong> urgenţă spaţii disponibile, apte să primească noi cantităţi <strong>de</strong><br />
documente.<br />
Cu toate aceste impedimente, <strong>ANR</strong> au reuşit, prin achiziţii<br />
(donaţii şi cumpărare), preluarea unor documente cu v<strong>al</strong>oare istorică<br />
<strong>de</strong>osebită <strong>de</strong> la persoane fizice sau juridice: DJAN Argeş (documente<br />
din interv<strong>al</strong>ul 1501-2001); DANIC-SAF (documente create între 1600<br />
şi 1905); DJAN Vâlcea (documente din perioada 1698-1871).<br />
ACTIVITĂŢILE DE CONTROL ŞI ASISTENŢĂ DE<br />
SPECIALITATE ÎN SISTEMUL <strong>ANR</strong><br />
În anul 2007, această <strong>activitate</strong> s-a <strong>de</strong>sfăşurat, în gener<strong>al</strong>,<br />
conform Planului unic <strong>de</strong> control <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, obiectivele<br />
nere<strong>al</strong>izate urmând a fi planificate pentru anul următor. Trebuie<br />
menţionat faptul că, pe parcursul anului 2007, în cadrul priorităţilor<br />
conducerii <strong>ANR</strong> au survenit unele modificări ce au vizat efectuarea unor<br />
acţiuni <strong>de</strong> control neplanificate iniţi<strong>al</strong>.<br />
Au fost <strong>de</strong>sfăşurate două contro<strong>al</strong>e <strong>de</strong> fond, la DJAN Tulcea şi<br />
Timiş, rezultatele înregistrate dovedind o bună cunoaştere a legislaţiei<br />
arhivistice. De asemenea, au fost organizate 12 contro<strong>al</strong>e tematice,<br />
membrii colectivului SMÎC participând, <strong>de</strong> asemenea, şi la <strong>al</strong>te acţiuni,<br />
precum: trei inspecţii <strong>al</strong>e Corpului <strong>de</strong> control <strong>al</strong> MIRA, patru acţiuni <strong>de</strong><br />
predare-primire a funcţiei publice <strong>de</strong> conducere la nivelul structurilor<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
teritori<strong>al</strong>e, verificarea a nouă lucrări <strong>de</strong> selecţionare înaintate Comisiei<br />
centr<strong>al</strong>e <strong>de</strong> selecţionare, rezolvarea petiţiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor<br />
(41), cercuri profesion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e person<strong>al</strong>ului cu studii medii şi superioare,<br />
elaborarea unor acte normative interne, comisii <strong>de</strong> concurs. Totodată, s-<br />
a avut în ve<strong>de</strong>re rezolvarea cu operativitate a solicitărilor primite din<br />
partea structurilor superioare <strong>al</strong>e MIRA.<br />
Ca urmare a contro<strong>al</strong>elor tematice efectuate, s-a constata slaba<br />
implicare a factorilor <strong>de</strong> conducere în <strong>activitate</strong>a specifică a structurilor<br />
<strong>ANR</strong> (exemple: DJAN Ilfov, Neamţ, DANIC-SAC), propunându-se<br />
conducerii <strong>ANR</strong> planuri <strong>de</strong> măsuri pentru remedierea <strong>de</strong>ficienţelor<br />
constatate, precum şi sancţionarea disciplinară a person<strong>al</strong>ului vinovat<br />
<strong>de</strong> încălcări <strong>al</strong>e preve<strong>de</strong>rilor legislaţiei în vigoare.<br />
În luna septembrie 2007, la iniţiativa conducerii <strong>ANR</strong>, s-a<br />
înfiinţat Comisia <strong>de</strong> an<strong>al</strong>iză a modului în care au fost dislocate fonduri<br />
arhivistice aparţinând DJAN Arad, Timiş, Bihor, Satu Mare, Cluj,<br />
75<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
76<br />
Maramureş către DJAN Vâlcea şi Alba, formată din reprezentanţii<br />
structurilor menţionate, comisie care a stabilit circumstanţele în care un<br />
număr <strong>de</strong> 59 <strong>de</strong> fonduri, în cantitate <strong>de</strong> cca. 1.800 m. l., au fost dislocate<br />
în anii 1992-1993 din ju<strong>de</strong>ţe din nordul şi nord-vestul ţării la DJAN<br />
Vâlcea şi Alba. Prin această acţiune absurdă, consecinţă a temerii faţă <strong>de</strong><br />
o intervenţie străină, au fost evacuate unele dintre cele mai v<strong>al</strong>oroase<br />
documente <strong>al</strong>e direcţiilor în cauză, unele dintre datând din secolele <strong>al</strong><br />
XIII-lea-<strong>al</strong> XIV-lea, scrise pe pergament şi având aplicate sigilii cu ceară.<br />
Luând în consi<strong>de</strong>rare gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>teriorare a mijloacelor <strong>de</strong> protecţie,<br />
este <strong>de</strong> presupus că şi materi<strong>al</strong>ul documentar pe care acestea îl conţin a<br />
avut <strong>de</strong> suferit, fapt ce va putea fi constatat numai după verificarea şi<br />
examinarea fiecărei unităţi arhivistice în parte. Comisia a constatat că, pe<br />
lângă prejudiciul fizic adus acestor documente, a fost afectată timp <strong>de</strong><br />
15 ani <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong> prelucrare arhivistică şi <strong>de</strong> v<strong>al</strong>orificare în scopuri<br />
ştiinţifice a acestora, aducându-se în acest fel un <strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> imagine<br />
instituţiei noastre pe plan intern şi internaţion<strong>al</strong>.<br />
Din aceste motive, a fost întocmită o Notă-<strong>Raport</strong>, care a fost<br />
transmisă spre aprobare MIRA, prin care s-a propus reîntregirea<br />
fondurilor şi colecţiilor arhivistice prin transfer la direcţiile ju<strong>de</strong>ţene <strong>de</strong><br />
la care acestea au fost evacuate. <strong>Raport</strong>ul a fost aprobat <strong>de</strong> către<br />
conducerea MIRA.<br />
RELAŢIA CU DEŢINĂTORII DE ARHIVE<br />
ŞI ACORDAREA ASISTENŢEI DE SPECIALITATE<br />
Legea Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e nr. 16/1996, cu modificările şi<br />
completările ulterioare preve<strong>de</strong>, la art. 3, că administrarea,<br />
supravegherea şi protecţia speci<strong>al</strong>ă a FAN <strong>al</strong> României se re<strong>al</strong>izează <strong>de</strong><br />
către <strong>ANR</strong>, care îşi exercită atribuţiile prin compartimentele <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate şi prin direcţiile s<strong>al</strong>e ju<strong>de</strong>ţene.<br />
Funcţia <strong>de</strong> supraveghere a FAN se re<strong>al</strong>izează <strong>de</strong> către <strong>ANR</strong> prin<br />
controlul şi asistenţa <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate, pe linia activităţii <strong>de</strong> arhivă la<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> documente. Astfel, în conformitate cu<br />
preve<strong>de</strong>rile art. 5, lit. b), <strong>ANR</strong> “controlează aplicarea preve<strong>de</strong>rilor<br />
legislaţiei în vigoare pe linia muncii <strong>de</strong> arhivă şi stabileşte măsurile ce se<br />
impun potrivit legii”.<br />
Una dintre atribuţiile princip<strong>al</strong>e prin care <strong>ANR</strong> re<strong>al</strong>izează<br />
protecţia speci<strong>al</strong>ă a FAN o reprezintă preluarea documentelor <strong>de</strong> la<br />
creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> arhivă, conform art. 5, lit. c), în condiţiile şi la<br />
termenele prevăzute <strong>de</strong> lege, precum şi a celor create <strong>de</strong> organizaţii care<br />
s-au <strong>de</strong>sfiinţat, fără ca <strong>activitate</strong>a lor să fie continuată.<br />
Urmărind în<strong>de</strong>plinirea acestor atribuţii, compartimentele<br />
speci<strong>al</strong>izate din cadrul Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e şi direcţiilor s<strong>al</strong>e ju<strong>de</strong>ţene au<br />
asigurat <strong>de</strong>sfăşurarea şi aplicarea unitară a legislaţiei arhivistice la creatorii<br />
şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> documente.<br />
Asistenţa <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate, efectuată <strong>de</strong> către speci<strong>al</strong>işti ai <strong>ANR</strong>, se<br />
re<strong>al</strong>izează prin: control <strong>de</strong> fond – care urmăreşte toate problemele privind<br />
constituirea, evi<strong>de</strong>nţa, prelucrarea, păstrarea şi predarea către <strong>ANR</strong> a<br />
documentelor create şi <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> instituţia/societatea controlată; control<br />
tematic – care urmăreşte constatarea şi remedierea eventu<strong>al</strong>elor <strong>de</strong>ficienţe,<br />
pe o singură temă dată; instruirea person<strong>al</strong>ului <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate <strong>al</strong> creatorilor<br />
şi <strong>de</strong>ţinătorilor <strong>de</strong> documente; verificarea lucrărilor <strong>de</strong> selecţionare a<br />
documentelor şi a nomenclatoarelor arhivistice.<br />
77<br />
În anul 2007, s-au efectuat 5.346 acţiuni pentru acordarea<br />
asistenţei <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate la creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> documente şi s-au<br />
re<strong>al</strong>izat 2.775 contro<strong>al</strong>e pe linie <strong>de</strong> arhivă.<br />
Ca urmare a acestor acţiuni, creatori şi <strong>de</strong>ţinători <strong>de</strong> arhivă din<br />
întreaga ţară au înaintat spre confirmare <strong>ANR</strong> un număr <strong>de</strong> 2.571 lucrări<br />
<strong>de</strong> selecţionare, respectiv 1.878 nomenclatoare arhivistice. Dintre<br />
acestea, au fost confirmate 2.309 lucrări <strong>de</strong> selecţionare şi 1.485<br />
nomenclatoare şi au fost restituite spre refacere 139 lucrări <strong>de</strong><br />
selecţionare şi 367 nomenclatoare.<br />
Dintre problemele întâlnite la creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong><br />
documente, sesizate în timpul acţiunilor <strong>de</strong> control, menţionăm lipsa<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
78<br />
spaţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare a arhivei sau neamenajarea corespunzătoare a<br />
acestora, fluctuaţia mare a person<strong>al</strong>ului cu atribuţii pe linie <strong>de</strong> arhivă şi,<br />
în consecinţă, lipsa cunoştinţelor <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate în ve<strong>de</strong>rea prelucrării<br />
arhivei, motiv pentru care este necesară organizarea unor instruiri atât<br />
colective, cât şi individu<strong>al</strong>e.<br />
La sediile structurilor centr<strong>al</strong>e şi teritori<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong> şi la cele <strong>al</strong>e<br />
creatorilor şi <strong>de</strong>ţinătorilor <strong>de</strong> documente au fost efectuate instruiri<br />
individu<strong>al</strong>e şi colective, pe linie <strong>de</strong> arhivă, a person<strong>al</strong>ului <strong>de</strong> la<br />
instituţii/societăţi, cu atribuţii în acest sens.<br />
În anul 2007, s-au organizat, la nivelul ţării, 73 instruiri colective<br />
la care au participat 1.596 persoane din domeniile: administraţie publică,<br />
ordine şi siguranţă/ structuri <strong>al</strong>e MIRA, justiţie, vămi, învăţământ,<br />
finanţe-bănci, agricultură, silvicultură şi protecţia mediului, societăţi<br />
comerci<strong>al</strong>e etc.<br />
În cadrul acestor instruiri s-au discutat următoarele teme:<br />
înregistrarea documentelor şi circuitul acestora în cadrul<br />
instituţiei/societăţii; elaborarea nomenclatorului şi aplicarea acestuia la<br />
constituirea dosarelor, respectiv la întocmirea lucrărilor <strong>de</strong> selecţionare;<br />
ordonarea şi inventarierea documentelor atât la nivelul<br />
compartimentelor, cât şi la nivelul <strong>de</strong>pozitelor <strong>de</strong> arhivă; selecţionarea<br />
documentelor; rolul şi atribuţiile Comisiei <strong>de</strong> selecţionare; organizarea<br />
<strong>de</strong>pozitului <strong>de</strong> arhivă; instrumentele <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> la nivelul <strong>de</strong>pozitului<br />
