Rezumat al tezei de doctorat - USAMV Cluj-Napoca

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Ing. MARIA SANDA SUCIU
CERCETĂRI CU PRIVIRE LA STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA
CULTURA DE SOIA, PRIN METODE DIRECTE ŞI INDIRECTE, ÎN
CONDIŢIILE ZONEI SUBUMEDE A TRANSILVANIEI
Rezumat al tezei de doctorat
RESEARCH REGARDING THE WATER CONSUMPTION OF SOY BEAN
CROP, BY DIRECT AND INDIRECT METHODS, IN SUB HUMID AREAS
OF TRANSYLVANIA
Summary of PhD Thesis
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. EMIL LUCA
2010

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI
MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Către, _____________________________________
Va rugăm să primiţi rezumatul tezei de doctorat intitulată “CERCETARI CU PRIVIRE
LA STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA, PRIN METODE
DIRECTE ŞI INDIRECTE, ÎN CONDIŢIILE ZONEI SUBUMEDE A TRANSILVANIEI”
elaborată de doamna inginer Sanda SUCIU, în vederea obţinerii titlului de doctor în domeniul
“Agronomie”.
Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc la data de 04.03.2010 ora 10 oo , în
amfiteatrul A5 al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Componenţa comisiei de doctorat este următoarea:
Preşedinte:
Prof. univ. dr. Ioan ROTAR – Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca;
Conducător stiinţific:
Referenţi oficiali:
Prof. univ. dr. Emil LUCA – Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca;
Prof. univ. dr. Silvica ONCIA – Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, Timişoara;
Prof. univ. dr. Ionel JINGA – Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti;
Prof. univ. dr. Viorel BUDIU – Universitatea de Ştiinţe
Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.
Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi pe adresa
ŞCOLII DOCTORALE a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca,
Str. Calea Mănăştur, nr. 3-5, cod 400372, Cluj-Napoca.
Teza de doctorat este depusă la Biblioteca Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară Cluj-Napoca, unde poate fi consultată.

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
CUPRINS
Cuvânt înainte …...……………………………..…………………………….………….… 15
Capitolul I
ROLUL APEI ÎN NATURĂ ŞI ÎN VIAŢA PLANTELOR …………..………....…….. 17
1.1. APA ÎN NATURĂ ……………………………………….…………….…………. 17
1.2. APA ÎN VIAŢA PLANTELOR …………………………..………………………. 17
1.2.1. Sursele de apă pentru plante ……………………………….……………. 17
Capitolul II
IMPORTANŢA CUNOAŞTERII CONSUMULUI DE APĂ AL PLANTELOR ….... 18
2.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ AL PLANTELOR … 18
2.2. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CONSUMUL DE APĂ AL PLANTELOR 18
2.3. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND EVAPORAREA, TRANSPIRAŢIA,
EVAPOTRANSPIRAŢIA …………………………............................................... 19
2.3.1. Evaporarea ……………………………………………………………… 19
2.3.2. Transpiraţia ……………………………………………….…………….. 19
2.3.3. Evapotranspiraţia ……………………………………………………….. 19
Capitolul III
IRIGAŢIILE – IMPORTANŢĂ, ISTORIC, REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE …..… 20
3.1. IRIGAŢIILE – DEFINIŢIA ŞI IMPORTANŢA ACESTORA ÎN VIAŢA
PLANTELOR ……………………………………………………….……….…… 20
3.2. ASPECTE PRIVIND ROLUL IRIGAŢIILOR ÎN VIAŢA SOCIALĂ ŞI
ECONOMICĂ …………………………………………………….……………… 20
3.3. SCURT ISTORIC AL DEZVOLTĂRII IRIGAŢIILOR ÎN ROMÂNIA ÎN
PERIOADA 1950 – 1990 …………………………………...……………………. 20
3.4. PERSPECTIVE PRIVIND IRIGAREA CULTURILOR ÎN ŢARA NOASTRĂ ... 21
3.5. ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA RAŢIONALĂ A APEI ÎN
AMENAJĂRILE DE IRIGAŢII ……………………….…….…………………… 21
Capitolul IV
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA …..… 22
4.1. ASPECTE PRIVIND ORIGINEA CULTURII DE SOIA ………….…….……… 22
5

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
4.2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA
PE PLAN MONDIAL …………..……………………………………...…………. 22
4.2.1. Evoluţia culturii de soia pe plan mondial …………………….…………. 22
4.3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA ÎN
ROMÂNIA ………………………...…………………………...………..……….. 22
4.3.1. Scurt istoric privind introducerea şi evoluţia culturii de soia în ţara
noastră …………………………………………………….…………….. 22
4.3.2. Stadiul actual al cercetărilor privind cultura de soia în ţara noastră ……. 23
4.4.STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONSUMUL DE APĂ LA
SOIA ……………………….……………………………….…………………….. 24
4.4.1. Date generale privind consumul de apă la cultura de soia …….………... 24
4.4.2. Cercetări efectuate privind consumul de apă la cultura de soia în condiţii
de irigare şi neirigare ……………………………….…………….…….. 24
Capitolul V
SCOPUL CERCETĂRILOR ŞI OBIECTIVELE PROPUSE ………..………….…… 26
5.1. SCOPUL CERCETĂRILOR ……………………..……………….….…………… 26
5.2. OBIECTIVELE URMĂRITE ………………………………….………….……… 26
Capitolul VI
MATERIALUL BIOLOGIC EXPERIMENTAT ŞI METODELE DE
CERCETARE …………….………………..……………….....………….……………… 28
6.1. CARACTERISTICILE SOIURILOR DE SOIA EXPERIMENTATE ……......….. 28
6.2. ORGANIZAREA EXPERIENŢELOR ……………………….....………….…….. 28
6.2.1. Date generale privind organizarea experienţelor în câmp …….........…… 28
6.2.2. Date proprii privind organizarea experienţelor …………….....…….…… 28
6.3. METODELE DE DETERMINARE A CONSUMULUI DE APĂ DIN SOL
UTILIZATE ÎN EXPERIENŢĂ ……………………………….....……….………. 30
6.3.1. Metoda directă de determinare a consumului de apă din sol – metoda
bilanţului apei din sol ………………………………...............…………. 30
6.3.1.1. Determinarea umidităţii solului – metoda gravimetrică ….... 30
6.3.2. Metoda indirectă de determinare a consumului de apă din sol –
metoda Thornthwaite ………………………………………………….... 30
6.4. METODELE DE DETERMINARE A INDICILOR HIDROFIZICI AI
SOLULUI ……………………………………….…….....………………………... 31
6

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
Capitolul VII
CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT
EXPERIENŢELE, FERMA AGRICOLĂ MICA, JUDEŢUL MUREŞ ………...…… 32
7.1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A CADRULUI NATURAL ……..……....… 32
7.1.1. Încadrarea geografică …………………………………………….……… 32
7.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR CLIMATICE ALE ZONEI ÎN CARE S-
AU DESFĂŞURAT EXPERIENŢELE, 2004 – 2007 …………………….……… 32
7.3. CARACTERIZAREA SOLULUI CORESPUNZĂTOR ZONEI ÎN CARE S-AU
DESFĂŞURAT EXPERIENŢELE .......................................................................... 34
7.4. SURSA DE APĂ PENTRU IRIGARE …………………………….……….…….. 34
Capitolul VIII
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ, REGIMUL DE IRIGARE APLICAT ŞI
PRODUCŢIILE REALIZATE ……………………………...………..……………......... 35
8.1. TEHNOLOGIA DE CULTURA A SOIEI APLICATĂ ÎN PERIOADA 2004 –
2007 .......................................................................................................................... 35
8.1.1. Lucrările solului ………………………………………….……………… 35
8.1.2. Sămânţa şi semănatul …………………………………….……………… 35
8.2. REGIMUL DE IRIGARE APLICAT ÎN CEI PATRU ANI DE CERCETARE
2004 – 2007 ............................................................................................................. 35
8.2.1. Calcularea normei de udare şi a normei de irigare .................................... 36
Capitolul IX
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI
TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI LA CULTURA DE SOIA ………………. 37
9.1. REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI
TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA ÎN PERIOADA 2004 –
2007 …………………………………………………………………………..….. 37
Capitolul X
REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA
CULTURA DE SOIA ……………………………………………………………………. 46
10.1. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2004 ................................... 46
10.1.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2004 ...................................................... 46
7

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
10.1.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2004 …………………………………...…...…….. 46
10.2. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2005 ................................... 47
10.2.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2005 ....................................................... 47
10.2.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2005 ………………………...…….……………… 48
10.3. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2006 ................................... 48
10.3.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2006 ....................................................... 48
10.3.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2006 ……………………………….……...……… 49
10.4. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2007 ................................... 50
10.4.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2007 ....................................................... 50
10.4.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2007 …………………….………………...……… 50
10.5. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VALORIFICARE A APEI ŞI
EFICIENŢA VALORIFICĂRII APEI DE IRIGARE ............................................. 51
10.5.1. Determinarea coeficientului de valorificare a apei în perioada 2004 –
2007 ........................................................................................................... 51
10.5.2. Determinarea eficienţei valorificării apei de irigare în perioada 2004 –
2007 ………………………………………………………………..……. 52
10.6. DETERMINAREA SURSELOR DE APĂ CARE AU CONTRIBUIT LA
ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ………..... 53
10.7. CONCLUZII PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA
CULTURA DE SOIA ÎN PERIOADA 2004 – 2007 …………………...……..….. 55
Capitolul XI
REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTURII
DE SOIA ÎN CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE .............................................. 57
8

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
11.1. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTURII DE SOIA
ÎN PERIOADA 2004 – 2007 ………………………………….………………….. 57
Capitolul XII
CONCLUZII GENERALE ………………………..……………………….…………… 60
Bibliografie selectivă …………………………………..…..……………………………... 64
Rezumat ………………………………..………………...………………………………. 66
9

Ing. Sanda Suciu
TABLE OF CONTENTS
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
Foreword ……...………………………………………………………..…….…………… 15
Chapter I
THE WATER ROLE IN NATURE AND IN PLANTS LIFE ……………..………….. 17
1.1. THE WATER IN THE NATURE …………………………….…….……………. 17
1.2. THE WATER IN PLANTS LIFE …………………….………………...………… 17
1.2.1. The water source for plants ……………………………………..…..……. 17
Chapter II
THE IMPORTANCE OF KNOWING PLANTS WATER CONSUMPTION……..... 18
2.1. GENERALE REMARCS REGARDING PLANTS WATER CONSUMPTION
……………………………………………………………………………..……… 18
2.2. THE FACTORS WHO INFLUEN PLANTS WATER CONSUMTION …….….. 18
2.3. GENERALE REMARCS REGARDING THE EVAPORATION, THE
TRANSPIRATION AND THE EVAPOTRANSPIRATION ................................. 19
2.3.1. Evaporation ………..…………………………………….……………… 19
2.3.2. Transpiration …………………………………..………….…………….. 19
2.3.3. Evapotranspiration ……………………………….……….…………….. 19
Chapter III
IRRIGATIONS – IMPORTANCE, HISTORYC, ACHIEVEMENTS AND
PROSPECTIVES ………………………………...………………………………………. 20
3.1. IRRIGATIONS – DEFINITION AND THEIR IMPORTANCE IN PLANTS
LIFE …………………………………………….………………………………… 20
3.2. ASPECTS REGARDING IRRIGATIONS ROLE IN SOCIAL AND
ECONOMIC LIFE ……………………………….……………………..………… 20
3.3. SHORT HISTORYC OF IRRIGATIONS DEVELOPMENT IN ROMANIA IN
1950-1990 …………………………………………..…….………………………. 20
3.4. THE PROSPECTIVES REGARDING CULTURES IRRIGATION IN OUR
COUNTRY ………………………………………….……………………………. 21
3.5. ASPECTS REGARDING USING RATIONAL WATER IN IRRIGATION
LANDSCAPE …………………………………………….……….……………… 21
10