<strong>de</strong> arhivă; atribuţiile compartimentelor pe linie <strong>de</strong> arhivă; atribuţiile<br />
responsabilului cu munca <strong>de</strong> arhivă.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re specificul activităţii <strong>ANR</strong> şi numărul mare <strong>al</strong><br />
instituţiilor <strong>de</strong> nivel centr<strong>al</strong> şi teritori<strong>al</strong>, a căror <strong>activitate</strong> arhivistică<br />
trebuie monitorizată, numărul posturilor (studii superioare) prevăzut în<br />
statul <strong>de</strong> organizare <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> este sub limita minimă care ar permite<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea în condiţii norm<strong>al</strong>e a activităţilor specifice.<br />
Atât supravegherea arhivelor <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> creatori, cât şi<br />
fin<strong>al</strong>izarea acestei atribuţii, şi anume preluarea documentelor cu v<strong>al</strong>oare<br />
documentar-istorică <strong>de</strong> la creatori şi <strong>de</strong>ţinători se <strong>de</strong>sfăşoară cu<br />
dificultate. Princip<strong>al</strong>ele cauze le reprezintă numărul redus <strong>de</strong> arhivişti şi<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
lipsa spaţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare. De asemenea, se impune menţionat că, în<br />
anumite cazuri, nu a existat sau nu s-a respectat o planificare coerentă a<br />
<strong>activitate</strong> <strong>de</strong> îndrumare şi control; din această cauză, există încă un<br />
număr important <strong>de</strong> creatori şi <strong>de</strong>ţinători <strong>de</strong> importanţă naţion<strong>al</strong>ă în<br />
privinţa cărora <strong>ANR</strong> nu au colectat date sigure şi actu<strong>al</strong>izate.<br />
Tot în acest sens, trebuie menţionată o <strong>al</strong>tă problemă cu care se<br />
confruntă <strong>ANR</strong>, şi anume aceea a necesităţii preluării atât a<br />
documentelor cu caracter permanent, cât şi a celor care fac obiectul<br />
Legii nr. 474/2006, create <strong>de</strong> instituţiile/societăţile care se lichi<strong>de</strong>ază, în<br />
condiţiile în care <strong>ANR</strong> nu i s-au asigurat, nici până în prezent, resursele<br />
umane şi logistico-financiare, aşa cum preve<strong>de</strong> legea menţionată anterior.<br />
Un obiectiv important <strong>al</strong> <strong>ANR</strong> îl reprezintă continuarea<br />
procesului <strong>de</strong> reformă structur<strong>al</strong>ă în ve<strong>de</strong>rea mo<strong>de</strong>rnizării funcţiei<br />
soci<strong>al</strong>e a <strong>ANR</strong> şi a consolidării profesiunii <strong>de</strong> arhivist.<br />
În acest sens, se urmăreşte şi perfecţionarea şi consolidarea<br />
programelor <strong>de</strong> îndrumare şi control pe linia modului în care se aplică<br />
legislaţia arhivistică la creatorii şi <strong>de</strong>ţinătorii <strong>de</strong> arhivă, care se va re<strong>al</strong>iza<br />
prin următoarele acţiuni: crearea unui corp <strong>de</strong> metodişti şi an<strong>al</strong>işti pe<br />
79<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
linia acordării asistenţei <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate în contextul mo<strong>de</strong>rnizării<br />
activităţilor arhivistice şi a informatizării acestora; organizarea şi<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea, cu profesion<strong>al</strong>ism, a contro<strong>al</strong>elor <strong>de</strong> fond şi tematice, a<br />
verificării lucrărilor <strong>de</strong> selecţionare şi a nomenclatoarelor arhivistice;<br />
re<strong>al</strong>izarea unui Plan <strong>de</strong> perspectivă privind preluările <strong>de</strong> arhivă, atât în<br />
condiţiile prevăzute <strong>de</strong> legislaţia arhivistică în vigoare, cât şi în regim <strong>de</strong><br />
urgenţă, corelarea acestuia cu programul <strong>de</strong> investiţii pe linia spaţiului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozitare; susţinerea unor programe <strong>de</strong> cointeresare (antrenare) a<br />
autorităţilor publice centr<strong>al</strong>e şi loc<strong>al</strong>e în acţiuni <strong>de</strong> protecţie a arhivelor<br />
şi <strong>de</strong> sensibilizare a opiniei publice pe această linie.<br />
RESTAURAREA ŞI CONSERVAREA DOCUMENTELOR<br />
Păstrarea şi conservarea documentelor create <strong>de</strong>-a lungul<br />
timpului <strong>de</strong> persoanele juridice şi fizice constituie<br />
preocupări majore <strong>al</strong>e tuturor statelor lumii. În acest sens, la <strong>ANR</strong><br />
funcţionează Serviciul Conservare Restaurare. Importanţa funcţionării<br />
în bune condiţii a acestui serviciu <strong>de</strong>rivă din numărul foarte ridicat <strong>de</strong><br />
documente aflate în administrarea <strong>ANR</strong>, dintre acestea o mare parte<br />
necesitând operaţiuni <strong>de</strong> restaurare, recondiţionare şi legare. Această<br />
cantitate <strong>de</strong> documente <strong>de</strong>gradate a avut la bază două cauze majore, şi<br />
anume: 1. spaţiile improprii în care au fost şi, în bună parte, încă mai sunt<br />
<strong>de</strong>pozitate şi 2. folosirea intensă pentru a satisface multitudinea <strong>de</strong><br />
solicitanţi atât la birourile <strong>de</strong> relaţii cu publicul pentru diverse cereri, cât<br />
şi la s<strong>al</strong>a <strong>de</strong> studiu pentru cercetare. Toate aceste manipulări repetate au<br />
condus la <strong>de</strong>gradarea fizică a documentelor.<br />
Pentru cea din urmă problemă – manipularea frecventă a<br />
documentelor origin<strong>al</strong>e – rezolvarea o reprezintă aprobarea şi punerea<br />
în aplicare a Programului <strong>de</strong> informatizare a <strong>ANR</strong> care are ca scop fin<strong>al</strong><br />
trecerea tuturor informaţiilor din documente în format electronic, fapt<br />
care, pe lângă regăsirea rapidă a informaţiei, oferă posibilitatea <strong>de</strong><br />
conservare a documentelor origin<strong>al</strong>e. Tot acest program ar putea<br />
81<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
ezolva, pe o perioadă scurtă <strong>de</strong> timp, problemele financiare legate <strong>de</strong><br />
achiziţionarea <strong>de</strong> materi<strong>al</strong>e curente <strong>de</strong> restaurare şi recondiţionare,<br />
precum şi o parte din aparatura necesară acestor operaţiuni.<br />
Toate aparatele, maşinile şi utilajele cu care se lucrează astăzi în<br />
<strong>ANR</strong> pe acest segment <strong>de</strong> <strong>activitate</strong> sunt <strong>de</strong>păşite fizic şi mor<strong>al</strong>, cele mai<br />
multe fiind din generaţia anilor 1960. Un <strong>al</strong>t neajuns îl constituie<br />
numărul redus <strong>de</strong> lucrători care trebuie să <strong>de</strong>servească atât aparatul<br />
centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, cât şi Direcţiile Ju<strong>de</strong>ţene (19 persoane).<br />
Este bine <strong>de</strong> ştiut însă că restaurarea şi recondiţionarea<br />
documentelor nu are v<strong>al</strong>oare dacă nu se asigură condiţii optime <strong>de</strong><br />
păstrare şi conservare şi acest lucru înseamnă în primul rând spaţii<br />
suficiente, corespunzătoare şi dotate cu echipamente specifice.<br />
82<br />
Conservarea documentelor<br />
S-au executat activităţi <strong>de</strong> îndrumare, control şi consultanţă în<br />
domeniul conservării la DJAN Tulcea, Dâmboviţa, Timiş, Covasna,<br />
Neamţ, precum şi la Autoritatea pentru V<strong>al</strong>orificarea Activelor Statului,<br />
Monitorului Ofici<strong>al</strong> R.A., CN Loteria Română SA, SN Aeroportul<br />
“Henri Coandă” Bucureşti SA, CN Nuclear Electrica SA, Biotehnos SA<br />
şi Banca Internaţion<strong>al</strong>ă a Religiilor prin lichidator RVA Insolvency<br />
Speci<strong>al</strong>ist SPRL. De asemenea, s-a participat la inspecţia Corpului <strong>de</strong><br />
Control <strong>al</strong> MIRA, <strong>de</strong>sfăşurată în unităţile <strong>de</strong> administraţie publică loc<strong>al</strong>ă<br />
din ju<strong>de</strong>ţul Iaşi pe problema păstrării şi conservării documentelor.<br />
Restaurarea documentelor<br />
În procesul <strong>de</strong> restaurare se utilizează materi<strong>al</strong>e specifice mai<br />
greu <strong>de</strong> procurat, <strong>de</strong>oarece sunt materi<strong>al</strong>e din import, iar costurile sunt<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ridicate. De asemenea, se lucrează cu person<strong>al</strong> care trebuie să<br />
aibă o bună pregătire în acest domeniu şi care, <strong>de</strong> obicei, este c<strong>al</strong>ificat la<br />
locul <strong>de</strong> muncă. Legat <strong>de</strong> aceste două aspecte, reamintim faptul că<br />
materi<strong>al</strong>ele şi person<strong>al</strong>ul sunt insuficiente. Trebuie avut în ve<strong>de</strong>re că<br />
pregătirea lucrătorilor <strong>de</strong> la aceste laboratoare se re<strong>al</strong>izează într-un timp<br />
mai în<strong>de</strong>lungat şi este necesar să se ia din timp măsuri <strong>de</strong> înlocuire a<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
person<strong>al</strong>ului care urmează să plece. În momentul <strong>de</strong> faţă se lucrează cu<br />
7 lucrători la restaurare faţă <strong>de</strong> 6 cât sunt prevăzuţi în statul <strong>de</strong><br />
organizare. Acest aspect dove<strong>de</strong>şte faptul că schema este insuficientă<br />
pentru cantitatea foarte mare <strong>de</strong> documente istorice care necesită lucrări<br />
<strong>de</strong> restaurare.<br />
Pe parcursul anului 2007, au fost restaurate în laboratorul centr<strong>al</strong><br />
49.161 file <strong>de</strong> documente <strong>de</strong>gradate, provenite din fondurile <strong>de</strong>ţinute<br />
<strong>de</strong> structurile centr<strong>al</strong>e şi teritori<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong>. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>al</strong><br />
tipologiei documentelor restaurate, în cantitatea menţionată sunt<br />
cuprinse: 10 pergamente, 1.373 documente mediev<strong>al</strong>e pe hârtie, 2.245<br />
file manuscris şi carte <strong>de</strong> patrimoniu, 314 hărţi şi planuri şi 45.219 file<br />
document <strong>de</strong> arhivă mo<strong>de</strong>rnă şi contemporană.<br />
Serviciul a asigurat restaurarea şi pentru documentele <strong>de</strong> mare<br />
dificultate operatorie <strong>de</strong> la ju<strong>de</strong>ţele ce au laboratoare zon<strong>al</strong>e. Re<strong>al</strong>izările<br />
în domeniul restaurării înregistrate <strong>de</strong> laboratoarele zon<strong>al</strong>e se raportează<br />
<strong>de</strong> către direcţiile ju<strong>de</strong>ţene pe lângă care funcţionează: Alba, Bacău,<br />
Braşov, Cluj, Dolj, Iaşi, Timiş.<br />
83<br />
Activităţile <strong>de</strong> recondiţionare şi legare a documentelor<br />
La rândul său, atelierul <strong>de</strong> legătorie s-a confruntat cu insuficienţa<br />
lucrătorilor, în condiţiile în care, ca şi restaurarea, legătoria <strong>de</strong> artă<br />
presupune person<strong>al</strong> c<strong>al</strong>ificat. Atelierul centr<strong>al</strong> <strong>de</strong> legătorie a<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
econdiţionat şi legat 8.665 unităţi arhivistice convenţion<strong>al</strong>e<br />
(reprezentând 5.971 unităţi fizice cu 620.519 file) din care 6.024 dosare,<br />
1.566 volume, 1.075 registre. Arhiva supusă operaţiilor <strong>de</strong> legătorie<br />
aparţine DANIC şi structurilor teritori<strong>al</strong>e. Au fost executate, totodată,<br />
200 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> confecţii (în gener<strong>al</strong> mape şi casete pentru documente),<br />
precum şi numeroase <strong>al</strong>te confecţii uşoare (plicuri, fişe, planşe<br />
caşerate etc.).<br />
84<br />
UTILIZAREA DOCUMENTELOR<br />
ÎN SCOPURI PRACTICE<br />
<strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României, printre princip<strong>al</strong>ele atribuţii,<br />
au obligaţia <strong>de</strong> a asigura evi<strong>de</strong>nţa, inventarierea,<br />
selecţionarea, păstrarea şi, nu în ultimul rând, folosirea în scopuri<br />
practice a documentelor pe care le <strong>de</strong>ţin. Conform art. 21 din Legea nr.<br />
16/ 1996, <strong>ANR</strong> eliberează, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor<br />
juridice, contra cost, extrase, certificate şi copii <strong>de</strong> pe documentele<br />
<strong>de</strong>ţinute, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.<br />
Astfel, în anul 2007, ca şi în anii prece<strong>de</strong>nţi, <strong>ANR</strong> au eliberat un<br />
număr impresionant <strong>de</strong> extrase, certificate şi copii <strong>de</strong> pe documentele<br />
<strong>de</strong>ţinute, acte, pe baza cărora au fost retrocedate ori sunt în curs <strong>de</strong><br />
retrocedare bunurile confiscate, a <strong>de</strong>venit posibilă reconstituirea<br />
drepturilor <strong>de</strong> proprietate, dovedirea statutului <strong>de</strong> refugiat şi obţinerea<br />
drepturilor prevăzute <strong>de</strong> lege, precum şi rec<strong>al</strong>cularea pensiilor.<br />
La nivelul <strong>ANR</strong>, în anul 2007, au fost primite şi înregistrate<br />
89.515 cereri formulate <strong>de</strong> persoane fizice sau juridice, instituţii publice,<br />
instanţe ju<strong>de</strong>cătoreşti, cu momente <strong>de</strong> vârf în lunile ianuarie-martie,<br />
atunci când au fost primite în jur <strong>de</strong> 9-10.000 <strong>de</strong> cereri lunar. Cele mai<br />
multe cereri au fost înregistrate la Serviciul Relaţii cu Publicul <strong>al</strong> DANIC,<br />
DJAN Argeş, Cluj, Gorj, Iaşi, Neamţ şi DMBAN.<br />
Tot în acest an, au fost rezolvate 82.672 <strong>de</strong> cereri. Dintre acestea,<br />
42.848 <strong>de</strong> cereri au fost soluţionate pozitiv, eliberându-se petenţilor<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
actele solicitate. La un număr <strong>de</strong><br />
31.716 <strong>de</strong> cereri s-au întocmit<br />
răspunsuri negative. Pentru<br />
5.002 cereri s-au comunicat<br />
petenţilor <strong>de</strong>numirile instituţiilor<br />
la care se pot adresa pentru<br />
obţinerea actelor solicitate, ori<br />
cererile au fost trimise direct<br />
acestor instituţii, iar la <strong>al</strong>te 3.004<br />
cereri s-au solicitat date<br />
suplimentare, în ve<strong>de</strong>rea<br />
efectuării cercetării şi<br />
i<strong>de</strong>ntificării actelor.<br />
Dintre Direcţiile Ju<strong>de</strong>ţene <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong> care s-au confruntat cu un<br />
număr foarte mare <strong>de</strong> solicitări <strong>de</strong> eliberări <strong>de</strong> extrase, certificate şi copii<br />
<strong>de</strong> pe documentele pe care le au în păstrare, amintim DANIC<br />
(aproximativ 25% din tot<strong>al</strong>ul <strong>de</strong> cereri înregistrate la nivelul Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e), DMBAN, DJAN Iaşi, Cluj, Gorj, Constanţa, Buzău,<br />
Botoşani, Argeş, Neamţ, Tulcea (fiecare câte 3-6%). La polul opus se<br />
situează DJAN Sibiu, Covasna, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa, Arad,<br />
Caraş-Severin, Teleorman, care au primit un număr mai redus <strong>de</strong> cereri.<br />
Ca şi în anii prece<strong>de</strong>nţi, au fost solicitate şi implicit eliberate<br />
foarte multe copii sau extrase privind drepturile patrimoni<strong>al</strong>e, certificate<br />
<strong>de</strong> vechime, dar şi diferite acte privind naţion<strong>al</strong>izarea sau exproprierea<br />
bunurilor mobile şi imobile, acte necesare pentru dovedirea c<strong>al</strong>ităţii <strong>de</strong><br />
refugiat ori documente privind proprietăţile din Cadrilater.<br />
Pentru a evi<strong>de</strong>nţia varietatea actelor eliberate <strong>de</strong> <strong>ANR</strong>,<br />
enumerăm princip<strong>al</strong>ele categorii <strong>de</strong> documente care au fost solicitate în<br />
anul 2007:<br />
▪ registrele agricole cu evi<strong>de</strong>nţa terenurilor în perioada 1945-<br />
1960;<br />
▪ procesele-verb<strong>al</strong>e <strong>de</strong> înscriere în Cartea Funciară a diferitor<br />
proprietăţi;<br />
85<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
86<br />
▪ titlurile <strong>de</strong> proprietate acordate locuitorilor împroprietăriţi în<br />
baza Legilor <strong>de</strong> Reformă Agrară din anii 1864, 1921 şi 1945;<br />
▪ documente privind proprietăţile din mediul rur<strong>al</strong> expropriate<br />
în baza Legii nr. 187/1945 (moşiile mai mari <strong>de</strong> 50 ha) şi în baza<br />
Decretului nr. 83/1949 (moşiile <strong>de</strong> 50 ha şi conacele);<br />
▪ situaţii statistice privind terenurile “donate” Ministerului<br />
Agriculturii şi Domeniilor;<br />
▪ documente privind exproprierea proprietăţilor persoanelor<br />
aparţinând “chiaburimii”;<br />
▪ <strong>de</strong>cizii <strong>al</strong>e Sfaturilor Populare în baza cărora au preluate diferite<br />
terenuri şi/sau imobile <strong>de</strong> către stat;<br />
▪ situaţia proprietăţilor <strong>de</strong>clarate la Recensământul din anul 1948<br />
(acestea oferă singurele informaţii <strong>de</strong>spre terenurile forestiere);<br />
▪ acte <strong>de</strong> vânzare-cumpărare, testamente, acte <strong>de</strong> donaţie<br />
încheiate la instanţe notari<strong>al</strong>e/ju<strong>de</strong>cătoreşti;<br />
▪ sentinţe civile sau pen<strong>al</strong>e emise <strong>de</strong> instanţe<br />
notari<strong>al</strong>e/ju<strong>de</strong>cătoreşti;<br />
▪ <strong>de</strong>crete <strong>de</strong> expropriere, însoţite <strong>de</strong> listele anexă, emise <strong>de</strong><br />
Prezidiul Marii Adunări Naţion<strong>al</strong>e şi <strong>de</strong> Consiliul <strong>de</strong> Stat;<br />
▪ documente referitoare la proprietăţile persoanelor refugiate<br />
din Cadrilater în anul 1940, necesare pentru obţinerea <strong>de</strong>spăgubirilor<br />
prevăzute <strong>de</strong> Legea nr.9/1998 completată prin Legea nr. 97/ 2005;<br />
▪ certificate privind vechimea în muncă şi veniturile obţinute,<br />
necesare pentru rec<strong>al</strong>cularea pensiilor conform Hotărârii Guvernului<br />
nr. 1550/2004;<br />
▪ acte doveditoare c<strong>al</strong>ităţii <strong>de</strong> refugiat din Transilvania <strong>de</strong> Nord,<br />
Basarabia, Bucovina <strong>de</strong> nord;<br />
▪ certificate privind efectuarea stagiului militar la <strong>de</strong>taşamentele<br />
<strong>de</strong> muncă din cadrul Direcţiei Gener<strong>al</strong>e a Serviciului Muncii;<br />
▪ acte doveditoare plăţii impozitului pentru diferite proprietăţi<br />
(matricole fisc<strong>al</strong>e);<br />
▪ acte <strong>de</strong> stare civilă;<br />
▪ acte doveditoare a frecventării şi absolvirii cursurilor diferitor<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
instituţii <strong>de</strong> învăţământ (matricole şcolare).<br />
În cadrul fiecărei direcţii subordonate <strong>ANR</strong> este amenajat un<br />
spaţiu speci<strong>al</strong> pentru primirea cererilor şi eliberarea extraselor,<br />
certificatelor şi copiilor <strong>de</strong> pe documentele <strong>de</strong>ţinute şi un<strong>de</strong> se pot oferi<br />
celor interesaţi informaţii <strong>de</strong>spre actele pe care le avem în păstrare,<br />
mod<strong>al</strong>itatea <strong>de</strong> obţinere a unor copii <strong>de</strong> pe acestea, taxele percepute în<br />
acest sens, precum şi informaţii <strong>de</strong>spre <strong>al</strong>te instituţii <strong>de</strong>ţinătoare <strong>de</strong><br />
arhivă.<br />
Comparativ cu anii prece<strong>de</strong>nţi, în cea <strong>de</strong> a doua parte a anului<br />
2007 s-a constatat că numărul <strong>de</strong> cereri primite <strong>de</strong> <strong>ANR</strong> a scăzut cu<br />
aproximativ 50%, însă a crescut complexitatea solicitărilor. Trebuie<br />
menţionat că foarte multe cereri nu conţin un minim <strong>de</strong> informaţii<br />
<strong>de</strong>spre actul solicitat, pe baza cărora să se poată efectua cercetarea<br />
evi<strong>de</strong>nţelor fondurilor pe care le avem în păstrare. Cererile privind<br />
eliberarea unor certificate cu drepturile s<strong>al</strong>ari<strong>al</strong>e au avut cel mai dificil<br />
grad <strong>de</strong> rezolvare, fiind necesară cercetarea evi<strong>de</strong>nţelor <strong>de</strong>ţinute, chiar şi<br />
pe o perioadă <strong>de</strong> 10-20 ani, pentru întocmirea unui singur răspuns.<br />
Volumul foarte mare <strong>de</strong> cereri, gradul ridicat <strong>de</strong> dificultate <strong>al</strong><br />
acestora, lipsa unei dotări logistice corespunzătoare şi person<strong>al</strong>ul<br />
insuficient au condus, uneori, la întârzierea eliberării actelor solicitate<br />
<strong>de</strong> petenţi. Nesoluţionarea cu promptitudine a cererilor persoanelor<br />
fizice şi a persoanelor juridice şi-a pus amprenta consi<strong>de</strong>rabil asupra<br />
imaginii instituţiei, fapt reliefat <strong>de</strong> numărul <strong>de</strong> petiţii şi reclamaţii<br />
adresate conducerii MIRA şi conducerii <strong>ANR</strong> sau <strong>al</strong>tor instituţii centr<strong>al</strong>e.<br />
Printr-un uriaş efort uman, s-a reuşit soluţionarea cererilor<br />
adresate instituţiei noastre, prin implicarea în această <strong>activitate</strong> a mai<br />
mult <strong>de</strong> 50% din person<strong>al</strong>ul <strong>ANR</strong>, concentrându-ne pe <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong><br />
rezolvare a cererilor, uneori în <strong>de</strong>trimentul <strong>al</strong>tor activităţi arhivistice.<br />
87<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
UTILIZAREA DOCUMENTELOR<br />
ÎN SCOPURI ŞTIINŢIFICE<br />
88<br />
Activitatea publicistică<br />
În domeniul publicaţiilor, anul 2007 a marcat continuarea unor<br />
proiecte anterioare, înscriindu-se în ceea ce fusese prevăzut în<br />
Planul editori<strong>al</strong>. Astfel, semn<strong>al</strong>ăm apariţiile editori<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e volumelor <strong>de</strong><br />
documente Stenogramele şedinţelor Consiliului <strong>de</strong> Miniştri. Guvernarea<br />
Ion Antonescu (ajuns la volumul X: ianuarie-aprilie 1944) şi<br />
Stenogramele şedinţelor Biroului Politic <strong>al</strong> CC <strong>al</strong> PMR (volumul IV, în<br />
timp ce publicarea volumului V a fost amânată pentru anul 2008). Tot<br />
în categoria volumelor <strong>de</strong> documente publicate se înscrie şi lucrarea:<br />
P.C.R. şi intelectu<strong>al</strong>ii în primii ani ai regimului Ceauşescu (1965-1971).<br />
Documente. De asemenea, s-a continuat tipărirea în regie proprie a<br />
volumului II <strong>al</strong> memoriilor lui Dudu Velicu, sub titlul Biserica Ortodoxă<br />
în anii regimului comunist. Însemnări zilnice, 1948-1959.<br />
Alături <strong>de</strong> publicarea <strong>de</strong> documente, tipărirea materi<strong>al</strong>elor<br />
auxiliare (ghiduri, îndrumătoare etc.), care să vină în ajutorul<br />
cercetătorilor care lucrează pe baza documentelor, a<br />
continuat şi în acest an, prin apariţia următoarelor<br />
lucrări: Publicaţii arhivistice. Cat<strong>al</strong>og (1860-2006), Colecţia<br />
microfilme Vatican. Ghid arhivistic, în vreme ce Ghidul<br />