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
Chapter IV
THE CURRENT STAGE OF THE RESEARCHES REGARDING SOY BEAN
CROP ………………………………………...……………………………..…………….. 22
4.1. ASPECTS REGARDING THE ORIGINE OF SOY BEAN CROP …….…..…… 22
4.2. THE CURRENT STUDY OF THE WORLD RESEARCHES REGARDING
SOY BEAN CROP…………………………………………….………….………. 22
4.2.1. Soy bean crop evolution in the world ……………….………………….. 22
4.3. THE CURRENT STAGE OF THE ROMANIA RESEARCHES REGARDING
SOY BEAN CROP …………………………...…………………………….…….. 22
4.3.1. Short historic regarding the introduction and the evolution of soy bean
in our country …………………………….………….………………….. 22
4.3.2. Current stage of the researches regarding soy bean crop in our country .. 23
4.4. THE CURRENT STAGE OF THE RESEARCHES REGARDING WATER
CONSUMPTION OF SOY BEAN …………………………..………………....… 24
4.4.1. General data’s regarding water consumption at soy bean crop ……….... 24
4.4.2. Researches made regarding water consumption at soy bean in irrigated
and non-irrigated conditions …………………………………...……….. 24
Chapter V
RESERCHES AIM AND PROPOSED TARGETS ……………..….……….………… 26
5.3. THE RESERCHES AIM …….…………………..…………..……….…………… 26
5.4. THE OBJECTS PERSUDE ………………………….……………….…………… 26
Chapter VI
BYOLOGIC EXPERIMENTED MATERIAL AND RESEARCH METHODS ……. 28
6.1. THE CHARACTERISTICS OF THE SOY BEAN EXPERIMENTAL
VARIETIES .............................................................................................................. 28
6.2. ORGANIZATION EXPERIENCES ……………………………….……….…….. 28
6.2.1. General data’s regarding organization on field experiences ……….….… 28
6.2.2. Personal data’s the organization’s on own experiences …...……..……… 28
6.3. DETERMINATION METHODS OF SOIL WATER CONSUMPTION USED IN
EXPERIENCES ....................................................................................................… 30
6.3.1. Direct determination method of soil water consumption – soil water
balance method …...…………………………………….……….………. 30
6.3.1.1. Soil moisture determination – gravimetric method ……….. 30
11

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
6.3.2. Indirect determination method of soil water consumption –
Thornthwaite method ……………………...…………………………... 30
6.4. DETERMINATION METHODS OF SOIL HIDROPHYSIC INDICATORS ….... 31
Chapter VII
THE NATURAL AREA WHERE EXPERIENCES WERE HELD,
AGRICULTURE FARM, MUREŞ COUNTY …………………………...……....…….. 32
7.1. GENERAL CHARACTERIZATION OF THE NATURAL ENVIROMENT ….... 32
7.1.2. Geographical localization …………….………………………….……… 32
7.2. CHARACTERIZATION OF THE CLIMATIC CONDITIONS WHERE
EXPERIENCES WERE ………………………....………………….…...…......… 32
7.3. RELEVANT SOIL CARACTERIZATION OF THE AREAS WERE
EXPERIENCES WERE HELD ……..................................................................… 33
7.4. THE WATER SOURCE FOR THE IRRIGATION ……..………….……...…….. 33
Chapter VIII
CROP TECHNOLOGY, IRRIGATION REGIME APPLIED AND MADE YIELDS 35
8.1. THE CROP TECHNOLOGY OF SOYBEAN IN 2004 – 2007 ………………..…. 35
8.1.2. Field works ………………………………………………..….....……… 35
8.1.3. Seed and sowing ………...………………………….…….……..……… 35
8.2. IRRIGATION REGIME APPLIED IN FOUR YEARS OF RESEARCHES 2004
– 2007....................................................................................................................... 35
8.2.1. The watering norm calculation and the irrigation norm ........................... 36
Chapter IX
RESEARCHES RESULTS REGARDING THE INFLUENCE OF SOME
TECHNOLOGICAL FACTORS OVER SOY BEAN YIELD …………….…….…… 37
9.1. RESULTS AND DISCUSSIONS REGARDING THE TECHNOLOGICAL
FACTORS INFLUENCE OVER THE SOY BEAN YIELD IN 2004 – 2007 …... 37
Chapter X
RESULTS AND DISCUSSIONS REGARDING THE WATER CONSUMPTION
ESTABLISHMENT OF SOY BEAN CULTURE ……………………………….…..… 46
10.1. SOY BEAN WATER CONSUMPTION ESTABLISHMENT IN IRRIGATED
AND NON IRRIGATED CONDITIONS IN 2004 .................................................. 46
10.1.1. Soy bean water consumption determination with direct method of water
balance from the soil, in 2004 ................................................................... 46
12

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
10.1.2. Soy bean water consumption determination with Thornthwaite indirect
method, in 2004 ……………...……………………………..….……….. 46
10.2. SOY BEAN WATER CONSUMPTION ESTABLISHMENT IN IRRIGATED
AND NON IRRIGATED CONDITIONS IN 2005 ................................................. 47
10.2.1. Soy bean water consumption determination with direct method of water
balance from the soil, in 2005 ................................................................... 47
10.2.2. Soy bean water consumption determination with Thornthwaite indirect
method, in 2005 …………………………………..…..…...……….…… 48
10.3. SOY BEAN WATER CONSUMPTION ESTABLISHMENT IN IRRIGATED
AND NON IRRIGATED CONDITIONS IN 2006 ................................................. 48
10.3.1. Soy bean water consumption determination with direct method of water
balance from the soil, in 2006 ................................................................... 48
10.3.2. Soy bean water consumption determination with Thornthwaite indirect
method, in 2006 …………………….…………………….…….….…… 49
10.4. SOY BEAN WATER CONSUMPTION ESTABLISHMENT IN IRRIGATED
AND NON IRRIGATED CONDITIONS IN 2007 ................................................. 50
10.4.1. Soy bean water consumption determination with direct method of water
balance from the soil, in 2007 ................................................................... 50
10.4.2. Soy bean water consumption determination with Thornthwaite indirect
method, in 2007 ……………………….…….......................…………… 50
10.5. THE DETERMINATION OF WATER RATE COEFFICIENT AND THE RATE
EFFICIENCY OF IRRIGATION WATER ............................................................. 51
10.5.1. The determination of water rate coefficient in period 2004 –
2007……................................................................................................... 51
10.5.2. The determination of the rate efficiency of irrigation water in period
2004 – 2007 ……………..…………………………….………….…….. 52
10.6. THE DETERMINATION OF WATER SOURCE WHO HAD CONTRIBUTE
TO ENSURE THE SOY BEAN WATER REQUIREMENTS …………….…….. 53
10.7. CONCLUSIONS REGARDING WATER CONSUMPTION DETERMINATION
IN 2004 – 2007 ……….…………………………………………………...…….... 55
Chapter XI
RESULTS AND DISCUSSIONS REGARDING ECONOMIC EFFICIENCY OF
SOY BEAN CROP IN IRRIGATED AND NON – IRRIGATED CONDITIONS ….. 57
13

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuprins
11.1. CONCLUSIONS REGARDING ECONOMIC EFFICIENCY OF SOY BEAN
CROP IN 2004 – 2007 …………………………………..………………………... 57
Chapter XI
GENERAL CONCLUSIONS ………………………………..………………………….. 60
Selective references ………………………………….……..……………………………... 64
English summary ………………….………………………..…………………………….. 66
14

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuvânt înainte
CUVÂNT ÎNAINTE
Tema de cercetare cu titlul „Cercetări cu privire la stabilirea consumului de apă la
cultura de soia, prin metode directe şi indirecte, în condiţiile zonei subumede a Transilvaniei”,
este o temă de actualitate şi are o importanţă deosebită şi un impact uriaş în agricultura ţării
noastre şi respectiv în economia naţională. Consumul de apă al plantelor agricole poate fi
considerat unul dintre elementele principale de apreciere a necesităţii irigării.
O cultură agricolă, în perioada de vegetaţie, consumă apă prin transpiraţie, realizând un
consum productiv de apă şi prin evaporare la suprafaţa solului, realizând un consum neproductiv
de apă. Consumul total de apă al unei culturi agricole se poate defini astfel, ca suma dintre
consumul productiv şi consumul neproductiv al unei culturi, la care se adaugă cantitatea de apă
ce se pierde prin infiltraţie în straturile profunde ale solului, precum şi apa consumată de
buruieni.
Pe baza cunoaşterii consumului de apă al unei culturi agricole se stabileşte necesarul de
apă în perioada de vegetaţie. Acoperirea necesarului de apă în perioada de vegetaţie se realizează
prin aplicarea irigării.
Cercetările efectuate în perioada 2004 – 2007, continuă şirul cercetărilor care s-au
efectuat în câmpuri experimentale în zona subumedă a Transilvaniei timp de peste 50 de ani
privind consumul de apă al plantelor.
În cei patru ani de cercetare şi experimentare s-au studiat trei soiuri de soia, larg
răspândite în cultură în zona subumedă a Transilvaniei: Perla, Agat şi Onix, soiuri care au fost
create la S.C.D.A. (Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă) Turda.
Cercetările întreprinse au avut în vedere comportarea celor trei soiuri de soia în condiţii
de neirigare şi în condiţii de irigare la plafonul de umiditate a solului de 50% din IUA şi în
condiţiile efectuării a două tipuri de fertilizări diferite. În experienţă, s-au urmărit şi stabilit pe
baza rezultatelor obţinute, condiţiile de cultură, în care soiurile de soia studiate, au realizat
producţii ridicate şi eficiente din punct de vedere economic.
Consumul de apă al culturii de soia a fost determinat atât în condiţii de neirigare cât şi în
condiţii de irigare prin două metode, metoda directă a bilanţului de apă din sol şi metoda
indirectă Thornthwaite. S-a stabilit de asemenea coeficientul de valorificare al apei şi
valorificarea apei de irigare.
Întreaga activitate de cercetare se doreşte a fi o contribuţie la perfecţionarea tehnologiei
de cultură a soiei pentru condiţiile specifice ale zonei subumede a Transilvaniei.
15

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Cuvânt înainte
Pe această cale doresc să aduc cele mai sincere mulţumiri domnului profesor universitar
dr. Emil Luca, conducătorul meu de doctorat, care mi-a fost alături pe parcursul anilor
experimentali şi m-a îndrumat cu multă competenţă în organizarea şi dezvoltarea experienţelor
precum şi în structurarea acestei teze de doctorat. Mai mult decât atât, l-am considerat
întotdeauna un bun prieten care te ajută la nevoie şi s-a dovedit că am avut dreptate.
Mulţumesc totodată colectivului de cercetare de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare
Agricolă Turda, în special domnului inginer dr. Eugen Mureşanu, pentru tot sprijinul acordat în
aceşti ani.
Mulţumesc unchiului meu, ing. Iosif Olar (Ferma Agricolă Mica), şi tatălui meu, ing.
Alexandru Suciu, care mi-au acordat multă înţelegere şi pe care m-am putut baza ori de câte ori a
fost nevoie atât în perioada de cercetare cât şi după aceea.
De asemenea, mulţumesc conducerii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină
Veterinară, în mod special domnului rector, profesor universitar dr. Doru Pamfil, domnului
preşedinte, profesor universitar dr. Liviu Mărghitaş şi conducerii Facultăţilor de Agricultură şi
Horticultură. În mod special mulţumesc întregului colectiv al Catedrei VI, din cadrul Facultăţii
de Horticultură unde mi-am desfăşurat activitatea pe perioada doctoranturii.
Nu în ultimul rând, mulţumesc din suflet familiei, în special mamei mele, pentru toată
înţelegerea şi sprijinul acordat pe parcursul realizării acestei teze de doctorat, deoarece a fost
alături de mine necondiţionat în toate împrejurările prin care am trecut.
Mulţumesc prietenilor, colegilor care într-un fel sau altul m-au ajutat la finalizarea acestei
lucrări.
Autoarea
16