fondurilor şi colecţiilor arhivistice din Direcţia Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e Istorice Centr<strong>al</strong>e a apărut pe site-ul <strong>ANR</strong>.<br />
Menţionăm faptul că, dintre aceste lucrări, unele<br />
(Publicaţii Arhivistice. Cat<strong>al</strong>og, Colecţia microfilme Vatican)<br />
au fost tipărite în regie proprie, în cadrul Laboratorului<br />
<strong>de</strong> facsimilare.<br />
Din motive financiare, apariţia a două numere<br />
din Buletinul <strong>de</strong> informare şi documentare arhivistică, precum<br />
şi a volumului <strong>Arhivele</strong> ieşene la 175 <strong>de</strong> ani, nu a putut fi<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
dusă la în<strong>de</strong>plinire.<br />
Schimbarea petrecută la nivelul conducerii instituţiei în iulie 2007<br />
s-a manifestat însă în privinţa princip<strong>al</strong>ului periodic <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate din<br />
ţară, anume Revista Arhivelor. Fireşte, această modificare nu se reduce la<br />
introducerea în cadrul titlului a versiunii în limba engleză (Archives<br />
Review), fapt care şi el poate exprima foarte bine îmbinarea dintre tradiţia<br />
<strong>de</strong> peste opt <strong>de</strong>cenii a acestei reviste şi tendinţa novatoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re<br />
către ştiinţa istorico-arhivistcă la nivel internaţion<strong>al</strong>, ci este vorba <strong>de</strong> o<br />
schimbare radic<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> concepţie. De la un caracter festivist şi laudativ,<br />
re<strong>al</strong>izat într-un stil naţion<strong>al</strong>ist-comunist, s-a trecut la un format care să<br />
ofere o abordare ştiinţifică. În plus, s-a “spart” bariera şi în sensul<br />
invitării unor speci<strong>al</strong>işti din străinătate <strong>de</strong> a contribui cu materi<strong>al</strong>e la<br />
Revista Arhivelor. Archives Review. În acest context, s-a încurajat apariţia<br />
numărului 3-4/2007 exclusiv în limbi <strong>de</strong> circulaţie internaţion<strong>al</strong>ă<br />
(engleză, franceză, germană), această opţiune fiind dictată şi <strong>de</strong><br />
consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> <strong>al</strong>tă natură, anume acumularea <strong>de</strong> puncte în ve<strong>de</strong>rea<br />
obţinerii acreditării CNCSIS şi a inclu<strong>de</strong>rii periodicului în categoria B <strong>de</strong><br />
publicaţii, fapt care va contribui <strong>de</strong>cisiv la sporirea prestigiului nu numai<br />
<strong>al</strong> revistei, dar şi <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>. De asemenea, s-a creat un Consiliu ştiinţific<br />
compus dintr-un număr <strong>de</strong> 32 speci<strong>al</strong>işti<br />
în domeniul istorico-arhivistic, proveniţi<br />
din centre universitare prestigioase din<br />
ţară (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca) şi<br />
străinătate (Paris, Roma, Bologna, Veneţia,<br />
Viena, Geneva, Londra, Los Angeles,<br />
Detroit, Maryland, Huntington). Se poate<br />
aprecia că noua structură a Consiliului<br />
ştiinţific reprezintă expresia ieşirii din<br />
izolare a instituţiei <strong>ANR</strong> şi <strong>de</strong>păşirea unei<br />
viziuni naţion<strong>al</strong>ist-festiviste. Astfel, şi la<br />
nivelul publicaţiilor, se asistă la trecerea <strong>de</strong><br />
la “ultima fortăreaţă st<strong>al</strong>inistă” la o<br />
89<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
90<br />
instituţie care se doreşte <strong>de</strong> largă <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, racordată<br />
la noul context în care România este membru <strong>al</strong><br />
Uniunii Europene. În privinţa Colegiului <strong>de</strong> redacţie,<br />
numărul membrilor acestuia a sporit simţitor; în eg<strong>al</strong>ă<br />
măsură, cei 15 speci<strong>al</strong>işti care o compun provin nu<br />
numai din Aparatul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, ci şi din DJAN<br />
Cluj, Braşov, Iaşi şi Neamţ.<br />
De asemenea, Colegiul <strong>de</strong> redacţie a încheiat<br />
un contract cu reprezentanţii EBSCO, în virtutea<br />
căruia Revista Arhivelor. Archives Review urmează să<br />
figureze în această bază <strong>de</strong> date, <strong>al</strong>ături <strong>de</strong> <strong>al</strong>te reviste<br />
<strong>de</strong> renume din străinătate, speci<strong>al</strong>izate în domeniile<br />
ştiinţelor umaniste, contribuind astfel la mai buna<br />
cunoaştere a şcolii istorice şi arhivistice româneşti în<br />
lume.<br />
Noul format <strong>al</strong> revistei cuprin<strong>de</strong> următoarele<br />
rubrici: “Archive Studies [Studii <strong>de</strong> Arhivistică]”; “Studies of History<br />
[Studii <strong>de</strong> Istorie]”; “Restitutio”; “Reviews, Bibliographic<strong>al</strong> Notes<br />
[Recenzii, note bibliografice]”; “Ad<strong>de</strong>nda et Corrigenda”; Archiv<strong>al</strong> Studies<br />
in the World [Viata ştiinţifică]”.<br />
Ca supliment <strong>al</strong> Revistei Arhivelor, a fost tradusă şi publicată una<br />
dintre lucrările <strong>de</strong> anvergură din ultimii ani din domeniul arhivistic,<br />
intitulată Access to Archives şi aparţinând lui Charles Kecskeméti şi Iván<br />
Székely.<br />
Expoziţii<br />
Dintre manifestările expoziţion<strong>al</strong>e organizate pe parcursul anului<br />
2007, enumerăm: Jurn<strong>al</strong>ul reginei Maria în fotografii, Viaţa cotidiană la curtea<br />
regelui Ferdinand (în colaborare cu Muzeul Naţion<strong>al</strong> Cotroceni), Dunăreafluviu<br />
european. Oraşe dunărene din România şi Bulgaria (expoziţie itinerantă,<br />
re<strong>al</strong>izată în colaborare cu <strong>Arhivele</strong> Statului din Bulgaria, vernisată la<br />
Berlin, Bucureşti, Sofia etc.), Fotografia ca sursă documentară – România şi<br />
Germania 1920-1950 (organizată împreună cu Muzeul Naţion<strong>al</strong> <strong>al</strong> Satului<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
“Dimitrie Gusti” şi <strong>Arhivele</strong> landului Ba<strong>de</strong>n-Württemberg). Este vorba<br />
<strong>de</strong> iniţiative care au implicat colaborarea cu <strong>al</strong>te instituţii, româneşti şi<br />
străine, contribuind astfel la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea <strong>ANR</strong>. În contextul în care<br />
municipiul Sibiu a fost <strong>de</strong>semnat în 2007 drept Capit<strong>al</strong>ă cultur<strong>al</strong>ă<br />
europeană (<strong>al</strong>ături <strong>de</strong> Luxembourg), DJAN Sibiu a organizat, în<br />
colaborare cu Primăria municipiului, expoziţia cu tema Sibiul în documente<br />
<strong>de</strong> arhivă, vernisată la Sibiu şi Luxembourg.<br />
Dezbateri, conferinţe, simpozioane, mese rotun<strong>de</strong><br />
Caracterul comemorativ <strong>al</strong> manifestărilor ştiinţifice a constituit<br />
o constantă cu tendinţă <strong>de</strong> gener<strong>al</strong>izare în ultimii ani la nivelul <strong>ANR</strong>. El<br />
s-a manifestat şi pe parcursul primei jumătăţi a anului 2007, în princip<strong>al</strong><br />
în ceea ce priveşte aniversarea a 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la răsco<strong>al</strong>a ţăranilor <strong>de</strong> la<br />
1907, comemorată atât la nivel centr<strong>al</strong>, cât şi în diferite Direcţii ju<strong>de</strong>ţene<br />
(Vâlcea, Teleorman, Dâmboviţa, Botoşani etc.) sau Ziua Europei Unite,<br />
aniversarea cuceririi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> stat a României (la D.J.A.N. Dolj, Bacău,<br />
Brăila, Constanţa), prin comasarea a două evenimente, fără vreo legătură<br />
intrinsecă între ele, într-unul singur.<br />
Începând cu luna iulie a anului 2007, schimbarea <strong>de</strong> concepţie<br />
la nivelul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> instituţiei s-a concretizat şi într-o abordare diferită<br />
a faptului istoric, căutându-se a se <strong>de</strong>păşi aspectul festivist, în favoarea<br />
unor <strong>de</strong>zbateri <strong>de</strong>schise, în condiţiile<br />
în care “a<strong>de</strong>vărul istoric” nu<br />
constituie <strong>de</strong>cât o ficţiune, specifică<br />
unui regim tot<strong>al</strong>itar, care nu admite<br />
diversitatea <strong>de</strong> opinii. În acest nou<br />
context, <strong>ANR</strong> au început ciclul <strong>de</strong><br />
conferinţe sub titlul Quo Vadis, în<br />
colaborare cu Romania Fulbright<br />
Alumni, o primă prelegere fiind cea<br />
susţinuţă <strong>de</strong> Victor Neumann,<br />
profesor la Universitatea <strong>de</strong> Vest din<br />
Timişoara, cu tema “Influenţa<br />
91<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
discursului public asupra i<strong>de</strong>ologiei şi acţiunilor politice”.<br />
La rândul său, Ziua Arhivelor şi-a modificat tipul <strong>de</strong> manifestare,<br />
trecând <strong>de</strong> la o abordare cu caracter celebrativ, care nu propunea nimic<br />
concret, la o <strong>de</strong>zbatere <strong>de</strong>schisă. În 2007, aceasta s-a <strong>de</strong>sfăşurat pe tema<br />
<strong>Arhivele</strong> comunismului şi drumul lor spre public şi s-a bucurat <strong>de</strong> o prezenţă<br />
numeroasă, istorici, arhivişti, reprezentanţi ai societăţii civile, jurn<strong>al</strong>işti<br />
etc. În fond, <strong>ANR</strong> trebuie să <strong>de</strong>păşească ment<strong>al</strong>itatea societăţii închise<br />
şi să îşi orienteze activităţile şi priorităţile în funcţie <strong>de</strong> cetăţean. <strong>ANR</strong><br />
slujesc cetăţeanul pentru că sunt <strong>al</strong>e cetăţeanului, iar nu <strong>al</strong>e unei caste<br />
<strong>de</strong> privilegiaţi, cu atât mai puţin “fieful” celor care sunt obligaţi doar să<br />
le gestioneze.<br />
92<br />
Biblioteca <strong>ANR</strong><br />
Din nefericire, conţinutul bibliotecii <strong>ANR</strong> nu a fost în anii<br />
trecuţi în<strong>de</strong>ajuns <strong>de</strong> popularizată. Fin<strong>al</strong>itatea activităţii bibliotecii a<br />
constat în punerea la dispoziţia person<strong>al</strong>ului intern <strong>al</strong> instituţiei, în<br />
ve<strong>de</strong>rea pregătirii profesion<strong>al</strong>e a acestuia, şi, într-o măsură mai redusă,<br />
în <strong>de</strong>servirea cercetătorilor <strong>de</strong> la S<strong>al</strong>a <strong>de</strong> studiu. Însă la cunoştinţa<br />
utilizatorilor nu a ajuns faptul că biblioteca se află în posesia unui număr<br />
impresionant <strong>de</strong> cărţi rare şi <strong>de</strong> patrimoniu (inclusiv periodice), atât<br />
româneşti cât şi străine, lucrări care, prin v<strong>al</strong>oarea lor, sunt <strong>de</strong> negăsit în<br />
celel<strong>al</strong>te biblioteci <strong>al</strong>e<br />
României (eventu<strong>al</strong>, cu<br />
excepţia Bibliotecii<br />
Aca<strong>de</strong>miei Române).<br />
Punerea lor în v<strong>al</strong>oare se<br />
poate face doar prin<br />
popularizare, drept pentru<br />
care iniţiativa person<strong>al</strong>ă din<br />
interiorul instituţiei <strong>de</strong> a<br />
<strong>al</strong>cătui o bază <strong>de</strong> date care<br />
să cuprindă cele circa<br />
70.000 <strong>de</strong> cărţi şi 50.000 <strong>de</strong><br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
periodice, ignorată la vremea respectivă, în condiţiile reticenţei fostei<br />
conduceri faţă <strong>de</strong> digit<strong>al</strong>izare şi faţă <strong>de</strong> Internet (consi<strong>de</strong>rat ca “un<br />
duşman implacabil <strong>al</strong> neamului”), poate fi în momentul <strong>de</strong> faţă un punct<br />
<strong>de</strong> pornire în sensul popularizării unora dintre titlurile operelor <strong>de</strong><br />
v<strong>al</strong>oare din fondul bibliotecii. Încurajarea <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii manifestată <strong>de</strong><br />
actu<strong>al</strong>a conducere a <strong>ANR</strong> se poate răsfrânge în sens pozitiv şi în acest<br />
domeniu. De asemenea, în aceste condiţii, se poate <strong>de</strong>păşi vagul şi<br />
restrictivul statut <strong>de</strong> “bibliotecă documentară”.<br />
ACCESUL LA DOCUMENTE.<br />
CĂTRE O NOUĂ PARADIGMĂ<br />
Accesul la documentele <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> <strong>ANR</strong> se re<strong>al</strong>izează în<br />
baza legii 16/1996 şi potrivit preve<strong>de</strong>rilor Regulamentului<br />
privind accesul la informare şi cercetarea documentelor <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong><br />
instituţia noastră. Începând cu 1 noiembrie 2007, a intrat în vigoare un<br />
nou Regulament, care, încă perfectibil, aduce unele noutăţi care constau,<br />
printre <strong>al</strong>tele, în mărirea numărului <strong>de</strong> unităţi arhivistice ce pot fi<br />
solicitate zilnic pentru cercetare (<strong>de</strong> la 10 la 15 u. a.), posibilitatea<br />
efectuării <strong>de</strong> fotografii digit<strong>al</strong>e <strong>de</strong> către cercetători, simplificarea<br />
procedurii <strong>de</strong> eliberare a permisului <strong>de</strong> acces etc.<br />
Accesul la documente se re<strong>al</strong>izează prin sălile <strong>de</strong> studiu <strong>al</strong>e<br />
DANIC, <strong>al</strong>e direcţiilor ju<strong>de</strong>ţene <strong>al</strong>e Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e şi a DMBAN,<br />
în scopul cercetării ştiinţifice, pentru rezolvarea unor lucrări<br />
administrative, pentru re<strong>al</strong>izarea unor emisiuni radio şi TV, pentru<br />
redactarea unor lucrări <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>itate: studii monografice, gene<strong>al</strong>ogice,<br />
referate, lucrări <strong>de</strong> doctorat, masterat şi licenţă. Prin sălile <strong>de</strong> studiu <strong>al</strong>e<br />
<strong>ANR</strong>, se pun la dispoziţia cercetătorilor documente cu v<strong>al</strong>oare istorică<br />
<strong>de</strong>ţinute în <strong>de</strong>pozitele proprii, accesul la documentele administrative,<br />
potrivit Legii accesului la informaţii cu caracter public nr. 455/2000,<br />
re<strong>al</strong>izându-se prin Compartimentul <strong>de</strong> Comunicare şi Imagine Publică.<br />
Condiţiile practice <strong>de</strong> acces <strong>al</strong>e cercetătorilor la consultarea<br />
documentelor se re<strong>al</strong>izează în mod unitar la nivelul întregii ţări potrivit<br />
93<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
Regulamentului mai sus citat, programul <strong>de</strong> lucru cu publicul fiind însă<br />
diferit, în funcţie <strong>de</strong> necesităţi şi posibilităţi.<br />
94<br />
La nivel centr<strong>al</strong>, DANIC dispune, începând din septembrie<br />
2007, <strong>de</strong> două săli <strong>de</strong> studiu, la care se adaugă s<strong>al</strong>a cu aparate pentru<br />
citirea microfilmelor. Înfiinţarea celei <strong>de</strong>-a doua săli <strong>de</strong> studiu s-a născut<br />
din necesitatea <strong>de</strong> a face faţă nevoilor exprimate <strong>de</strong> o categorie <strong>de</strong><br />
cercetători, interesaţi în mod <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> istoria perioa<strong>de</strong>i comuniste.<br />
Capacitatea <strong>de</strong> 36 <strong>de</strong> locuri a sălii <strong>de</strong> studiu s-a dovedit insuficientă în<br />
perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> vârf <strong>de</strong> <strong>activitate</strong>,<br />
respectiv februarie-martie şi iunie,<br />
atunci când gradul <strong>de</strong> ocupare a<br />
locurilor a fost <strong>de</strong> peste 100%.<br />
Astfel, au fost situaţii când într-o<br />
singură zi custozii sălii au asigurat<br />
îndrumare şi asistenţă <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate unui număr <strong>de</strong> peste 70<br />
<strong>de</strong> cercetători. Condiţiile <strong>de</strong> studiu<br />
au fost îmbunătăţite din a doua<br />
jumătate a anului 2007, prin inst<strong>al</strong>area <strong>de</strong> aparate <strong>de</strong> aer condiţionat şi<br />
schimbarea mobilierului sau recondiţionarea celui pe care vechimea îl<br />
face la fel <strong>de</strong> v<strong>al</strong>oros ca şi documentele pe care le <strong>de</strong>serveşte. Tot în<br />
rândul facilităţilor menite a îmbunătăţi condiţiile <strong>de</strong> studiu, încă din luna<br />
aprilie 2007, a fost permis cercetătorilor accesul în s<strong>al</strong>a <strong>de</strong> studiu cu<br />
laptop (însă, vreme <strong>de</strong> câteva luni, fără posibilitatea <strong>de</strong> “a fura curent din<br />
prizele statului”), iar reproducerile <strong>de</strong> pe documente se pot re<strong>al</strong>iza şi cu<br />
aparatul digit<strong>al</strong> propriu, contra unei taxe zilnice. Aceste din urmă măsuri,<br />
pentru un observator din afară pot să pară, la o primă ve<strong>de</strong>re, ridicole,<br />
însă ele trebuie menţionate, întrucât vin să sublinieze caracterul absurd<br />
<strong>al</strong> concepţiei anterioare a instituţiei, potrivit căreia informatizarea şi, în<br />
gener<strong>al</strong>, c<strong>al</strong>culatorul, erau privite ca “elemente <strong>de</strong>stabilizatoare”. Prin<br />
aceste măsuri, s-a îndreptat o anom<strong>al</strong>ie care dăinuia <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> prea multă<br />
vreme.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Prin intermediul sălilor <strong>de</strong> studiu <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong>, cercetătorilor li se<br />
pun la dispoziţie instrumente <strong>de</strong> căutare şi regăsire a informaţiilor, cum<br />
ar fi: liste <strong>al</strong>e fondurilor şi colecţiilor date în cercetare, liste <strong>al</strong>fabetice<br />
pentru fonduri bisericeşti şi mănăstireşti, fonduri person<strong>al</strong>e şi famili<strong>al</strong>e,<br />
fonduri arhivistice create <strong>de</strong> instituţiile administraţiei centr<strong>al</strong>e, fonduri<br />
din arhiva istorică a PCR sau din fondul CC <strong>al</strong> aceluiaşi partid, inventare<br />
<strong>al</strong>e fondurilor şi colecţiilor arhivistice.<br />
Pe parcursul anului 2007 au intrat în circuitul ştiinţific, prin sălile<br />
<strong>de</strong> studiu <strong>al</strong>e DANIC, un număr <strong>de</strong> 242 <strong>de</strong> inventare pentru 172 fonduri<br />
sau părţi structur<strong>al</strong>e <strong>de</strong> fond. Un mare interes pentru cercetătorii<br />
preocupaţi <strong>de</strong> re<strong>al</strong>izarea <strong>de</strong> monografii <strong>de</strong> loc<strong>al</strong>ităţi îl reprezintă<br />
reintroducerea în circuitul ştiinţific a fondului Ministerul Agriculturii-<br />
Reforma Agrară din 1945, <strong>de</strong>venit indisponibil pentru cercetare o<br />
perioadă <strong>de</strong> timp din raţiuni administrative, necesitate <strong>de</strong> rezolvarea<br />
cererilor cetăţenilor interesaţi în reconstituirea drepturilor <strong>de</strong> proprietate<br />
asupra unor suprafeţe agricole.<br />
Pentru cercetătorii istoriei perioa<strong>de</strong>i comuniste, o mare<br />
importanţă o are punerea la dispoziţie a inventarelor fondului Decrete<br />
<strong>al</strong>e Consiliului <strong>de</strong> Stat. Tot pentru această categorie <strong>de</strong> cercetători,<br />
clarificarea unor <strong>de</strong>cizii politice <strong>al</strong>e perioa<strong>de</strong>i comuniste o aduce punerea<br />
în circuitul ştiinţific a inventarului Secţiei Administrativ-Politice a CC <strong>al</strong><br />
PCR, precum şi completarea inventarelor pentru Secţia Relaţii Externe<br />
a CC <strong>al</strong> PCR cu perioada 1954-1957.<br />
Activitatea custozilor sălilor <strong>de</strong> studiu a Aparatului Centr<strong>al</strong> <strong>al</strong><br />
<strong>ANR</strong> în anul 2007 a constat în asigurarea accesului la informaţia<br />
ştiinţifică pentru cei 965 <strong>de</strong> cercetători cu permis <strong>de</strong> acces la studiu,<br />
precum şi urmărirea evi<strong>de</strong>nţei celor aproximativ 30.000 <strong>de</strong> dosare <strong>de</strong><br />
documente cercetate pe parcursul întregului an. La o frecvenţă anu<strong>al</strong>ă <strong>de</strong><br />
peste 6.500 <strong>de</strong> cercetători, media zilnică a fost <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> cercetători, cu<br />
un profil socio-profesion<strong>al</strong> şi <strong>de</strong> vârstă foarte divers. Prelucrarea datelor<br />
referitoare la <strong>de</strong>claraţiile privind ocupaţii/profesii au relevat următoarele<br />
categorii <strong>de</strong> cercetători: 20,6% stu<strong>de</strong>nţi, 15,45% profesori din<br />
învăţământul preuniversitar, 8,1% pensionari, 7,7% cercetători la<br />
95<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
96<br />
institute <strong>de</strong> cercetare, 5,1% doctoranzi, 5,07% cadre didactice din<br />
înăvăţământul superior, 2,1% masteranzi, 4,9% istorici, muzeografi,<br />
ingineri, economişti, funcţionari, preoţi, ziarişti, jurişti, arhitecţi, avocaţi,<br />
medici şi <strong>al</strong>te profesii. Interpretarea acestor date relevă faptul că<br />
majoritatea cercetătorilor care frecventează sălile <strong>de</strong> studiu, dacă se au<br />
în ve<strong>de</strong>re numai stu<strong>de</strong>nţii, masteranzii şi doctoranzii (27,8%), se<br />
încadrează în profilul <strong>de</strong> vârstă <strong>al</strong> unui public tânăr, dinamic, cu cerinţe<br />
ferme, <strong>de</strong>rivate din conştientizarea drepturilor <strong>de</strong> acces la informaţii.<br />
Din partea acestei categorii <strong>de</strong> public vin nemulţumirile legate mai <strong>al</strong>es<br />
<strong>de</strong> termenul <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani după care pot fi date în cercetare majoritatea<br />
documentelor, <strong>de</strong>şi această preve<strong>de</strong>re nu îşi mai produce efectele pentru<br />
documentele care au fost <strong>de</strong>ja predate <strong>ANR</strong> <strong>de</strong> către instituţia creatoare<br />
după 30 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la creare.<br />
Această cerinţă, <strong>de</strong> a cerceta documente înainte <strong>de</strong> termenul <strong>de</strong><br />
30 <strong>de</strong> ani sau <strong>de</strong> termenele prevăzute în Anexa 6 la Legea Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e, este acută în cazul istoricilor comunismului românesc sau<br />
cercetătorilor străini ai parti<strong>de</strong>lor comuniste.<br />
Dacă solicitările scrise adresate conducerii <strong>ANR</strong> pe tema<br />
accesului la Secţia Cadre a CC <strong>al</strong> PCR au fost soluţionate favorabil, nu<br />
acelaşi lucru s-a putut re<strong>al</strong>iza pentru documentele la care nu există<br />
evi<strong>de</strong>nţe şi care au fost preluate neinventariate <strong>de</strong> la creatori. Se<br />
evi<strong>de</strong>nţiază două obstacole majore în c<strong>al</strong>ea accesului la documentele <strong>de</strong><br />
interes pentru cercetarea ştiinţifică, şi anume: termenele leg<strong>al</strong>e <strong>de</strong> dare<br />
în cercetare şi starea <strong>de</strong> prelucrare şi/sau conservare a documentelor.<br />
Dacă pentru prima problema s-au găsit soluţii, oferite şi <strong>de</strong> practica<br />
internaţion<strong>al</strong>ă în materie <strong>de</strong> termene <strong>de</strong> acces (Recomandarea R13/2000<br />