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul I
Capitolul I
ROLUL APEI ÎN NATURĂ ŞI ÎN VIAŢA PLANTELOR
1.1. APA ÎN NATURĂ
Apa, unul din principalii factori de vegetaţie, a reprezentat încă din timpuri străvechi un
vast domeniu de preocupări. Astăzi bogăţiile naturale ale unui ţinut se estimează nu numai prin
rezervele sale de minereuri, cărbune, petrol etc. dar şi prin cantitatea de apă de care dispune.
Apa este considerată aşa cum au specificat în lucrările lor (BOTZAN, 1959; GULHATI,
1995) „… viaţa şi sângele pământului. Unde este apă este şi viaţă, unde apa lipseşte este
moarte …”.
1.2. APA ÎN VIAŢA PLANTELOR
Viaţa plantelor este legată de apă, aceasta reprezentând mediul în care se desfăşoară toate
procesele biochimice vitale din viaţa plantelor.
Importanţa mare a apei pentru organismele vegetale se datorează unor proprietăţi fizicochimice
caracteristice, care îi conferă unele particularităţi de un deosebit interes biochimic
(GÂDEA ŞTEFANIA, 2003).
1.2.1. Sursele de apă pentru plante
Sursele de apă pentru plante, existente în natură sunt: precipitaţiile lichide, care
reprezintă cea mai importantă sursă, zăpada, roua şi ceaţa, umiditatea aerului şi rezerva de apă
din sol (GRUMEZA şi colab., 1988; MAXIM, 2008).
17

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul II
Capitolul II
IMPORTANŢA CUNOAŞTERII CONSUMULUI DE APĂ AL
PLANTELOR
2.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CONSUMUL DE APĂ AL PLANTELOR
Consumul de apă al plantelor agricole este unul dintre elementele principale de apreciere
a necesităţii irigării, adică de zonare a agriculturii irigate. În acelaşi timp este un element esenţial
în stabilirea regimului de irigare a culturilor (POPESCU, 1978).
O cultură agricolă definită printr-un anumit număr de plante la unitatea de suprafaţă de
teren agricol, consumă apă prin transpiraţie, realizând un consum productiv de apă şi prin
evaporare la suprafaţa solului, realizând un consum neproductiv de apă (NAGY şi colab., 1995;
LUCA şi colab., 2003).
Termenul de consum total de apă este sinonim cu termenul evapotranspiraţie utilizat în
climatologie şi se notează cu ∑(e + t) sau ET (BOTZAN, 1972, LUCA şi colab., 2008).
2.2. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CONSUMUL DE APĂ AL
PLANTELOR
Evapotranspiraţia, sau consumul total de apă al unei culturi, este determinată de o serie
de factori care în mod curent sunt clasificaţi astfel (POPESCU, 1978):
- Factori climatici, materializaţi la un moment dat în starea atmosferei, înveliş al
sistemului evapotranspirant;
- Factori pedologici, specifici suportului prin care se realizează aprovizionarea cu apă a
plantelor;
- Factori biologici, proprii vegetaţiei care diferenţiază plantele atât morfologic cât şi
fiziologic, determinându-le să consume mai multă sau mai puţină apă.
18

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul II
2.3. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND EVAPORAREA, TRANSPIRAŢIA,
EVAPOTRANSPIRAŢIA
2.3.1. Evaporarea
Evaporarea este definită ca procesul prin care apa trece din stare lichidă în stare de
vapori. Trecerea apei în stare de vapori se petrece la orice temperatură şi are loc nu numai la
suprafaţa apelor ci şi la suprafaţa solului, a plantelor, a zăpezii sau a gheţii.
2.3.2. Transpiraţia
Transpiraţia plantelor reprezintă procesul fizic prin care apa este eliminată sub formă de
vapori de către plantele verzi prin frunze şi intră în atmosferă. Spre deosebire de evaporare,
transpiraţia are loc şi într-un aer saturat cu vapori de apă (BOTZAN, 1972).
2.3.3. Evapotranspiraţia
Evapotranspiraţia rezultă din însumarea evaporării apei la suprafaţa solului (E) şi a
transpiraţiei plantelor (T). Evapotranspiraţia sau consumul total de apă reprezintă cantitatea de
apă extrasă din sol prin transpiraţia plantelor la care se adaugă evaporarea directă la suprafaţa
solului (NAGY, 1982; LUCA şi colab., 2008).
19

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul III
Capitolul III
IRIGAŢIILE – IMPORTANŢĂ, ISOTRIC, REALIZĂRI ŞI PERSPECTIVE
3.1. IRIGAŢIILE – DEFINIŢIA ŞI IMPORTANŢA ACESTORA ÎN VIAŢA
PLANTELOR
Prin irigare se înţelege aprovizionarea controlată a solului cu cantităţi de apă
suplimentare faţă de cele primite în condiţii naturale, astfel încât să se asigure producţii agricole
ridicate şi constante.
Irigarea corectează în mare măsură clima, singurul factor de producţie variabil. În acelaşi
timp creează condiţii optime pentru punerea în valoare a celorlalţi factori de producţie.
(BOTZAN, 1959; LUCA şi colab., 2008).
3.2. ASPECTE PRIVIND ROLUL IRIGAŢIILOR ÎN VIAŢA SOCIALĂ ŞI
ECONOMICĂ
La noi în ţară, cheltuielile pentru alimentaţie ocupă un procent însemnat în bugetul
fiecărui locuitor. Ieftinirea produselor alimentare, ridicarea nivelului de trai, ar fi posibilă în
condiţiile creşterii productivităţii muncii. Acest lucru se poate realiza doar în cadrul unei
agriculturi moderne, unde irigarea culturilor ocupă un loc aparte şi unde se pot obţine produse
agricole în cantităţi mari şi la preţ de cost scăzut.
Se poate spune că irigaţiile au un rol important în sporirea capacităţii de producţie şi
creşterea bazei de materii prime într-unul din cele mai vitale domenii, şi anume cel al
alimentaţiei.
3.3. SCURT ISTORIC AL DEZVOLTĂRII IRIGAŢIILOR ÎN ROMÂNIA ÎN
PERIOADA 1950 – 1990
Perioada cuprinsă între anii 1950 – 1990 a reprezentat perioada în care s-au amenajat
pentru irigat peste 3 milioane ha şi care a plasat România alături de primele ţări din Europa, cu
cele mai mari suprafeţe echipate pentru irigat (Spania cu 3,39 milioane ha şi Italia cu 3,14
milioane ha) şi pe locul 5 pe plan mondial după suprafaţa amenajată pe cap de locuitor (LUP,
1997).
20

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul III
După anul 1990 amenajările pentru irigaţii au stagnat, iar după procesul de privatizare al
agriculturii, multe din sistemele de irigaţii existente până atunci nu au mai fost folosite datorită
investiţiilor şi fondurilor mici alocate agriculturii în acea perioadă.
3.4. PERSPECTIVE PRIVIND IRIGAREA CULTURILOR ÎN ŢARA NOASTRĂ
La ora actuală, în ţara noastră, starea tehnică a sistemelor hidrotehnice existente este încă
departe de a fi satisfăcătoare. Retehnologizarea în acest domeniu necesită un volum apreciabil de
investiţii iar găsirea resurselor financiare necesare este extrem de dificilă (DÎRJA, 2004).
Realizarea procesului de reabilitare, este condiţionat de depăşirea a numeroase dificultăţi,
unele proprii perimetrelor amenajate pentru irigaţii, altele specifice agriculturii, fără a exclude pe
cele comune întregii economii, cunoscând faptul că cea mai mare parte din cheltuielile
suplimentare cu irigarea culturilor revin producătorului agricol.
3.5. ASPECTE PRIVIND UTILIZAREA RAŢIONALĂ A APEI ÎN
AMENAJĂRILE DE IRIGAŢII
Problema utilizării raţionale a apei pentru irigaţii, se impune în agricultura din zilele
noastre, ţinând cont în primul rând de costurile ridicate pe care trebuie să le suporte orice
producător agricol şi de faptul că pe plan mondial, rezerva de apă dulce a globului are un procent
scăzut, de doar 3% din totalul de apă existentă (JINGA, 1971; MAXIM, 2008).
Utilizarea cât mai raţională a apei în exploataţiile agricole se bazează pe determinarea
riguroasă a necesarului de apă al plantelor cultivate, operaţie care se efectuează în teren prin
experimentări în câmpuri de cercetare amplasate astfel încât să fie reprezentative pentru toate
zonele pedoclimatice interesate la irigaţii (NAGY şi colab., 1994; BUDIU, 1993; ONCIA
SILVICA, 1999; LUCA şi colab., 2008).
21

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IV
Capitolul IV
STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA
4.1. ASPECTE PRIVIND ORIGINEA CULTURII DE SOIA
Primele menţiuni referitoare la soia se găsesc într-o carte cu titlul: „Pen Ts’ao Kong Mu”
care datează din anul 2838 î.e.n. şi a fost scrisă de împăratul chinez Sheng-Hung (GIOSAN şi
colab., 1986). Ulterior soia a fost descrisă în mai multe lucrări, fiind planta leguminoasă cel mai
mult cultivată în sudul Chinei. Soia a fost considerată încă de pe atunci ca făcând parte dintre
cele 5 plante sfinte ale civilizaţiei vechi chineze alături de: orez, grâu, orz şi mei.
Denumirea de „soia” provine de la cuvântul chinezesc „schiang-yu”, care în japoneză se
pronunţă „shoyu”şi semnifică „sosul de soia”, nu planta întreagă. Această denumire a fost apoi
acceptată de toate ţările care au început să cultive soia, semnificaţia cuvântului „so-ya”
extinzându-se mai târziu pentru planta întreagă.
4.2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA
PE PLAN MONDIAL
4.2.1. Evoluţia culturii de soia pe plan mondial
Conform datelor centralizate pe plan mondial în perioada 1999 – 2008 privind situaţia
plantelor oleaginoase, soia ocupă un loc de frunte, depăşind producţiile obţinute de celelalte
plante oleaginoase cu mai mult de 50%.
4.3. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CULTURA DE SOIA
ÎN ROMÂNIA
4.3.1. Scurt istoric privind introducerea şi evoluţia culturii de soia în ţara noastră
În ţara noastră introducerea soiei în cultură are loc în anul 1876, când se cultiva în grădini
ca plantă rară (în Transilvania), şi era cunoscută sub denumirea de „fasole de soia”.
Prima lucrare despre soia apare în anul 1905, scrisă de către Dr. Urbeanu, care înţelegând
importanţa economică a soiei, recomanda cu multă convingere, încă de pe atunci introducerea în
alimentaţia omului a unei game largi de produse preparate din soia (GIOSAN şi colab., 1986).
22

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IV
4.3.2. Stadiul actual al cercetărilor privind cultura de soia în ţara noastră
Date recente privind suprafeţele cultivate cu soia în ţara noastră, perioada 1999 – 2008
sunt prezentate în tabelul 4.3.
Tabelul 4.3.
Table 4.3.
Suprafaţa cultivată cu principalele plante oleaginoase în ţara noastră în perioada 1999 – 2008
(mii ha)
Cultivated surface with the main oilseed plants in our country in 1999 – 2008 period,
(thousands of tones)
Planta oleaginoasă
Oilseed
Floarea soarelui
Sunflowerseed
Rapiţă
Rapeseed
Soia
Soy bean
In pentru ulei
Flax
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
1043,0 876,8 800,3 906,2 1188,0 977,0 971,0 991,4 835,9 -
83,6 68,4 82,4 74,6 17,1 49,7 87,8 110,1 364,9 378,2
99,8 117,0 44,8 71,8 128,8 121,3 143,1 190,8 132,2 52,8
2,0 1,3 1,2 2,2 1,6 1,4 0,1 0,3 - -
TOTAL 1228,4 1063,5 928,7 1054,8 1335,5 1149,4 1202 1292,6 1333 431
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009 / Romanian Statistical Yearbook, 2009
Tabelul 4.4. prezintă producţiile realizate de principalele plante oleaginoase în perioada
1999 – 2008, conform datelor prezentate în Anuarul Statistic al României, 2009.
Tabelul 4.4.
Table 4.4.
Producţia agricolă la principalele plante oleaginoase în perioada 1999 – 2008
(mii tone)
The yield of the main oilseed plants in 1999 – 2008
(thousands of tones)
Planta oleaginoasă
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Oilseed
Floarea soarelui
1300,9 720,9 823,5 1002,8 1506,4 1557,8 1340,9 1536,2 546,9 1214,1
Sunflowerseed
Rapiţă
108,2 76,1 101,8 35,9 8,1 98,7 147,6 175,1 361,5 723,8
Rapeseed
Soia
183,4 69,5 72,2 145,5 224,9 298,5 312,8 344,9 136,1 93,2
Soy bean
In pentru ulei
2,8 1,0 2,0 1,8 1,5 2,5 0,1 0,3 - -
Flax
TOTAL 1595,3 867,5 999,5 1186 1740,9 1957,5 1801,4 2056,5 1044,5 2031,1
Sursa: Anuarul Statistic al României, 2009 / Romanian Statistical Yearbook, 2009
23