a CE, potrivit căreia un document, odată cercetat, nu mai poate fi refuzat<br />
<strong>al</strong>tui cercetător, <strong>al</strong>te recomandări prin care interesul cercetării ştiinţifice<br />
poate justifica acordarea accesului la documente care conţin date privind<br />
persoanele), pentru cea <strong>de</strong>-a doua problemă nu este implicată voinţa<br />
<strong>de</strong>cizion<strong>al</strong>ă, ci <strong>al</strong>ocarea <strong>de</strong> resurse umane şi financiare <strong>de</strong> durată. Astfel,<br />
accesul la o serie <strong>de</strong> categorii <strong>de</strong> documente <strong>de</strong>teriorate sau supuse<br />
acesui risc, fie datorită utilizării în<strong>de</strong>lungate, fie condiţiilor <strong>de</strong> păstrare a<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
putut fi asigurat cercetătorilor prin punerea la dispoziţia cercetătorilor a<br />
microfilmelor sau a fotocopiilor, acolo un<strong>de</strong> acestea existau.<br />
În fapt, schimbarea <strong>de</strong> concepţie la nivelul conducerii instituţiei<br />
se manifestă şi prin propulsarea interesului cetăţeanului în centrul<br />
strategiei <strong>de</strong> funcţionare a <strong>ANR</strong>.<br />
98<br />
INFORMATIZAREA <strong>ANR</strong><br />
Dezvoltarea informatizării în cadrul <strong>ANR</strong> a cunoscut mai<br />
multe etape importante, în <strong>de</strong>cursul timpului.<br />
Până în anul 1992, s-au re<strong>al</strong>izat aplicaţii ce au constituit o bază<br />
<strong>de</strong> date în dBase IV, limbaj <strong>de</strong> programare <strong>de</strong>s utilizat la acel moment,<br />
aplicaţiile rulând pe c<strong>al</strong>culatoare <strong>de</strong> dimensiuni mari, <strong>de</strong> forma unor<br />
“dulapuri” (minisisteme <strong>de</strong> c<strong>al</strong>cul din familia Cor<strong>al</strong>), iar suportul <strong>de</strong> bază<br />
<strong>al</strong> informaţiei îl constituia banda magnetică, secondat <strong>de</strong> discurile<br />
versatile.<br />
Etapa 1992-începutul anului 2003, perioadă caracterizată <strong>de</strong><br />
trecerea informaţiei prelucrate <strong>de</strong> pe acele c<strong>al</strong>culatoare <strong>de</strong> marimea unor<br />
dulapuri, la PC-urile cunoscute astăzi, ceea ce a necesitat un timp<br />
suficient <strong>de</strong> mare pentru a se putea re<strong>al</strong>iza conversiile <strong>de</strong> date din<br />
aplicaţiile vechi dBase IV în aplicaţia atât <strong>de</strong> cunoscută FoxPro. Acest<br />
lucru a necesitat un volum <strong>de</strong> lucru uriaş, convertirea datelor ce ţineau<br />
<strong>de</strong> utilizarea lor dintr-o generaţie <strong>de</strong> c<strong>al</strong>culatoare spre o <strong>al</strong>ta făcându-se<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> anevoios. Tot în această perioadă se poate vorbi <strong>de</strong> o muncă<br />
intensă <strong>de</strong>pusă <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>iştii în informatică existenţi la acel moment,<br />
pentru a familiariza funcţionarii instituţiei în legătură cu tehnica <strong>de</strong><br />
c<strong>al</strong>cul, cât şi cu aplicaţiile nou apărute; este vorba <strong>de</strong> faptul că<br />
informatică însemna la începutul acelei perioa<strong>de</strong> două birouri fizice cu<br />
6 PC-uri, în toată clădirea din sediul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>.<br />
Etapa februarie 2003-iunie 2007, în pofida dinamicii <strong>de</strong> evoluţie<br />
în domeniul IT & C preconizate, a constituit o etapă <strong>de</strong> stagnare,<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
caracterizată în speci<strong>al</strong> <strong>de</strong> indiferenţa, reticenţa, poate chiar repulsia<br />
conducerii vis-à-vis <strong>de</strong> acest concept <strong>de</strong> informatizare, atât <strong>de</strong> utilizat la<br />
acel moment. Cum <strong>al</strong>tfel ar putea fi privită, în acest sens, <strong>de</strong>sfiinţarea pur<br />
şi simplu a activităţii structurii <strong>de</strong> informatică existente, prin <strong>de</strong>taşarea<br />
speci<strong>al</strong>iştilor existenţi (un programator şi un inginer <strong>de</strong> sistem) la <strong>al</strong>te<br />
structuri <strong>de</strong> organizare ce nu aveau vreo tangenţă cu profilul profesion<strong>al</strong><br />
<strong>al</strong> celor două persoane mai sus amintite, precum şi grăbirea pensionării<br />
înainte <strong>de</strong> limită (cu circa 3 ani) a celui <strong>de</strong>-<strong>al</strong> doilea programator! Aceasta<br />
poate fi consi<strong>de</strong>rată o perioadă <strong>de</strong> mimare a activităţii <strong>de</strong> informatică<br />
din instituţia noastră, numai pe hârtie<br />
(a se ve<strong>de</strong>a raportul <strong>de</strong> informatizare<br />
re<strong>al</strong>izat împreună cu speci<strong>al</strong>iştii<br />
Direcţiei <strong>de</strong> Comunicaţii şi<br />
Informatică din MIRA <strong>de</strong>-a lungul<br />
anului 2006, raport ce a fost “uitat”<br />
într-un fişet <strong>de</strong> conducerea <strong>de</strong> atunci).<br />
În fine, etapa ce s-a <strong>de</strong>rulat<br />
începând cu iulie 2007 şi până în<br />
prezent, când conducerea instituţiei<br />
noastre a fost schimbată cu noul<br />
manager gener<strong>al</strong>, având o largă<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re spre acest domeniu atât <strong>de</strong><br />
vitregit anterior. Este <strong>de</strong> remarcat, în<br />
acest sens, faptul că s-a trecut rapid la<br />
punerea în aplicare a<br />
măsurilor/acţiunilor asumate <strong>de</strong><br />
instituţia noastră prin Nota raport<br />
privind concepţia informatizării Arhivelor<br />
Naţion<strong>al</strong>e, ce a fost dată spre aprobare şi a cărei rezoluţie a fost favorabil<br />
pusă <strong>de</strong> conducerea MIRA, la data <strong>de</strong> 20 aprilie 2007, cu foarte puţin<br />
timp înainte <strong>de</strong> schimbarea vechii conduceri.<br />
Din acest moment, se poate vorbi <strong>de</strong> o amplificare a colaborării<br />
conducerii <strong>ANR</strong> cu Directorul gener<strong>al</strong> <strong>al</strong> DGCTI din MIRA. Este <strong>de</strong><br />
99<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
100<br />
remarcat faptul că, într-un timp foarte scurt, mai exact în prima <strong>de</strong>cadă<br />
a lunii august 2007, s-a reuşit, cu ajutorul speci<strong>al</strong>iştilor DGCTI,<br />
re<strong>al</strong>izarea paginii web a <strong>ANR</strong>. Astfel, internet-ul a încetat a fi consi<strong>de</strong>rat<br />
drept “duşman <strong>al</strong> poporului”, drept o “une<strong>al</strong>tă imperi<strong>al</strong>istă masonică”<br />
a celor care vor să “răpească memoria neamului”. Începând cu<br />
septembrie 2007, în condiţiile începutului norm<strong>al</strong>izării instituţiei, pagina<br />
web a <strong>ANR</strong> poate fi consultată la adresa: www.arhivelenation<strong>al</strong>e.ro,<br />
oferind publicului informaţii <strong>de</strong> bază referitoare la <strong>activitate</strong>a instituţiei.<br />
Tot în acest sens, amintim intensificarea numărului întâlnirilor celor<br />
două conduceri, la 16 ianuarie 2008 convenindu-se parcurgerea etapizată<br />
a Planului activităţilor pentru informatizarea Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e în anul 2008.<br />
În ce priveşte Reţeaua Metropolitană Voce-Date a MIRA, la care<br />
<strong>ANR</strong> este conectată prin intermediul unui nod <strong>de</strong> comunicaţii aflat în<br />
incinta Biroului <strong>de</strong> Informatică, se poate spune că s-a re<strong>al</strong>izat extin<strong>de</strong>rea<br />
ei în proporţie <strong>de</strong> 94% în instituţie, prin structurile organizatorice<br />
existente, un singur tronson rămânând să fie fin<strong>al</strong>izat cât <strong>de</strong> curând – cel<br />
<strong>al</strong> Sălii <strong>de</strong> Studiu.<br />
Şi în privinţa Comunicaţiilor se poate vorbi <strong>de</strong> un reviriment, în<br />
acest sens reuşindu-se la finele anului 2007 înlocuirea aparatelor vechi <strong>de</strong><br />
telefonie în procent <strong>de</strong> 50%. De asemenea, s-a reuşit inst<strong>al</strong>area unui<br />
număr 5 aparate <strong>de</strong> fax, ceea ce a condus la o îmbunătăţire substanţi<strong>al</strong>ă<br />
a comunicaţiilor.<br />
SUPORTUL LOGISTIC ŞI ADMINISTRATIV<br />
Activitatea <strong>de</strong> asigurare tehnico-materi<strong>al</strong>ă a <strong>ANR</strong> în anul 2007<br />
a avut drept scop exclusiv crearea condiţiilor optime <strong>de</strong><br />
muncă pentru person<strong>al</strong>ul din sectorul <strong>de</strong>pozitare-prelucrare arhivă.<br />
Pornind <strong>de</strong> la acest <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat, logistica în <strong>ANR</strong> a urmărit constant trei<br />
direcţii princip<strong>al</strong>e: achiziţionarea <strong>de</strong> produse, servicii şi lucrări, în<br />
conformitate cu Programul Logistic pe anul 2007 şi în limita fondurilor<br />
aprobate <strong>ANR</strong> pentru cheltuieli materi<strong>al</strong>e, funcţion<strong>al</strong>e şi <strong>de</strong> investiţii;<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
executarea activităţilor administrativ-gospodăreşti, <strong>de</strong> întreţinere şi<br />
reparaţii cu efectivele proprii, asigurând, în limita posibilităţilor,<br />
confortul necesar <strong>de</strong>sfăşurării în condiţii norm<strong>al</strong>e a activităţilor specifice<br />
structurilor <strong>ANR</strong> din Bucureşti; sprijinul acordat Direcţiilor Ju<strong>de</strong>ţene<br />
atât prin asigurarea unor produse specifice, cât şi pentru rezolvarea unor<br />
probleme <strong>de</strong> natură administrativ-gospodărească, investiţion<strong>al</strong>ă şi <strong>de</strong><br />
asigurare a unor spaţii.<br />
Achiziţionarea <strong>de</strong> produse, servicii şi lucrări în anul 2007 s-a<br />
<strong>de</strong>sfăşurat în condiţiile aplicării unei noi legislaţii în acest domeniu şi<br />
utilizând fonduri <strong>de</strong> o v<strong>al</strong>oare mult mai mare <strong>de</strong>cât au fost <strong>al</strong>ocate <strong>ANR</strong><br />
în anii prece<strong>de</strong>nţi, atât pentru bunuri şi servicii cât şi pentru lucrările <strong>de</strong><br />
investiţii. Astfel, pentru dotare, servicii şi reparaţii curente, au fost<br />
aprobate fonduri în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 1.823.000 lei, iar pentru lucrările <strong>de</strong><br />
investiţii, în v<strong>al</strong>oare <strong>de</strong> 1.888.000 lei.<br />
În ceea ce priveşte lucrările <strong>de</strong> investiţii, în luna mai 2007 a<br />
reînceput extin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>pozitului <strong>de</strong> arhivă din C<strong>al</strong>ea Văcăreşti nr. 470 –<br />
Obiectiv T 195, începută în anul 1992, în prezent în stare avansată <strong>de</strong><br />
execuţie, existând premisele ca în anul 2008 investiţia să fie fin<strong>al</strong>izată, iar<br />
în luna septembrie au <strong>de</strong>marat lucrările <strong>de</strong> consolidare a corpului B din<br />
sediul centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, termenul <strong>de</strong> fin<strong>al</strong>izare fiind tot în anul 2008.<br />
Pe parcursul anului 2007, Serviciul Tehnic Administrativ a<br />
asigurat buna <strong>de</strong>sfăşurare a activităţii <strong>ANR</strong> prin:<br />
Amenajarea sălilor <strong>de</strong> studiu din cadrul sediului centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong><br />
(renovarea pereţilor, înlocuirea corpurilor <strong>de</strong> iluminat, a mobilierului şi<br />
a mochetei), precum şi amenajarea spaţiului <strong>de</strong> gar<strong>de</strong>robă şi <strong>de</strong>pozitare<br />