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IV
4.4. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND CONSUMUL DE APĂ
LA SOIA
4.4.1. Date generale privind consumul de apă la cultura de soia
Rezultatul cercetărilor efectuate în acest scop, demonstrează faptul că producţia culturii
de soia creşte proporţional cu cantitatea de apă consumată. Cu cât cerinţele plantelor faţă de apă
sunt mai pe deplin satisfăcute cu atât este mai mare producţia.
4.4.2. Cercetări efectuate privind consumul de apă la cultura de soia în condiţii
de irigare şi neirigare
În tabelul 4.7. se prezintă rezultatele cercetărilor privind consumul de apă al principalelor
culturi câmp, realizate pe o perioadă de douăzeci de ani, începând din anul 1965, în câmpurile
experimentare ale ICITID.
Tabelul 4.7.
Table 4.7.
Consumul total de apă al culturilor irigate şi neirigate, în m 3 /ha, rezultat în câmpurile
experimentare ale ICITID, reprezentative pentru diferite zone climatice
Total water consumption of irrigated and non-irrigated cultures, in m 3 /ha, resulting in
experimental fields of ICITID, contingent for different climatic zones
Câmpul
experimental
Experimental field
Cultura
Floarea
Porumb Soia
Cartof Grâu
soarelui
Maize Soy bean
Potato Wheat
Sunflower
N I N I N I N I N I
Caracal 3898 5655 3608 5190 3710 5527 2948 4218 2769 3200
Drăgăneşti
Teleorman
3904 6537 3737 6330 3823 5994 3210 4936 2370 3852
Băneasa-Giugiu 3928 6132 3929 6149 4001 5567 3749 5566 3082 3838
Mărculeşti 3660 5834 3050 5461 3398 5402 3096 4615 2575 3886
Valu lui Traian 3189 5835 3022 5495 2954 5123 2935 6283 2492 3795
M. Kogălniceanu 3719 5601 3444 5548 3555 5122 3381 5012 2884 3320
Podu Iloaiei 4307 5022 3950 4578 4130 4993 3797 4903 3025 3980
Suceava 4337 4679 - - - - 4414 4828 3696 4186
Cluj-Napoca 4649 5299 - - - - 4311 4906 - -
Satu Mare 4248 5324 3893 4714 - - 3838 4850 3311 3543
Oradea 4228 5993 3754 5425 3626 4909 3856 5616 2998 3612
Arad 3466 5949 3373 7032 3650 3900 2689 5676 3224 6409
Sursa: GRUMEZA şi colab., 2005
N – neirigat / non-irrigated, I – irigat / irrigated
24

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IV
Tabelul 4.8. prezintă rezultatele cercetărilor privind consumul de apă la cultura de soia în
condiţii de irigare şi neirigare, în perioada 1994 – 2003, în câmpul experimental de la Şapca
Verde, cercetări efectuate de către colectivul disciplinei de Culturi irigate de la USAMV Cluj-
Napoca, condus de prof. dr. Zoltan Nagy şi de prof. dr. Emil Luca.
Tabelul 4.8.
Table 4.8.
Consumul total de apă al culturii de soia irigată şi neirigată în condiţiile zonei subumede a
Transilvaniei, Şapca Verde, după LUCA şi colab., 2004; NAGY şi colab., 1994
Total water consumption of irrigated and non-irrigated soy bean crop in sub humid areas of
Transylvania, Şapca Verde, after LUCA şi colab., 2004; NAGY şi colab., 1994
Condiţii de cultură
Culture contiditons
Soia neirigată
Non – irrigated
soy bean
Soia irigată
Irrigated soy bean
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
2908 5211 4881 4566 4872 4429 4837 4544 3623 4164
4508 5883 5441 5021 5260 6133 5259 5101 4578 5329
25

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul V
Capitolul V
SCOPUL CERCETĂRILOR ŞI OBIECTIVELE PROPUSE
5.1. SCOPUL CERCETĂRILOR
Scopul cercetărilor care stau la baza prezentei teze de doctorat, a fost de a determina
consumul de apă la cultura de soia atât în condiţii de irigare cât şi în condiţii de neirigare cu
ajutorul metodei directe a bilanţului de apă din sol şi cu metoda indirectă Thornthwaite în
vederea stabilirii cantităţii de apă necesară culturii în perioada de vegetaţie.
Tot în cadrul experienţelor s-a urmărit comportarea a trei soiuri de soia în condiţii de
neirigare şi irigare la plafonul minim de umiditate de 50% din IUA şi fertilizare cu două tipuri de
fertilizări în perioada de vegetaţie (fertilizarea de bază şi fertilizarea de bază plus două fertilizări
foliare). Pe baza rezultatelor înregistrate în perioada de cercetare (2004 – 2007) s-a încercat să se
stabilească condiţiile de cultură în care soiurile de soia au realizat producţii ridicate şi eficiente
din punct de vedere economic.
5.2. OBIECTIVELE URMĂRITE
Un prim obiectiv al experienţei a fost încadrarea zonei unde s-au desfăşurat experienţele
în spaţiul geografic şi caracterizarea acestei zone.
Un alt obiectiv al cercetării a fost acela de a urmări şi interpreta factorii climatici
(temperatura şi precipitaţiile) care influenţează în mod direct condiţiile de vegetaţie ale plantelor
precum şi consumul de apă al plantelor.
Identificarea şi descrierea tipului de sol pe care s-au amplasat experienţele în cadrul
Fermei Agricole Mica – judeţul Mureş, a constituit un obiectiv important al cercetărilor efectuate
pe parcursul perioadei cuprinse între anii 2004 – 2007.
De asemenea un obiectiv important al cercetării a fost determinarea indicilor hidrofizici
ai solului, constituind valori ale umidităţii solului la care se petrec schimbări evidente în ceea ce
priveşte reţinerea, mobilitatea şi accesibilitatea apei din sol.
De asemenea, un obiectiv important a fost acela de a aplica o tehnologie adecvată
culturii de soia în perioada de vegetaţie a celor patru ani experimentali în condiţii de irigare şi
neirigare, tehnologie adecvată zonei în care au avut loc cercetările.
26

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul V
Un alt obiectiv care s-a avut în vedere a fost acela de a alege în experienţă soiuri de soia
valoroase şi recomandate pentru a fi cultivate în zona subumedă a Transilvaniei unde este
încadrat câmpul experimental de la Ferma Agricolă Mica – judeţul Mureş.
Un obiectiv important al cercetărilor efectuate a fost analiza influenţei interacţiunii a trei
factori experimentali, irigarea, fertilizarea şi soiul asupra producţiei realizată la cultura de soia
în cei patru ani de cercetare.
Unul dintre obiectivele urmărite a fost şi determinarea consumului de apă al culturii de
soia irigată şi neirigată cu ajutorul metodei bilanţului de apă din sol.
Pentru determinarea umidităţii din sol (Ri, Rf) un obiectiv important a fost determinarea
umidităţii solului lunar în perioada de vegetaţie a celor patru ani de cercetare. Pe baza
determinării consumului de apă după metoda bilanţului, un alt obiectiv avut în vedere, a fost
întocmirea graficului dinamicii consumului mediu zilnic de apă în cei patru ani de experimentare
atât la cultura irigată cât şi la cultura de soia neirigată.
Un alt obiectiv urmărit în experienţă a fost determinarea consumului de apă la soia cu
ajutorul metodei indirecte Thornthwaite şi realizarea unei corelaţii între cele două metode de
determinare.
Un obiectiv care s-a avut în vedere a fost şi acela al calculării coeficientului de
valorificare a apei totale în condiţii de irigare şi neirigare de către cele trei soiuri de soia.
Calcularea eficienţei valorificării apei de irigare a constituit un alt obiectiv al cercetării.
S-a obţinut prin raportarea sporului de producţie obţinut în urma irigării la norma de irigare
aplicată în perioada de vegetaţie a fiecărui an experimental.
Un alt obiectiv important a fost cel al aplicării corecte a irigării precum şi alegerea
metodei eficiente din punct de vedere economic.
Astfel, în cadrul experienţei, în fiecare an de cercetare s-a stabilit norma de udare, adică
cantitatea de apă care se dă solului la o singură udare, numărul de udări aplicate în perioada de
vegetaţie precum şi norma de irigare, adică cantitatea totală de apă aplicată în perioada de
vegetaţie prin udările efectuate.
Calcularea eficienţei economice a fost un obiectiv important al cercetării de faţă.
27

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VI
Capitolul VI
MATERIALUL BIOLOGIC EXPERIMENTAT ŞI METODELE DE
CERCETARE
6.1. CARACTERISTICILE SOIURILOR DE SOIA EXPERIMENTATE
În cei patru ani de cercetare şi experimentare, s-au studiat trei soiuri de soia: Perla, Agat
şi Onix, soiuri care au fost create la S.C.D.A. Turda (Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare
Agricolă), soiuri recomandate pentru a fi cultivate în zona subumedă a Transilvaniei, deoarece
îndeplinesc cerinţele de cultură ale zonei.
6.2. ORGANIZAREA EXPERIENŢELOR
6.2.1. Date generale privind organizarea experienţelor în câmp
În general, schemele experienţelor în condiţii de irigare, trebuie să creeze posibilitatea
repartizării cât mai uniforme a măsurării precise a apei, să asigure o bună izolare a variantelor în
spaţiu, să nu ocupe suprafeţe prea mari de teren pentru sporirea preciziei rezultatelor şi reducerea
cheltuielilor de execuţie.
6.2.2. Date proprii privind organizarea experienţelor
Cercetările privind determinarea consumului de apă la soia în condiţii de irigare şi
neirigare, precum şi urmărirea producţiilor obţinute de cele trei soiuri de soia, în cultură neirigată
şi irigată şi fertilizată cu două tipuri de fertilizări în perioada de vegetaţie, au fost efectuate în
cadrul unei experienţe trifactoriale aşezată în parcele subdivizate.
Interpretarea statistică s-a realizat pe baza analizei varianţei privind influenţa interacţiunii
celor trei factori experimentali asupra producţiilor realizate în fiecare an experimental.
Factorii experimentali şi graduările lor au fost: factorul I – regimul de irigare - cu două
graduări, factorul F – tipul de fertilizare – cu 2 graduări şi factorul S – soiul – cu trei graduări.
Experienţa a cuprins un număr de 3 repetiţii (n = 3), numărul variantelor încercate în
experienţă a fost de 12 (v = 2×2×3), iar numărul total al parcelelor experimentale a fost de 36
(N = 12×3). Suprafaţa unei parcele a fost de 30 m 2 .
28

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VI
Variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei doi factori urmăriţi în experienţă sunt
prezentate în tabelul de mai jos (tabelul 6.6.).
Tabelul 6.6.
Table 6.6.
Variantele rezultate în urma combinărilor dintre cei trei factori studiaţi
Resulting variants after the combinations between the three studied factors
Factorul I
cu graduările
Factor I
graduations
Factorul F
cu graduările
Factor F
graduations
Factorul S
cu
graduările
Factor S
graduations
Combinaţiile
dintre factori
Factors
combinations
Semnificaţia
Semnification
I 1
Cultură
neirigată
Non-irrigated
crop
F 1
Fertilizare de
bază
Basic
fertilization
S 1 – Perla I 1 F 1 S 1
S 2 – Agat I 1 F 1 S 2
S 3 – Onix I 1 F 1 S 3
F 2
Fertilizare de
S 1 – Perla I 1 F 2 S 1
bază + două
fertilizări foliare
Basic
S 2 – Agat I 1 F 2 S 2
fertilization +
two foliar
fertilization S 3 – Onix I 1 F 2 S 3
Soiul Perla în cultură neirigată şi fertilizare F 1
Perla variety in non-irrigated crop and fertilization
F 1
Soiul Agat în cultură neirigată şi fertilizare F 1
Agat variety in non-irrigated crop and fertilization
F 1
Soiul Onix în cultură neirigată şi fertilizare F 1
Onix variety in non-irrigated crop and fertilization
F 1
Soiul Perla în cultură neirigată şi fertilizare F 2
Perla variety in non-irrigated crop and fertilization
F 2
Soiul Agat în cultură neirigată şi fertilizare F 2
Agat variety in non-irrigated crop and fertilization
F 2
Soiul Onix în cultură neirigată şi fertilizare F 2
Onix variety in non-irrigated crop and fertilization
F 2
S 1 – Perla I 2 F 1 S 1
Soiul Perla în cultură irigată şi fertilizare F 1
Perla variety in irrigated crop and fertilization F 1
I 2
Cultură
Irigată
Irrigated
crop
F 1
Fertilizare de
bază
Basic
fertilization
F 2
Fertilizare de
bază + două
fertilizări foliare
Basic
fertilization +
two foliar
fertilization
S 2 – Agat I 2 F 1 S 2
S 3 – Onix I 2 F 1 S 3
S 1 – Perla I 2 F 2 S 1
S 2 – Agat I 2 F 2 S 2
S 3 – Onix I 2 F 2 S 3
Soiul Agat în cultură irigată şi fertilizare F 1
Agat variety in irrigated crop and fertilization F 1
Soiul Onix în cultură irigată şi fertilizare F 1
Onix variety in irrigated crop and fertilization F 1
Soiul Perla în cultură irigată şi fertilizare F 2
Perla variety in irrigated crop and fertilization F 2
Soiul Agat în cultură irigată şi fertilizare F 2
Agat variety in irrigated crop and fertilization F 2
Soiul Onix în cultură irigată şi fertilizare F 2
Onix variety in irrigated crop and fertilization F 2
29

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VI
6.3. METODELE DE DETERMINARE A CONSUMULUI DE APĂ DIN SOL
UTILIZATE ÎN EXPERIENŢĂ
6.3.1. Metoda directă de determinare a consumului de apă din sol – metoda
bilanţului apei din sol
Principiul metodei directe de determinare a consumului de apă din sol, constă în
stabilirea bilanţului de apă din sol (bilanţul hidrologic).
Pentru a întocmi bilanţul de apă din sol este necesar să se pună condiţia ca “intrările” de
apă, adică toate sursele de alimentare ale solului, să fie egale cu „ieşirile” de apă, adică toate
consumurile de apă din sol.
6.3.1.1. Determinarea umidităţii solului – metoda gravimetrică
În experienţă, pentru determinarea umidităţii solului s-a aplicat metoda gravimetrică
numită şi metoda clasică. Această metodă constă în recoltarea de probe de sol din câmp,
cântărirea acestora apoi uscarea în etuvă şi cântărirea lor ulterioară după ce s-au uscat.
Determinarea umidităţii solului se realizează făcând diferenţa dintre cele două cântăriri, ale
solului din câmp şi cel uscat în etuvă.
6.3.2. Metoda indirectă de determinare a consumului de apă din sol – metoda
Thornthwaite
Metoda a avut la bază stabilirea unei corelaţii între consumul de apă al unei culturi
agricole pe o parte şi diferite elemente climatice caracterizate prin date meteorologice de
observaţie curentă pe de altă parte, a devenit o problemă ce preocupă până în prezent pe foarte
mulţi cercetători.
Această metodă presupune estimarea evapotranspiraţiei potenţiale (consumului de apă)
pe baza determinărilor de temperatură ale aerului.
Urmărind etapele de calcul pentru determinarea consumului de apă după metoda
Thornthwaite, în experienţă s-au întocmit tabele de sinteză cu rezultatele obţinute.
S-a apelat la aceste metode, deoarece sunt cel mai des utilizate în câmpurile
experimentale şi continuă o serie de cercetări care s-au desfăşurat de-a lungul mai multor ani în
zona subumedă a Transilvaniei. Metodele sunt precise, iar rezultatele obţinute pot fi recomandate
şi utilizate de producătorii agricoli, întrucât în experienţă s-a urmărit stabilirea cât mai exactă a
30

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VI
consumului de apă la cultura de soia în condiţii de irigare şi neirigare, precum şi utilizarea cât
mai judicioasă a apei de irigare.
6.4. METODELE DE DETERMINARE A INDICILOR HIDROFIZICI AI
SOLULUI
Valorile umidităţii la care se petrec schimbări evidente în ceea ce priveşte reţinerea,
mobilitatea şi accesibilitatea apei din sol constituie indicii hidrofizici ai solului.
Indicii hidrofizici ai solului care s-au determinat în experienţă şi care au o importanţă
practică deosebită sunt: coeficientul de ofilire (CO), capacitatea de câmp (CC), plafonul minim
de umiditate (Pmin) şi intervalul de umiditate activă (IUA).
31

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VII
Capitolul VII
CADRUL NATURAL AL ZONEI ÎN CARE S-AU DESFĂŞURAT
EXPERIENŢELE, FERMA AGRICOLĂ MICA, JUDEŢUL MUREŞ
7.1. CARACTERIZAREA GENERALA A CADRULUI NATURAL
7.1.1. Încadrarea geografică
Câmpul experimental este situat în partea de sud – vest a judeţului Mureş, în comuna
Mica (Ferma Agricolă Mica), aproape de municipiul Târnăveni.
Localitatea Mica, unde se află câmpul experimental (Ferma agricolă Mica), este aşezată
pe dreapta râului Târnava Mică, pe drumul judeţean Târgu-Mureş – Târnăveni sau Bălăuşeri –
Târnăveni.
7.2. CARACTERIZAREA CONDIŢIILOR CLIMATICE ALE ZONEI ÎN CARE S-
AU DESFĂŞURAT EXPERIENŢELE, 2007 – 2007
Pentru caracterizarea climatică a zonei s-au folosit datele înregistrate la staţia
meteorologică a municipiului Târnăveni precum şi unele date înregistrate în aproprierea
câmpului experimental de la Ferma Agricolă Mica.
Cantitatea de precipitaţii căzută în perioada de vegetaţie în cei patru ani experimentali
prezintă diferenţe de la un an la altul. De asemenea, în cursul aceluiaşi an se înregistrează mari
neuniformităţi privind cantitatea de precipitaţii căzută. În cei patru ani de experimentare s-au
înregistrat precipitaţii sub media multianuală (tabelul 7.1.).
Tabelul 7.1.
Table 7.1.
Precipitaţiile lunare comparativ cu cele multianuale în perioada 2004 – 2007
Monthly rainfalls compare with multi-yearly rainfalls between 2004 – 2007
Perioada / The
period
IV V VI VII VIIII IX TOTAL
Media multanuală /
Mounthly average
47,20 76,40 90,20 82,40 69,50 43,80 409,50
2004 44,00 31,50 67,80 37,40 55,90 61,00 297,60
2005 4,30 38,70 46,10 30,00 40,10 36,70 195,90
2006 51,40 54,80 78,20 46,30 34,50 6,40 271,60
2007 27,20 48,30 65,30 55,20 38,70 38,30 273,00
32

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VII
Reprezentarea grafică a temperaturilor medii lunare din perioada de vegetaţie comparativ
cu media lunară multianuală este redată în figura 7.3.
120.00
22.00
Temperatura oC
The temperature
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
10.60
12.40
10.60
11.80
17.60
18.20
16.70
15.60
14.50
20.90
18.60
17.50
20.20
17.70
20.00
23.00
22.70
19.50
20.10
11.70
21.10
21.50
18.40
14.70
14.30
17.50
15.90
16.50
2007
2006
2005
0.00
9.30
IV V VI VII VIIII IX
Lunile / The Mounth
2004
Med
multan
Fig. 7.3. Abaterile temperaturilor medii lunare în perioada 2004 – 2007 faţă de media multianuală, Ferma
Agricolă Mica – judeţul Mureş
Fig. 7.3. Deviations of monthly average temperature in 2004 – 2007 compaire with the multi-yearly
average, Agriculture Farm Mica – Mureş County
In ce priveşte temperaturile înregistrate în perioada de vegetaţie a celor patru ani
experimentali, acestea s-au încadrat în limite considerate normale, însă în fiecare an au avut
valori medii peste valoarea temperaturilor medii multianuale corespunzătoare aceleiaşi perioade
de vegetaţie.
7.3. CARACTERIZAREA SOLULUI CORESPUNZĂTOR ZONEI ÎN CARE S-AU
DESFĂŞURAT EXPERIENŢELE
Solul din câmpul experimental de la Ferma Agricolă Mica face parte din clasa
protosolurilor, este de tip aluvial-coluvial, format pe depozite fluviatile. Solul aluvial se defineşte
printr-un orizont A (Am, Au, Ao) urmat de materialul parental de cel puţin 50 cm grosime,
constituit din depozite fluviatile, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrişuri, cu orice
textură.
33

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VII
Tabelul 7.6.
Table 7.6.
Indicii fizici si hidrofizici ai solului, 2004 – 2007, Ferma Agricolă Mica – judeţul Mureş
Physics and hydro-physics soil indicators, 2004 – 2007, Agriculture Farm Mica – Mureş County
Adâncimea
M o CC
CO Minimum level
Plafon minim
CC-CO
(IUA)
Deep t/m 3 (50%)
(cm)
% m 3 /h % m 3 /h % m 3 /h % m 3 /h
25 1,22 26,5 1378 14,2 433 20,3 619 12,3 375
50 1,22 26,5 1616 14,2 866 20,3 1238 12,3 750
75 1,23 25,5 2352 14,2 1410 19,8 1826 11,3 1048
100 1,24 25,5 3162 14,2 1761 19,8 2455 11,3 1401
125 1,25 25,2 3938 13,8 2136 19,5 3046 11,4 1781
150 1,26 25,2 4763 13,5 2552 19,3 3648 11,7 2211
7.4. SURSA DE APA PENTRU IRIGARE
Apa, indiferent de provenienţă, exercită o mare influenţă atât asupra plantelor, cât şi
asupra solului. Gradul de influenţă este determinat şi de calităţile acesteia.
Ca sursă de apă pentru irigare s-a utilizat apa râului Târnava-Mică, afluent al Mureşului.
Târnava-Mică izvorăşte de la 1310 m altitudine din apropierea vârfului Şoimuş – Munţii
Gurghiului, nu departe de izvoarele Târnavei Mari. Lungimea cursului atinge 196 km (din care
115 km sunt în judeţul Mureş), iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 2071 km 2 .
Este important de menţionat faptul că râul Târnava Mică se află în imediata apropiere a
câmpului experimental de la Ferma Agricolă Mica – judeţul Mureş.
34

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VIII
Capitolul VIII
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ, REGIMUL DE IRIGARE APLICAT ŞI
PRODUCŢIILE REALIZATE
8.1. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A SOIEI APLICATĂ ÎN PERIOADA
2004 – 2007
8.1.1. Lucrările solului
În cei patru ani experimentali, s-a realizat arătura de bază toamna, la adâncimea de
25 cm, care s-a menţinut curată de buruieni şi afânată până la venirea iernii. Primăvara s-a
realizat o lucrare superficială cu grapa cu discuri şi s-a aplicat fertilizarea de bază cu azot, fosfor
şi potasiu.
Odată cu fertilizarea de bază s-a realizat şi o erbicidare cu Sencor 0,25 kg/ha plus Dual
1,5 l/ha. Acestea au fost încorporate în sol cu combinatorul, realizând astfel şi nivelarea solului,
lucrare importantă pentru pregătirea patului germinativ.
8.1.2. Sămânţa şi semănatul
Momentul optim al semănatului s-a determinat în funcţie de temperatura şi umiditatea
solului, precum şi de lungimea perioadei de vegetaţie a soiului cultivat.
Epoca de semănat, s-a stabilit în cei patru ani de cercetare în funcţie de realizarea
temperaturii minime de germinaţie în sol, la adâncimea de semănat, de 6 – 7 o C şi care a
corespuns cu temperatura medie a aerului de 14 – 15 o C, vremea fiind în curs de încălzire.
În zona subumedă a Transilvaniei, unde este încadrat şi câmpul experimental de la Ferma
Agricolă Mica, semănatul începe la sfârşitul lunii aprilie-începutul lunii mai. În cei patru ani de
experimentare (2004 – 2007), cele trei soiuri de soia (Perla, Agat şi Onix) au fost semănate în
decada a treia a lunii aprilie (25 aprilie – 5 mai).
8.2. REGIMUL DE IRIGARE APLICAT ÎN CEI PATRU ANI DE CERCETARE
2004 – 2007
În cei patru ani de cercetare s-au urmărit producţiile realizate de soiurile de soia în
condiţii de irigare la plafonul minim de umiditate de 50% din I.U.A. şi producţiile realizate în
condiţii de neirigare. Irigarea s-a realizat prin aspersiune.
35