necesar cercetătorilor care vin să studieze documente <strong>al</strong>e instituţiei. De<br />
asemenea, sălile <strong>de</strong> studiu au fost dotate cu un sistem <strong>de</strong> supraveghere<br />
performant;<br />
Au fost re<strong>al</strong>izate refaceri <strong>al</strong>e finisajelor interioare la holurile <strong>de</strong><br />
la etajele 1 şi 2 <strong>al</strong>e sediului centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, <strong>al</strong>e Cabinetelor Directorilor<br />
Gener<strong>al</strong>i şi <strong>al</strong>e unor compartimente;<br />
În condiţiile unui nivel scăzut <strong>al</strong> dotării materi<strong>al</strong>e a structurilor<br />
centr<strong>al</strong>e şi teritori<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e <strong>ANR</strong>, au fost achiziţionate 30 <strong>de</strong> c<strong>al</strong>culatoare,<br />
101<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
36 <strong>de</strong> imprimante laser, 20 <strong>de</strong> copiatoare A4, scanere A4, 7 cititoare <strong>de</strong><br />
microfilme, 4 faxuri, 2 camere vi<strong>de</strong>o, 2 vi<strong>de</strong>oproiectoare, 1 plotter şi 17<br />
aparate foto digit<strong>al</strong>e, din care o parte însemnată au fost distribuite<br />
Direcţiilor Ju<strong>de</strong>ţene;<br />
Au fost asigurate imprimatele specifice activităţii instituţiei (foi<br />
<strong>de</strong> folosire, fişe tematice, <strong>de</strong> control, <strong>de</strong> restaurare, cămăşi <strong>de</strong> documente<br />
etc.), iar prin contract, cutii <strong>de</strong> arhivă, hârtie pentru copiator, tonere şi<br />
cartuşe pe cerne<strong>al</strong>ă, peliculă fotografică;<br />
Pentru <strong>de</strong>sfăşurarea activităţii în cadrul laboratorului <strong>de</strong><br />
microfilmare, a fost asigurată pelicula fotografică – 24.480 m.l film<br />
document negativ şi 3.660 m.l film document pozitiv. Aparatele foto<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
digit<strong>al</strong>e performante, camera vi<strong>de</strong>o, plotterul A0 şi c<strong>al</strong>culatoarele vor<br />
asigura laboratorului fotografic o c<strong>al</strong>itate superioară a lucrărilor<br />
executate conform comenzilor solicitate, dar şi pentru ilustrarea<br />
activităţii instituţiei în conferinţe <strong>de</strong> presă şi simpozioane;<br />
Pentru <strong>de</strong>sfăşurarea activităţii <strong>de</strong> restaurare şi conservare a<br />
documentelor, a fost asigurat, prin contract, necesarul <strong>de</strong> hârtie japoneză<br />
şi s-au achiziţionat materi<strong>al</strong>e pentru laboratorul <strong>de</strong> legătorie, urmând ca<br />
în anul 2008 să fie achiziţionată o nouă maşină <strong>de</strong> laminare şi să fie<br />
înlocuită vechea ghilotină <strong>de</strong> tăiat hârtie;<br />
În ve<strong>de</strong>rea asigurării unor condiţii <strong>de</strong> lucru mai bune, în speci<strong>al</strong><br />
în cursul verii, s-au achiziţionat 10 aparate <strong>de</strong> aer condiţionat. Conform<br />
normelor în vigoare privind protecţia muncii, s-a asigurat, în limita<br />
fondurilor, laptele antidot, iar în zilele caniculare, apă miner<strong>al</strong>ă pentru<br />
întreg person<strong>al</strong>ul <strong>ANR</strong> din Bucureşti;<br />
Având în ve<strong>de</strong>re lipsa acută <strong>de</strong> rafturi <strong>de</strong> arhivă pentru<br />
<strong>de</strong>pozitarea fondurilor <strong>de</strong> documente, au fost achiziţionate prin licitaţie<br />
617 module <strong>de</strong> rafturi met<strong>al</strong>ice, dintre care 340 module pentru<br />
<strong>de</strong>pozitele din Bucureşti, restul urmând a fi montate în <strong>de</strong>pozitele DJAN<br />
Argeş, Giurgiu, Caraş-Severin, Cluj, Vrancea, Hunedoara, Iaşi şi Brăila;<br />
Pentru extin<strong>de</strong>rea spaţiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare, în luna martie 2007, în<br />
colaborare cu Direcţia Gener<strong>al</strong>ă Management Logistic şi Administrativ,<br />
s-a <strong>de</strong>clanşat o amplă acţiune <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare în plan teritori<strong>al</strong> a unor<br />
clădiri care, prin reamenajare, să fie utilizate ca <strong>de</strong>pozite. Totuşi, cu toate<br />
eforturile <strong>de</strong>puse, rezultatele au fost nesemnificative, structurile<br />
teritori<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e MIRA confruntându-se ele însele cu <strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> spaţiu.<br />
Pentru DJAN Satu Mare, Cluj, Bacău, Sălaj, Mureş, Iaşi, Caraş-Severin,<br />
s-au făcut intervenţii la Direcţia Gener<strong>al</strong>ă Financiară şi DGMLA pentru<br />
asigurarea fondurilor necesare executării unor investiţii <strong>de</strong> mică v<strong>al</strong>oare<br />
sau pentru continuarea unor investiţii mai vechi;<br />
A fost reactu<strong>al</strong>izată evi<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> cadastru a clădirilor şi<br />
<strong>de</strong>pozitelor ce aparţin <strong>ANR</strong> şi s-au reev<strong>al</strong>uat terenurile pentru a fi<br />
înregistrate în evi<strong>de</strong>nţa contabilă a instituţiei;<br />
Odată cu începerea lucrărilor <strong>de</strong> consolidare la corpul B – sediul<br />
103<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
centr<strong>al</strong> <strong>ANR</strong>, au fost asigurate condiţiile <strong>de</strong> mutare a arhivei din acel loc<br />
la <strong>de</strong>pozitul din strada Leaota nr. 2, într-un spaţiu pus la dispoziţie<br />
<strong>de</strong> MIRA.<br />
Au fost efectuate lucrări curente <strong>de</strong> reparaţii şi întreţinere la<br />
sediul centr<strong>al</strong> şi <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> arhivă din Bucureşti, respectiv înlocuirea<br />
inst<strong>al</strong>aţiilor sanitare şi montare faianţă-gresie la DJAN Ilfov, DMBAN<br />
şi <strong>de</strong>pozitul din str. Romulus, urmând ca în anul 2008 să fie executate<br />
acelaşi tip <strong>de</strong> lucrări la <strong>de</strong>pozitele din Bd. Iuliu Maniu şi C<strong>al</strong>ea Griviţei;<br />
Pe lângă acţiunile prezentate, s-au executat numeroase <strong>al</strong>te<br />
activităţi, <strong>de</strong> mai mică amploare, dar care, prin continuitatea şi frecvenţa<br />
lor, au <strong>de</strong>terminat asigurarea, în marea majoritate şi în limita fondurilor,<br />
a celor necesare în<strong>de</strong>plinirii sarcinilor specifice şi confortului la locul <strong>de</strong><br />
muncă (igienizarea spaţiilor <strong>de</strong> lucru, <strong>de</strong>ratizare, service la echipamentele<br />
electronice, revizii şi reparaţii la lifturi) şi pentru a căror re<strong>al</strong>izare s-a<br />
consumat un volum important <strong>de</strong> timp, muncă şi fonduri.<br />
Rezultatele obţinute în anul 2007 din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re logistic şi<br />
administrativ, în scopul exclusiv <strong>de</strong> a asigura condiţiile optime <strong>de</strong> lucru<br />
pentru structurile <strong>ANR</strong>, s-au re<strong>al</strong>izat <strong>de</strong> către un număr redus <strong>de</strong> angajaţi<br />
în raport cu volumul complex <strong>al</strong> necesităţilor instituţiei.<br />
105<br />
RESURSE FINANCIARE<br />
Elaborarea bugetului <strong>ANR</strong> şi modul <strong>de</strong> utilizare a creditelor<br />
repartizate<br />
În anul 2007, <strong>ANR</strong> – la nivelul Aparatului Centr<strong>al</strong> – au<br />
beneficiat, la Capitolul 61.01 – Ordine publică şi siguranţă<br />
naţion<strong>al</strong>ă, <strong>de</strong> resurse bugetare în sumă tot<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> 16.158 mii lei, din care<br />
s-au <strong>de</strong>schis credite în sumă <strong>de</strong> 15.944 mii lei, rezultând un procent <strong>de</strong><br />
execuţie la nivelul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> credite <strong>de</strong> 99,98%, iar la capitolul<br />
68.01. – Asigurări şi asistenţă soci<strong>al</strong>ă, resursele au fost <strong>de</strong> 82 mii lei,<br />
creditele <strong>de</strong>schise fiind <strong>de</strong> 80 mii lei, rezultând un procent <strong>de</strong> execuţie<br />
la nivelul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> credite <strong>de</strong> 98,75%.<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
106<br />
Deschi<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> credite bugetare au fost într-o limită inferioară<br />
preve<strong>de</strong>rilor bugetului aprobat, ceea ce a condus la neutilizarea sumei <strong>de</strong><br />
214 mii lei la capitolul 61.01 şi 2 mii lei la capitolul 68.01.<br />
În funcţie <strong>de</strong> limitele lunare aprobate <strong>de</strong> MIRA, s-au avut în<br />
ve<strong>de</strong>re unele priorităţi dispuse <strong>de</strong> conducerea instituţiei. Astfel, din<br />
creditele <strong>de</strong>schise s-au asigurat cu prioritate cheltuielile <strong>de</strong> person<strong>al</strong>, plata<br />
utilităţilor (energie electrică, energie termică, gaze, combustibil lichid,<br />
apă şi can<strong>al</strong>, poştă şi telefoane), <strong>de</strong>rularea contractului cu finanţare<br />
rambursabilă cu S.C Ricostar S.R.L. Tulcea, care execută “Consolidare<br />
sediu centr<strong>al</strong> <strong>al</strong> Arhivelor Nation<strong>al</strong>e, corp B”, plăţile către organisme<br />
internaţion<strong>al</strong>e, continuarea obiectivului <strong>de</strong> investiţii T195 – Extin<strong>de</strong>re<br />
imobil C<strong>al</strong>ea Văcăreşti nr. 470 Bucureşti.<br />
Pe princip<strong>al</strong>ele tipuri <strong>de</strong> cheltuieli, execuţia bugetară pe anul<br />
2007 se prezintă astfel:<br />
(mii lei)<br />
Buget Credite <strong>de</strong>schise Plăţi<br />
Capitolul 61.01<br />
Titlul I – Cheltuieli <strong>de</strong> person<strong>al</strong> 11.572 11.572 11.572<br />
Titlul II – Bunuri şi servicii 2.439 2.225 2.225<br />
din care:<br />
20.01.03 – încălzit, iluminat 395 349 349<br />
20.01.04 – apă, can<strong>al</strong>, s<strong>al</strong>ubritate 50 38 38<br />
20.01.08 – poştă, telecomunicaţii 170 132 132<br />
Titlul VII – Alte transferuri, 192 192 192<br />
din care:<br />
55.01.03 – programe cu finanţare rambursabilă<br />
184 182 182<br />
55.02.01 – contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţion<strong>al</strong>e<br />
8 10 10<br />
Titlul X – Active nefinanciare, 1.955 1.955 1.952<br />
din care:<br />
71.01.01 – construcţii 1.710 1.710 1.710<br />
Capitolul 68.01<br />
Titlul VI – Transferuri între unităţi<br />
7 6 6<br />
Titlul VIII – Ajutoare soci<strong>al</strong>e 75 74 73<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
Conducerea instituţiei a stabilit şi prezentat ordonatorului<br />
princip<strong>al</strong> <strong>de</strong> credite necesităţile stringente <strong>al</strong>e instituţiei pe anul 2007,<br />
obiectivele princip<strong>al</strong>e fiind legate <strong>de</strong> dotarea cu rafturi pentru <strong>de</strong>pozite,<br />
precum şi dotarea sălilor <strong>de</strong> studiu cu minimum necesar (mobilier,<br />
aparate <strong>de</strong> aer condiţionat, sistem <strong>de</strong> monitorizare, mijloace pentru<br />
utilizarea laptop-urilor), astfel încât cercetătorilor să li se creeze condiţii<br />
optime pentru studiu şi să se asigure totodată securitatea documentelor.<br />
Pentru încadrarea în creditele aprobate, pe parcursul execuţiei<br />
bugetare au fost luate şi măsuri având ca scop limitarea cheltuielilor ce<br />
ţin <strong>de</strong> plata orelor suplimentare, raţion<strong>al</strong>izarea cheltuielilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare<br />
şi scoaterea la concurs a posturilor vacante.<br />