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul VIII
8.2.1. Calcularea normei de udare şi a normei de irigare
Norma de udare reprezintă cantitatea de apă exprimată în m 3 /ha, care se dă solului la o
singură udare, pentru a completa umiditatea solului conform cerinţelor plantei cultivate. Formula
de calcul a normei de udare utilizată în experienţă a fost:
m = 110 ⋅ H ⋅ DA ⋅ (CC - P)
în care:
m – norma de udare exprimată în m 3 /ha;
110 – constanta relaţiei;
H – grosimea stratului de activ de sol care trebuie udat, exprimată în metri;
DA – densitatea aparentă a stratului activ de sol, exprimată în t/m 3 ;
CC – capacitatea de câmp pentru apă a solului exprimată în procente din masa solului
uscat, în stratul activ;
P – provizia momentană de apă a solului exprimată în procente din masa solului uscat;
Norma de irigare reprezintă cantitatea totală de apă administrată în perioada de vegetaţie,
adică suma normelor de udare.
Normele de udare şi normele de irigare au fost calculate în fiecare an în funcţie de
condiţiile de mediu şi necesităţile plantelor.
Norma de irigare aplicată în perioada de vegetaţie a anului experimental 2004 a fost de
400 m 3 /ha.
În anul 2005, al doilea an de experimentare s-au aplicat două udări în perioada de
vegetaţie, cu 300 m 3 /ha şi respectiv 400 m 3 /ha, iar norma de irigare a fost de 700 m 3 /ha.
În anul 2006 cultura de soia a beneficiat de aplicarea a două udări în perioada de
vegetaţie cu 200 m 3 /ha şi respectiv 300 m 3 /ha, norma de irigare fiind de 500 m 3 /ha.
În ultimul an de cercetare, 2007, s-au aplicat în perioada de vegetaţie tot un număr de
două udări, de 300 m 3 /ha fiecare, norma de irigare având în acest caz o valoare de 600 m 3 /ha.
36

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
Capitolul IX
REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INFLUENŢA UNOR
FACTORI TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI
LA CULTURA DE SOIA
În cei patru ani experimentali 2004 – 2007, concomitent cu determinarea consumului de
apă la cultura de soia în condiţii de irigare şi neirigare, s-a urmărit comportarea a trei soiuri de
soia (Perla, Agat şi Onix) sub influenţa unor factori tehnologici, regimul de irigare, tipul de
fertilizare şi soiul.
9.1. REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND INFLUENŢA UNOR FACTORI
TEHNOLOGICI ASUPRA PRODUCŢIEI DE SOIA ÎN PERIOADA
2004 – 2007
Graficul 9.4. prezintă producţiile medii realizate de cele trei soiuri de soia în anii
experimentali 2004 – 2007 în condiţii de irigare şi neirigare, adică influenţa factorului regimul de
irigare asupra producţiei.
Factorul regimul de irigare a influenţat realizarea în toţi cei patru ani de cercetare a unor
producţii distinct semnificativ superioare comparativ cu producţiile realizate în condiţiile unei
culturi de soia neirigată.
4.00
3.50
3.46 3.39
3.58 3.55 3.50
Producţia / The yield (t/ha)
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
2.32 2.25 2.38
2.35 2.33
0.00
2004 2005 2006 2007
DL (LDS) 5% 0,26 0,31 0,51 0,36
DL (LDS) 1% 0,60 0,71 1,18 0,82
DL (LDS) 0,1% 1,90 2,27 3,74 2,61
2004 2005 2006 2007 Media I1
Average (Mt)
Anii / The years
Fig. 9.4. Influenţa irigării asupra producţiei medii a soiurilor de soia, în perioada 2004 – 2007
Fig. 9.4. The irrigation regime influence on the average yield of the varieties of soy bean, in the
period 2004 – 2007
I2
I1 (Mt)
I2
37

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
În ce priveşte producţia medie de soia pe perioada de cercetare, pe baza rezultatelor
obţinute, se poate afirma faptul că, irigarea a determinat obţinerea unei producţii medii de soia de
3,50 t/ha. Această producţie a fost distinct semnificativ superioară producţiei medii realizată în
condiţii de neirigare, de 2,33 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de cercetare, realizat
datorită irigării a fost de 1,17 t/ha (fig. 9.4.).
În condiţii de irigare sporurile de producţie realizate au fost, aşa cum s-a specificat,
distinct semnificative comparativ cu producţiile realizate în condiţii de neirigare, în toţi cei patru
ani de cercetare.
Interpretarea statistică a rezultatelor, privind influenţa factorului tipul de fertilizare
asupra producţiilor realizate la cultura de soia în cei patru ani experimentali, este sintetizată în
graficul 9.5.
Rezultatele de producţie obţinute au dus la concluzia că, aplicarea tipului de fertilizare F 2 ,
adică a fertilizării de bază plus două fertilizări foliare în perioada de vegetaţie, a determinat
obţinerea unor producţii semnificativ superioare de către soiurile de soia Perla, Agat şi Onix.
3.50
3.08
2.99
3.18
3.18
3.11
Producţia / The yield t(/ha)
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
0.00
2.69
2.64 2.79
2.72 2.71
F2
2004 2005 2006 2007
DL (LDS) 5% 0,29 0,23 0,33 0,31
DL (LDS) 1% 0,49 0,37 0,54 0,52
DL (LDS) 0,1% 0,91 0,70 1,02 0,97
2004
2005
2006
2007
Anii / The years
Media
Average
F1 (Mt)
F1 (Mt)
F2
Fig. 9.5. Influenţa tipului de fertilizare asupra producţiei medii a soiurilor de soia,
în perioada 2004 – 2007
Fig. 9.5. The fertilization type influence on average yield of the varieties of soy bean in period
2004 – 2007
Producţia medie de soia, pe perioada de cercetare şi experimentare, 2004 – 2007,
realizată în condiţiile aplicării tipului de fertilizare F 2 a fost de 3,11 t/ha, producţie semnificativ
superioară producţiei realizată în cazul aplicării tipului de fertilizare F 1 , care a fost de 2,71 t/ha.
38

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
Sporul de producţie mediu realizat în perioada de cercetare datorită efectuării a două
fertilizări foliare alături de fertilizarea de bază a fost de 0,4 t/ha (fig. 9.5.).
Rezultatele interpretării statistice a influenţei factorului soiul asupra producţiei culturii de
soia, în cei patru ani de cercetare, sunt redate în graficul 9.6.
Pe baza rezultatelor analizei statistice, se poate afirma faptul că, între cele trei soiuri
urmărite în experienţă, nu s-au înregistrat diferenţe de producţie asigurate statistic. Doar soiul
Onix a obţinut în anul 2005 o producţie de 2,90 t/ha semnificativ superioară comparativ cu
producţia soiului Perla considerată martor.
Producţiile medii ale celor trei soiuri realizate în diferite condiţii de cultură în perioada de
cercetare 2004 – 2007 au fost de 2,88 t/ha în cazul soiului Perla, de 2,87 t/ha în cazul soiului
Agat şi de 2,98 t/ha în cazul soiului Onix.
Producţia / The yield (t/ha)
3.05
3.00
2.95
2.90
2.85
2.80
2.75
2.70
2.85
2.86
2.76
2.95
2.79
2.90
2.99
2.92
2.92
3.04
2.90
2.88
3.03
2.87
2.98
Onix
2.65
Agat
2004 2005 2006 2007
DL (LDS) 5% 0,15 0,12 0,24 0,20
DL (LDS) 1% 0,20 0,16 0,33 0,28
DL (LDS) 0,1% 0,28 0,23 0,46 0,39
2.60
2004
2005
2006
Anii / The years
2007
Media
Average
Perla (Mt)
Perla (Mt)
Agat
Onix
Fig. 9.6. Influenţa soiului asupra producţiei medii de soia, în perioada 2004 – 2007
Fig. 9.6. The variety influence on the average yield of soy bean, in the period 2004 – 2007
Graficul 9.7. prezintă rezultatele interpretării statistice a influenţei interacţiunii factorilor
regimul de irigare x tipul de fertilizare asupra producţiei medii a soiurilor de soia studiate, în
perioada cuprinsă între anii 2004 – 2007.
Se constată faptul că, în cei patru ani experimentali, producţiile soiurilor de soia cultivate
în regim de irigare au fost semnificativ şi distinct semnificativ superioare atât în condiţiile
efectuării tipului de fertilizare F 1 cât şi în condiţiile efectuării tipului de fertilizare F 2 , comparativ
cu producţiile realizate la cultura de soia neirigată.
39

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
S-a constatat faptul că în condiţii de irigare şi fertilizare cu tipul de fertilizare F 1 , s-a
realizat o producţie de soia medie în perioada de cercetare, 2004 – 2007, de 3,29 t/ha, producţie
care a fost distinct semnificativ superioară producţiei medii de soia realizată în condiţii de
neirigare şi aplicare al aceluiaşi tip de fertilizare, de 2,13 t/ha. În această situaţie s-a realizat un
spor de producţie mediu pe experienţă datorită irigării de 1,16 t/ha.
Producţia / The yield (t/ha)
4.00
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1. 0 0
0.50
3.77 3.77 3.70
3.67 3.58
3.40 3.33 3.29
3.25 3.19
2.59
2.50
2.59
2.41
2.52
2.14 2.09 2.18 2.12 2.13
0.00
2004 2005 2006 2007
DL (LDS) 5% 0,38 0,37 0,59 0,46
DL (LDS) 1% 0,72 0,75 1,22 0,90
DL (LDS) 0,1% 1,73 2,03 3,37 2,32
Anii / The years
Average
I1F1 (Mt)
I2F1
I1F2 (Mt)
I2F2
I1F1 (Mt)
I2F1
I1F2 (Mt)
I2F2
Fig. 9.7. Influenţa interacţiunii regimului de irigare x tipul de fertilizare asupra producţiei medii
de soia, în perioada 2004 – 2007
Fig. 9.7. The influence of interaction of the irrigation regime x fertilization type on average yield
of the soy bean in the period 2004 – 2007
În ceea ce priveşte producţia medie pe experienţă, realizată în cazul aplicării tipului de
fertilizare F 2 , s-a înregistrat o producţie medie de soia de 3,70 t/ha, distinct semnificativ
superioară producţiei de soia realizată în condiţii de neirigare şi fertilizată cu acelaşi tip de
fertilizare, de 2,52 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007,
realizat în această situaţie datorită irigării, a fost de 1,18 t/ha.
Interpretarea statistică a influenţei interacţiunii factorilor regimul de irigare x soiul
asupra producţiei medii în perioada cuprinsă între anii 2004 – 2007 este prezentată în figura 9.8.
În această situaţie, s-a analizat individual producţia realizată de fiecare soi în parte în
condiţiile unei culturi neirigate şi în condiţiile unei culturi irigate de soia. Pe baza rezultatelor
obţinute, se poate afirma faptul că, în toţi cei patru ani de cercetare, irigarea a determinat în cazul
fiecărui soi în parte, realizarea unor producţii distinct semnificativ superioare comparativ cu
producţiile realizate de aceste soiuri în condiţiile unei culturi neirigate.
40

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
Producţia / The yield (t/ha)
4.00
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
0.00
2.23
3.48
2.13 2.32
3.49
3.46
3.41
3.62
3.31
2.41
3.63
3.48
2.35
3.55
2.45 3.45
3.38
2.34
2.27
3.64
2.37
2.27
3.57
2.36
2.43 3.41
2.41
3.52
2.33
2004
I2S1
2004 2005 2006 2007
I1S1 (Mt)
DL (LDS) 5% 0,29 0,32 0,55 0,40
Anii / The years
DL (LDS) 1% 0,55 0,66 1,07 0,75
DL (LDS) 0,1% 1,41 1,86 2,90 1,90 Average
2005
2006
2007
Media
2.24
I2S2
I1S2 (Mt)
I2S3
I1S3 (Mt)
I1S1 (Mt)
I2S1
I1S2 (Mt)
I2S2
I1S3 (Mt)
I2S3
Fig. 9.8. Influenţa interacţiunii regimului de irigare x soiul asupra producţiei medii de soia, în
perioada 2004 – 2007
Fig. 9.8. The influence of interaction of the irrigation regime x variety on average yield of soy
bean, in the period 2004 – 2007
Producţia medie în perioada de cercetare 2004 – 2007 a soiului Perla, în condiţii de
irigare a fost de 3,52 t/ha, distinct semnificativ superioară producţiei realizată în condiţii de
neirigare (2,24 t/ha). Sporul de producţie datorat irigării a fost de 1,28 t/ha.
Soiul Agat a realizat o producţie medie pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, în condiţii
de irigare de 3,41 t/ha, distinct semnificativ superioară producţiei realizată în condiţii de
neirigare care a fost de 2,33 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de vegetaţie, realizat
datorită irigării a fost de 1,08 t/ha.
Şi în cazul soiului Onix, producţia medie pe perioada de cercetare 2004 – 2007, realizată
în condiţii de irigare a fost de 3,55 t/ha, distinct semnificativ superioară producţiei realizată de
acest soi în condiţii de neirigare, de 2,41 t/ha. În cazul soiului Onix s-a realizat un spor de
producţie mediu datorat irigării de 1,14 t/ha.
În figura 9.9. sunt prezentate rezultatele de producţie realizate de cele trei soiuri de soia
în condiţiile analizei statistice a interacţiunii factorilor tipul de fertilizare x soiul, în perioada
2004 – 2007.
41

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
În această situaţie, s-au analizat producţiile realizate de fiecare soi în parte în condiţiile
aplicării tipului de fertilizare F 1 comparativ cu cele realizate prin aplicarea tipului de fertilizare
F 2 în perioada de vegetaţie a celor patru ani experimentali.
Se constată faptul că, prin efectuarea în perioada de vegetaţie a fiecărui an experimental,
a fertilizării de bază plus două fertilizări foliare, s-au obţinut producţii semnificativ superioare
comparativ cu producţiile realizate în condiţiile aplicării doar a fertilizării de bază.
3.16
2.74
3.10
3.26
3.50
3.06
2.71
3.31
Producţia / The yield (t/ha)
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
2.68
3.03
2.67
2.59
2.92
2.76
2.62
2.96
3.22
2.78
2.68
3.06
3.15
2.82
2.73
2.76
3.08
3.08
2.70
3.04
2.76
3.21
0.00
2.68
Anii / The years
2004
2005
F2S2
F2S3
F1S3 (Mt)
2004 2005 2006 2007
F1S1 (Mt)
DL (LDS) 5% 0,34 0,26 0,43 0,39
DL (LDS) 1% 0,53 0,41 0,65 0,60
DL (LDS) 0,1% 0,92 0,71 1,07 1,00 Average
2006
2007
Media
F2S1
F1S2 (Mt)
F1S1 (Mt)
F2S1
F1S2 (Mt)
F2S2
F1S3 (Mt)
F2S3
Fig. 9.9. Influenţa interacţiunii tipului de fertilizare x soiul asupra producţiei medii de soia, în
perioada 2004 – 2007
Fig. 9.9. The influence of interaction of the fertilization type x variety on average yield of soy
bean, in period 2004 – 2007
Anii experimentali 2006 şi 2007 au fost anii în care cele trei soiuri de soia Perla, Agat şi
Onix au realizat producţii uşor ridicate comparativ cu ceilalţi doi ani.
Producţia medie pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, a soiului Perla realizată în
condiţiile aplicării în perioada de vegetaţie a tipului de fertilizare F 2 a fost de 3,08 t/ha,
semnificativ superioară producţiei medii realizată în condiţiile aplicării tipului de fertilizare F 1 ,
de 2,68 t/ha. Sporul de producţie realizat datorită aplicării alături de fertilizarea de bază a două
fertilizări foliare cu microelemente a fost de 0,40 t/ha.
42

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
Soiul Agat a realizat în medie pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, în condiţiile
aplicării tipului de fertilizare F 2 , o producţie medie de 3,04 t/ha, semnificativ superioară
producţiei medii realizată în cazul efectuării doar a fertilizării de bază (2,70 t/ha). Sporul de
producţie mediu, pe perioada de cercetare, realizat de soiul Agat datorită aplicării fertilizărilor
foliare a fost de 0,34 t/ha.
Şi în cazul soiului Onix, tipul de fertilizare F 2 , aplicat în perioada de vegetaţie, a
determinat realizarea unei producţii medii în perioada de cercetare 2004 – 2007, de 3,21 t/ha,
semnificativ superioară producţiei realizată în condiţiile aplicării tipului de fertilizare F 1
(2,76 t/ha). Sporul de producţie mediu pe perioada de experimentare, realizat de soiul Onix
datorită aplicării alături de fertilizarea de bază şi a două fertilizări foliare a fost de 0,45 t/ha.
Analiza statistică a influenţei interacţiunii factorilor regimul de irigare x tipul de
fertilizare x soiul în cei patru ani de cercetare, este sintetizată cele trei grafice ce urmează. În
această situaţie, s-a interpretat din punct de vedere statistic rezultatele de producţie ale fiecărui
soi în parte în condiţiile aplicării tipului de fertilizare F 1 şi F 2 , atât în cazul unei culturi de soia
neirigată cât şi în cazul unei culturi irigate.
Figura 9.10. sintetizează modul în care au variat producţiile soiului Perla în urma
interacţiunii celor trei factori de producţie regimul de irigare x tipul de fertilizare x soiul în
perioada 2004 – 2007.
4.00
3.70
3.59
3.90
3.81 3.75
2004 2005 2006 2007
DL (LDS) 5% 0,44 0,41 0,69 0,56
DL (LDS) 1% 0,75 0,75 1,22 0,94
DL (LDS) 0,1% 1,58 1,79 2,81 2,02
Producţia / The yield (t/ha)
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
0.00
2.09
2004
3.27
2.36
3.18
2.26
3.39
2.54
3.32
2.00
2.14
2.04
2005
2006
2007
Anii / The years
2.49
2.07
3.29
2.41
Media
Average
I2F2S1
I1F2S1 (Mt)
I2F1S1
I1F1S1 (Mt)
I1F1S1 (Mt)
I2F1S1
I1F2S1 (Mt)
I2F2S1
Fig. 9.10. Influenţa interacţiunii regimului de irigare x tipul de fertilizare x soiul asupra
producţiei medii a soiului Perla, în perioada 2004 – 2007
Fig. 9.10. The influence of interaction of irrigation regime x fertilization type x variety on
average yield of a Perla variety in the period 2004 – 2007
43

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
Producţia medie a soiului Perla, pe perioada de cercetare 2004 – 2007, realizată în
condiţii de neirigare şi efectuare a fertilizării de bază a fost de 2,07 t/ha, iar producţia medie
înregistrată în condiţii de irigare a fost de 3,29 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de
cercetare, 2004 – 2007, datorat irigării şi fertilizării de bază, în cazul soiului Perla, a fost de
1,22 t/ha.
În condiţii de neirigare şi aplicare de această dată a tipului de fertilizare F 2 , soiul Perla a
realizat o producţie medie, în perioada de cercetare, de 2,41 t/ha, iar în condiţii de irigare, o
producţie medie de 3,75 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de experimentare, 2004 –
2007, datorat irigării şi aplicării tipului de fertilizare F 2 a fost de 1,34 t/ha.
Modul în care au variat, din punct de vedere al interpretării statistice, producţiile celui de
al doilea soi studiat în experienţă, soiul Agat, în urma interacţiunii factorilor regimul de irigare x
tipul de fertilizare x soiul, în perioada 2004 – 2007, este sintetizat în figura 9.10.
4.00
3.63
3.48 3.60 3.64
3.59
Producţia / The yield (t/ha)
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
2.16
3.18
2.49
3.15
2.09
2.44
2.21
3.35
2.52
2.19
3.26
2.52
2.16
3.24
2.49
I2F2S2
I1F2S2 (Mt)
2004 2005 2006 2007
DL (LDS) 5% 0,44 0,41 0,69 0,56
DL (LDS) 1% 0,75 0,75 1,22 0,94
DL (LDS) 0,1% 1,58 1,79 2,81 2,02
0.00
2004
2005
2006
Anii / The years
2007
Media
Average
I2F1S2
I1F1S2 (Mt)
I1F1S2 (Mt)
I2F1S2
I1F2S2 (Mt)
I2F2S2
Fig. 9.11. Influenţa interacţiunii regimului de irigare x tipul de fertilizare x soiul asupra
producţiei medii a soiului Agat, în perioada 2004 – 2007
Fig. 9.11. The influence of interaction of irrigation regime x fertilization type x variety on
average yield of a Agat variety in the period 2004 – 2007
Producţia medie a soiului Agat, realizată în perioada de cercetare, 2004 – 2007, în
condiţiile unei culturi de soia neirigată şi fertilizată în perioada de vegetaţie cu fertilizarea de
bază, a fost de 2,16 t/ha, iar producţia realizată în condiţii de irigare şi aplicare al aceluiaşi tip de
fertilizare, a fost de 3,24 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de experimentare, datorat
irigării şi fertilizării de bază a fost de 1,08 t/ha.
44

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul IX
Soiul Agat, a realizat în condiţii de neirigare şi aplicare a tipului de fertilizare F 2 , o
producţie medie pe perioada de cercetare 2004 – 2007, de 2,41 t/ha, iar în condiţii de irigare, o
producţie medie de 3,75 t/ha. Sporul de producţie realizat de soiul Agat datorită aplicării irigării
şi a tipului de fertilizare F 2 , a fost de 1,07 t/ha.
Figura 9.12. prezintă interpretarea statistică a influenţei interacţiunii factorilor regimul de
irigare x tipul de fertilizare x soiul în perioada 2004 – 2007 în cazul soiului Onix.
4.00
3.68 3.68 3.80 3.86
3.76
Producţia / The yield (t/ha)
3.50
3.00
2.50
2.00
1.50
1.00
0.50
2.18
3.29
2.65
3.25
2.17
2.52
2.18
3.45
2.71
2.11
3.40
2.75
2.16
3.35
2.66
I2F2S3
I1F2S3 (Mt)
2004 2005 2006 2007
DL (LDS) 5% 0,44 0,41 0,69 0,56
DL (LDS) 1% 0,75 0,75 1,22 0,94
DL (LDS) 0,1% 1,58 1,79 2,81 2,02
0.00
2004
2005
2006
Anii / The years
2007
Media
Average
I2F1S3
I1F1S3 (Mt)
I1F1S3 (Mt)
I2F1S3
I1F2S3 (Mt)
I2F2S3
Fig. 9.12. Influenţa interacţiunii regimului de irigare x tipul de fertilizare x soiul asupra
producţiei medii a soiului Onix, în perioada 2004 – 2007
Fig. 9.12. The influence of interaction of irrigation regime x fertilization type x variety on
average yield of a Onix variety in the period 2004 – 2007
Se poate constata faptul că, în cei patru ani de cercetare 2004 – 2007, irigarea a favorizat
realizarea unor sporuri de producţie distinct semnificative comparativ cu producţiile înregistrate
în cazul unei culturi de soia neirigată, indiferent de tipul de fertilizare aplicat în perioada de
vegetaţie.
Producţia medie pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, a soiului Onix, realizată în
condiţii de neirigare şi aplicare a tipului de fertilizare F 1 a fost de 2,16 t/ha, iar producţia medie
realizată în condiţii de irigare, a fost de 3,35 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de
experimentare, datorat irigării şi aplicării tipului de fertilizare F 1 a fost de 1,19 t/ha.
Soiul Onix, a realizat în condiţii de neirigare şi de aplicare de această dată a tipului de
fertilizare F 2 , o producţie medie pe experienţă, de 2,66 t/ha, iar în condiţii de irigare, o producţie
medie, de 3,76 t/ha. Sporul de producţie mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, realizat
de soiul Onix datorită irigării şi aplicării a tipului de fertilizare F 2 , a fost de 1,10 t/ha.
45