RESURSELE UMANE<br />
ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ<br />
107<br />
Asigurarea resurselor umane<br />
Pentru <strong>ANR</strong>, anul 2007, ca <strong>de</strong> <strong>al</strong>tfel şi cei anteriori, a fost unul<br />
închis în privinţa asigurării resurselor umane, indicatorii<br />
financiari situându-se la nivelul <strong>de</strong> 901 posturi prevăzute în statul <strong>de</strong><br />
organizare, faţă <strong>de</strong> cele 1028, respectiv, începând din august 2007, cele<br />
1728 <strong>de</strong> posturi. Astfel, posibilitatea recrutării <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>işti pentru<br />
ocuparea posturilor vacante s-a limitat la 42, ceea ce reprezintă diferenţa<br />
dintre numărul <strong>de</strong> indicatori în plată la 1 ianuarie 2007 şi numărul <strong>de</strong><br />
posturi ocupate la 31 <strong>de</strong>cembrie 2006, rămânând posibilitatea încadrării<br />
acestui număr <strong>de</strong> posturi plus eventu<strong>al</strong>e posturi ce urmau să fie vacante<br />
prin pensionări sau la cerere. Un număr <strong>de</strong> indicatori financiari <strong>de</strong> 25 din<br />
cei 901 au fost rezervaţi pentru absolvenţii Facultăţii <strong>de</strong> Arhivistică,<br />
bugetaţi din luna august 2007.<br />
Ca urmare, până la finele anului 2007 s-au făcut recrutări <strong>de</strong><br />
person<strong>al</strong> pentru 98 <strong>de</strong> posturi, cu excepţia perioa<strong>de</strong>i 1 septembrie-15<br />
<strong>de</strong>cembrie, când posturile au fost blocate, neexistând fonduri financiare.<br />
De remarcat faptul că în luna septembrie s-a organizat concurs pentru<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
108<br />
ocuparea a 27 funcţii publice, gradul profesion<strong>al</strong> Debutant, la care au<br />
avut posibilitatea să participe, în afara absolvenţilor Facultăţii <strong>de</strong><br />
Arhivistică, promoţia 2007, pentru care fuseseră rezervaţi 25 <strong>de</strong><br />
indicatori financiari, şi absolvenţi ai <strong>al</strong>tor instituţii <strong>de</strong> învăţământ<br />
superior. Astfel, s-a <strong>de</strong>păşit ment<strong>al</strong>itatea şi concepţia rezervării unor<br />
posturi numai pentru o categorie <strong>de</strong> person<strong>al</strong> şi anume absolvenţii<br />
Facultăţii <strong>de</strong> Arhivistică din cadrul Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Poliţie “Alexandru Ioan<br />
Cuza”.<br />
Resursele umane au fost asigurate în limita surselor financiare<br />
aprobate prin organizarea unui număr <strong>de</strong> 19 concursuri, la care au<br />
participat 118 candidaţi, 98 fiind promovaţi.<br />
O problemă importantă a resurselor umane o reprezintă cariera<br />
profesion<strong>al</strong>ă, care asigură posibilitatea promovării în gra<strong>de</strong> profesion<strong>al</strong>e<br />
şi avansarea în treapta <strong>de</strong> s<strong>al</strong>arizare. Din păcate, în anul 2007,<br />
posibilitatea promovării în gra<strong>de</strong> profesion<strong>al</strong>e a fost îngrădită <strong>de</strong> faptul<br />
că, <strong>de</strong>şi art. 63 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor<br />
publici, republicată, preve<strong>de</strong> această posibilitate, până în prezent nu au<br />
fost aprobate prin Hotărârea Guvernului normele sau metodologia<br />
necesare <strong>de</strong>sfăşurării examenelor <strong>de</strong> promovare. În ceea ce priveşte<br />
avansarea în trepte <strong>de</strong> s<strong>al</strong>arizare, aceasta a fost posibilă în <strong>ANR</strong> pentru<br />
45 funcţionari publici cu o vechime în treaptă <strong>de</strong> 2 ani şi pentru 43 cu<br />
reducerea în mod excepţion<strong>al</strong> a vechimii în treaptă la 1 an.<br />
Resursele umane în <strong>ANR</strong> au în ve<strong>de</strong>re gradul <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>izare şi<br />
nivelul <strong>de</strong> pregătire <strong>al</strong> person<strong>al</strong>ului încadrat, cât şi <strong>al</strong> celui ce urmează a<br />
fi recrutat. În prezent, <strong>ANR</strong> dispun <strong>de</strong> un număr <strong>de</strong> 382 speci<strong>al</strong>işti<br />
arhivişti cu studii superioare [dintre care 167 absolvenţi <strong>de</strong> Arhivistică,<br />
145 <strong>de</strong> Istorie (Istorie-Filosofie), 30 <strong>de</strong> Litere, 20 <strong>de</strong> facultăţi cu specific<br />
<strong>de</strong> Inginerie, 9 <strong>de</strong> Studii Economice, 6 <strong>de</strong> Drept, 2 <strong>de</strong> Matematică, 2 <strong>de</strong><br />
Ştiinţe politice şi unul <strong>de</strong> Biologie), 313 speci<strong>al</strong>işti arhivari cu studii medii<br />
şi 80 person<strong>al</strong> auxiliar cu atribuţii în <strong>de</strong>pozitele <strong>de</strong> arhivă. De asemenea,<br />
se înregistrează 73 angajaţi cu studii superioare şi medii pentru sectoarele<br />
logistică, financiar, resurse umane etc. De asemenea, în anul 2007 în<br />
<strong>ANR</strong> lucrează 31 speci<strong>al</strong>işti care <strong>de</strong>ţin titlul ştiinţific <strong>de</strong> doctor, 35<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
doctoranzi, 83 masteranzi şi 17 absolvenţi ai cursurilor postuniversitare.<br />
Pentru documentele aflate în administrarea <strong>ANR</strong> scrise în limbi<br />
şi p<strong>al</strong>eografii vechi, numărul <strong>de</strong> speci<strong>al</strong>işti este insuficient, în prezent<br />
înregistrându-se 46 cunoscători <strong>de</strong> p<strong>al</strong>eografie chirilică, 16 <strong>de</strong> p<strong>al</strong>eografie<br />
germană, 15 <strong>de</strong> latină, 6 <strong>de</strong> maghiară, 6 <strong>de</strong> slavonă, 5 <strong>de</strong> greacă şi 2 <strong>de</strong><br />
turco-osmană.<br />
Pregătirea profesion<strong>al</strong>ă<br />
Potrivit Secţiunii a 3-a (art. 50-53) din Legea nr. 188/1999<br />
privind Statutul funcţionarilor publici, atât funcţionarii publici, cât şi<br />
autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia <strong>de</strong> a lua toate măsurile<br />
organizatorice şi <strong>de</strong> ordin financiar pentru a asigura pregătirea şi<br />
perfecţionarea profesion<strong>al</strong>ă a funcţionarilor publici, instituţiile publice<br />
prevăzând în bugetul anu<strong>al</strong> propriu sumele necesare pentru acoperirea<br />
cheltuielilor <strong>de</strong> pregătire profesion<strong>al</strong>ă organizată în interesul acestora.<br />
Ca urmare, pentru anul 2007, instituţia noastră a solicitat<br />
Direcţiei Gener<strong>al</strong>e Financiare a MIRA preve<strong>de</strong>rea în buget, la capitolul<br />
Pregătire profesion<strong>al</strong>ă continuă, suma <strong>de</strong> 60.000 lei, însă a fost aprobată<br />
numai suma <strong>de</strong> 10.000 lei. Pregătirea continuă şi perfecţionarea<br />
profesion<strong>al</strong>ă în anul la care facem referire s-a re<strong>al</strong>izat prin următoarele<br />
cursuri:<br />
▪ prin intermediul Institutului Naţion<strong>al</strong> <strong>de</strong> Administraţie s-a<br />
reuşit perfecţionarea unui număr <strong>de</strong> 33 funcţionari publici în domeniile:<br />
relaţii cu publicul, achiziţii publice, gestionarea informaţiilor clasificate,<br />
managementul imaginii unei instituţii publice, managementul financiar<br />
pentru administraţia publică, comunicare interperson<strong>al</strong>ă, planificare<br />
strategică pentru instituţii publice, managementul situaţiilor <strong>de</strong> urgenţă,<br />
contabilitate publică, managementul instituţiilor publice, politici publice,<br />
<strong>de</strong>zvoltarea competenţelor profesion<strong>al</strong>e în domeniul resurselor umane,<br />
integrare europeană şi consecinţe pentru administraţia publică<br />
românească, comunicare interinstituţion<strong>al</strong>ă şi relaţii publice;<br />
▪ prin cercuri profesion<strong>al</strong>e zon<strong>al</strong>e şi instruiri (convocări)<br />
organizate <strong>de</strong> <strong>ANR</strong>, cu teme specifice activităţilor curente <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong><br />
109<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007
110<br />
lucrători;<br />
▪ prin Şco<strong>al</strong>a Naţion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> Perfecţionare Arhivistică: cursuri <strong>de</strong><br />
iniţiere în arhivistică, pentru person<strong>al</strong>ul nou încadrat cu studii superioare,<br />
la care au participat un număr <strong>de</strong> 7 cursanţi; <strong>de</strong> p<strong>al</strong>eografie germană,<br />
anul IV (în ciclu <strong>de</strong> 5 ani), la care au participat 8 cursanţi; <strong>de</strong> p<strong>al</strong>eografie<br />
chirilică, anul I (în ciclu <strong>de</strong> 2 ani), la care au participat 6 persoane; <strong>de</strong><br />
perfecţionare în arhivistică pentru person<strong>al</strong>ul cu studii medii, cu 7<br />
cursanţi; <strong>de</strong> perfecţionare în arhivistică pentru person<strong>al</strong>ul cu studii<br />
superioare, 7 cursanţi; <strong>de</strong> c<strong>al</strong>ificare în meseria <strong>de</strong> restaurator pentru<br />
person<strong>al</strong>ul cu studii medii, 16 cursanţi; <strong>de</strong> c<strong>al</strong>ificare în meseria <strong>de</strong> legător<br />
pentru person<strong>al</strong>ul cu studii medii, 5 cursanţi;<br />
▪ prin Centrul <strong>de</strong> Studii Postuniversitare <strong>al</strong> MIRA; au participat<br />
26 angajaţi la cursuri <strong>de</strong> tehnoredactare computerizată, c<strong>al</strong>cul tabelar,<br />
utilizare internet şi prezentări multimedia şi opt s<strong>al</strong>ariaţi au urmat cursuri<br />
<strong>de</strong> limbi străine (germană, franceză).<br />
Apreciem că în domeniul pregătirii şi perfecţionării profesion<strong>al</strong>e<br />
se impune cu necesitate <strong>al</strong>ocarea unor fonduri financiare substanţi<strong>al</strong>e,<br />
astfel încât să se reuşească menţinerea la un nivel ridicat <strong>de</strong> cunoştinţe<br />
teoretice şi practice.<br />
2007<br />
ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI
PRINCIPALELE ELEMENTE DE REFORMĂ ŞI MODERNIZARE<br />
ALE NOULUI MANAGEMENT AL <strong>ANR</strong><br />
• Adaptarea cadrului leg<strong>al</strong> la cerinţele actu<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e<br />
spaţiului comunitar;<br />
• Promovarea şi susţinerea unui proiect coerent <strong>de</strong><br />
informatizare a instituţiei;<br />
• O politică <strong>de</strong> person<strong>al</strong> eficientă şi coerentă, inclusiv<br />
prin susţinerea programelor <strong>de</strong> perfecţionare a<br />
person<strong>al</strong>ului;<br />
• Adaptarea infrastructurii la cerinţele actu<strong>al</strong>e;<br />
• Crearea unei strategii <strong>de</strong> promovare a intereselor şi<br />
a imaginii Arhivelor Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României prin<br />
<strong>de</strong>zvoltarea unor relaţii <strong>de</strong> cooperare şi colaborare<br />
internă/externă;<br />
• Servicii <strong>de</strong> c<strong>al</strong>itate şi transparente pentru cetăţean;<br />
• Transparenţa în <strong>activitate</strong>a <strong>de</strong>cizion<strong>al</strong>ă şi în relaţia<br />
cu publicul interesat;<br />
• Asigurarea accesului nediscriminatoriu la cercetarea<br />
documentelor <strong>de</strong>ţinute <strong>de</strong> <strong>ANR</strong>;<br />
• Asigurarea liberului acces la documentele create <strong>de</strong><br />
structurile regimului comunist;<br />
• Un program coerent şi mo<strong>de</strong>rn <strong>de</strong> publicaţii <strong>de</strong><br />
speci<strong>al</strong>itate şi <strong>de</strong> manifestări ştiinţifice.<br />
111<br />
RAPORT DE ACTIVITATE 2007