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
Capitolul X
REZULTATE ŞI DISCUŢII PRIVIND STABILIREA CONSUMULUI DE
APĂ LA CULTURA DE SOIA
10.1. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2004
10.1.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2004
În graficul 10.1. este ilustrat modul cum a oscilat consumul zilnic de apă la soia în anul
2004 atât în condiţii de irigare cât şi în condiţii de neirigare pe întreaga perioadă de vegetaţie.
34.16
28.60
20.52
Consum zilnic
Daily consumption
40.00
30.00
17.90
19.23
23.17
29.42
23.58
20.68
21.27
m3/ha
20.00
10.00
0.00
17.90
18.07
IV V VI VII VIII IX
m3/ha
Lunile / The Mounth
Fig. 10.1. Variaţia consumului zilnic de apă în condiţii de irigare şi neirigare în anul 2004
Fig. 10.1. Daily water consumption variation in irrigated and non-irrigated conditions in 2004
10.1.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2004
Această metodă presupune estimarea consumului de apă (a evapotranspiraţiei potenţiale)
pe baza determinărilor de temperatură ale aerului.
Prin raportarea consumului diurn determinat prin metoda bilanţului de apă din sol la
consumul diurn determinat cu ajutorul metodei indirecte Thornthwaite, s-a stabilit coeficientul
de corecţie al ETP după metoda Thornthwaite (tabelul 10.4.).
46

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
Tabelul 10.4.
Table 10.4.
Consumul mediu zilnic lunar (m 3 /ha/zi) şi coeficientul de corecţie al ETP după Thornthwaite,
în anul 2004
Daily average consumption/month (m 3 /ha/day) and ETP correction coefficient after
Thornthwaite, in 2004
Consum mediu zilnic pe ha şi coeficientul de corecţie
Consum de apă după metoda
Water consumption using method
Daily average consumption on ha and correction coefficient
IV V VI VII VIII IX
Thornthwaite 19 30 42 47 41 25
Bilanţului de apă din sol
Soil water balance sheet
Coeficientul de corecţie
Correction coefficient
18 21 29 34 24 21
0,94 0,68 0,68 0,73 0,58 0,85
10.2. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2005
În anul doi de experimentare consumul de apă la cultura de soia s-a determinat atât în
condiţii de irigare cât şi în condiţii de neirigare cu ajutorul metodei directe a bilanţului de apă din
sol şi cu metoda indirectă Thornthwaite.
10.2.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2005
Figura 10.3. prezintă oscilaţia consumului zilnic de apă înregistrat în anul 2005.
32.07
40.65
15.74
17.97
50.00
Consum zilnic
Daily consumption
40.00
30.00
20.00
10.00
10.67
10.67
15.74
20.70
25.26
21.03
13.10
17.07
m3/ha
m3/ha
0.00
IV V VI VII VIII IX
Linile / The Mounth
Fig. 10.3. Variaţia consumului zilnic de apă în condiţii de irigare şi neirigare în anul 2005
Fig. 10.3. Daily water consumption variation in irrigated and non-irrigated conditions in 2005
47

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
10.2.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2005
Tabelul 10.7. sintetizează valorile consumului total de apă şi ale consumului zilnic
înregistrate în perioada de vegetaţie a anului 2005 calculate cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite. În anul doi de experimentare 2005, luna cu cel mai ridicat consum de apă al
plantelor a fost luna iulie (1495 m 3 /ha). Consumurile medii zilnice au oscilat în anul 2005 între
17 – 48 m 3 /ha/zi.
S-a stabilit coeficientul de corecţie al ETP după metoda Thornthwaite (tabelul 10.8.) prin
raportarea consumului zilnic determinat prin metoda bilanţului de apă din sol la consumul zilnic
calculat cu ajutorul metodei indirecte Thornthwaite.
Tabelul 10.8.
Table 10.8.
Consumul mediu zilnic-lunar (m 3 /ha/zi) şi coeficientul de corecţie al ETP după Thornthwaite,
în anul 2005
Daily average consumption/month (m 3 /ha/day) and ETP correction coefficient after
Thornthwaite, in 2005
Consum mediu zilnic pe ha şi coeficientul de corecţie
Consum de apă după metoda
Water consumption using method
Daily average consumption on ha and correction coefficient
IV V VI VII VIII IX
Thornthwaite 17 32 35 48 40 28
Bilanţului de apă din sol
Soil water balance sheet
Coeficientul de corecţie
Correction coefficient
11 16 32 41 18 13
0,63 0,49 0,92 0,85 0,45 0,47
10.3. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2006
În anul trei de experimentare consumul de apă s-a stabilit la fel ca şi în primii doi ani în
condiţii de irigare şi neirigare, prin metoda directă a bilanţului de apă din sol şi cu metoda
indirectă Thornthwaite.
10.3.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2006
Figura 10.5. prezintă dinamica consumului mediu zilnic de apă la cultura de soia în
condiţii de irigare şi neirigare, determinat cu metoda bilanţului de apă din sol.
Din datele prezentate în grafic se poate constata faptul că, în anul 2006, consumul de apă
la cultura de soia neirigată a oscilat între 6,97 şi 32,52 m 3 /ha iar la cultura de soia irigată
consumul de apă a oscilat între 15,20 şi 42,19 m 3 /ha. Valorile cele mai ridicate ale consumului
48

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
mediu zilnic de apă au fost înregistrate în luna iulie atât în condiţii de irigare cât şi în condiţii de
neirigare.
42.19
23.45
26.73
25.35
Consum zilnic
Daily consumption
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
15.20
15.20
23.45
26.73
32.52
12.77
17.30
6.97
m3/ha
m3/ha
IV V VI VII VIII IX
Lunile / The Mounth
Fig. 10.5. Variaţia consumului zilnic de apă în condiţii de irigare şi neirigare în anul 2006
Fig. 10.5. Daily water consumption variation in irrigated and non-irrigated conditions in 2006
10.3.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2006
Metoda indirectă Thornthwaite de stabilire a consumului de apă, presupune estimarea
consumului de apă (a evapotranspiraţiei potenţiale) pe baza determinărilor de temperatură ale
aerului. Valorile coeficientului de corecţie al evapotranspiraţiei potenţiale ETP sunt prezentate în
tabelul 10.12.
Tabelul 10.12.
Table 10.12.
Consumul mediu zilnic-lunar (m 3 /ha/zi) şi coeficientul de corecţie al ETP după Thornthwaite,
în anul 2006
Daily average consumption/month (m 3 /ha/day) and ETP correction coefficient after
Thornthwaite, in 2006
Consum mediu zilnic pe ha şi coeficientul de corecţie
Consum de apă după metoda
Daily average consumption on ha and correction coefficient
Water consumption using method
IV V VI VII VIII IX
Thornthwaite 20 36 38 41 20 22
Bilanţului de apă din sol
15 23 27 42 25 17
Water consumption from soil
Coeficientul de corecţie
0,76 0,65 0,70 1,03 1,27 0,79
Correction coefficient
49

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
10.4. STABILIREA CONSUMULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA ÎN
CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE ÎN ANUL 2007
10.4.1. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei directe a
bilanţului de apă din sol, în anul 2007
Dinamica consumului mediu zilnic de apă la cultura de soia irigată şi neirigată în anul
experimental 2007 poate fi urmărită în figura 10.7.
42.74
17.77
24.87
20.58
Consum zilnic
Daily
consumption
50.00
40.00
30.00
14.73
17.77
24.87
29.84
17.35
13.60
m3/ha
20.00
10.00
0.00
14.73
10.93
m3/ha
IV V VI VII VIII IX
Lunile / The Mounth
Fig. 10.7. Variaţia consumului zilnic de apă în condiţii de irigare şi neirigare în anul 2007
Fig. 10.7. Daily water consumption variation in irrigated and non-irrigated conditions in 2007
10.4.2. Determinarea consumului de apă din sol cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite, în anul 2007
Tabelul 10.16. prezintă valorile coeficientului de corecţie al ETP după metoda
Thornthwaite, coeficient determinat prin raportarea consumului diurn determinat prin metoda
bilanţului de apă din sol la consumul diurn determinat cu ajutorul metodei indirecte
Thornthwaite.
50

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
Tabelul 10.16.
Table 10.16.
Consumul mediu zilnic-lunar (m 3 /ha/zi) şi coeficientul de corecţie al ETP după Thornthwaite,
în anul 2007
Daily average consumption/month (m 3 /ha/day) and ETP correction coefficient after
Thornthwaite, in 2007
Consum mediu zilnic pe ha şi coeficientul de corecţie
Consum de apă după metoda
Daily average consumption on ha and correction coefficient
Water consumption using method
IV V VI VII VIII IX
Thornthwaite 17 34 44 46 38 23
Bilanţului de apă din sol
Water consumption from soil
15 18 25 43 21 14
Coeficientul de corecţie
Correction coefficient
0,87 0,52 0,57 0,93 0,54 0,59
În anul experimental 2007 a fost stabilit, aşa cum s-a arătat, consumul zilnic de apă la
cultura de soia cu ajutorul metodei directe a bilanţului de apă din sol şi cu ajutorul metodei
indirecte Thornthwaite.
Se poate constata faptul că între cele două metode de determinare a consumului de apă nu
au existat diferenţe mari în ce priveşte valoarea consumului zilnic de apă în perioada de vegetaţie
a anului 2007.
Valori puţin mai scăzute ale consumului de apă sunt semnalate în cazul utilizării metodei
directe a bilanţului de apă din sol.
10.5. DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE VALORIFICARE A APEI ŞI A
EFICIENŢEI VALORIFICĂRII APEI DE IRIGARE
În cei patru ani de experimentare 2004 – 2007 s-a stabilit coeficientul de valorificare a
apei totale în condiţii de irigare şi neirigare, precum şi eficienţa valorificării apei de irigare.
10.5.1. Determinarea coeficientului de valorificare a apei în perioada 2004 – 2007
Coeficientul de valorificare a apei s-a calculat în toţi cei patru ani de cercetare şi
experimentare şi se obţine făcând raportul dintre consumul total de apă înregistrat în perioada de
vegetaţie şi producţia medie obţinută.
În cazul experienţei de faţă, coeficientul de valorificare a apei s-a obţinut prin raportarea
consumului total de apă obţinut în condiţii de irigare şi neirigare la producţiile medii obţinute de
cele trei soiuri de soia studiate atât în condiţii de neirigare cât şi în condiţii de irigare (tabelul
10.17.).
51

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
Tabelul 10.17.
Table 10.17.
Coeficientul de valorificare a apei (m 3 /ha) în cei patru ani experimentali 2004 – 2007
Water valorification coefficient (m 3 /ha) in four experimental years 2004 – 2007
Anul
Year
2004
2005
2006
2007
Regim de apă
Water regime
Neirigat
No-irrigated
Irigat
Irrigated
Neirigat
No-irrigated
Irigat
Irrigated
Neirigat
No-irrigated
Irigat
Irrigated
Neirigat
No-irrigated
Irigat
Irrigated
Soiurile
The
varieties
Consum total de
apă
Total water
consumption
m 3 /ha
Producţia
medie obţinută
Average yield
kg/ha
Coeficientul de
valorificare al apei
Water
valorification
coefficient
Perla 2364 1,66
Agat 3923
2487 1,58
Onix
2654 1,48
Perla 3696 1,21
Agat 4459
3628 1,23
Onix
3679 1,21
Perla 2258 1,50
Agat 3376
2437 1,39
Onix
2523 1,34
Perla 3586 1,11
Agat 3980
3475 1,15
Onix
3677 1,08
Perla 2542 1,42
3598
Agat 2518 1,43
Onix
2707 1,33
Perla 3903 1,18
Agat 4598
3597 1,28
Onix
3796 1,21
Perla 2492 1,42
Agat 3530
2524 1,40
Onix
2748 1,28
Perla 3807 1,08
Agat 4110
3638 1,13
Onix
3857 1,07
10.5.2. Determinarea eficienţei valorificării apei de irigare în perioada 2004 – 2007
S-a calculat de asemenea în toţi cei patru ani de experimentare eficienţa valorificării apei
de irigare de către cele patru de soiuri de soia studiate.
Eficienţa valorificării apei de irigare s-a calculat prin raportarea sporului de producţie
obţinut în urma irigării la norma de irigare aplicată în perioada de vegetaţie.
52

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
Sporul de producţie s-a determinat făcând diferenţa între producţia obţinută în condiţii de
irigare şi cea obţinută în condiţii de neirigare exprimată în kg/ha.
Valorile obţinute privind eficienţa valorificării apei de irigare în cei patru ani
experimentali sunt redate în tabelul 10.18.
Tabelul 10.18.
Table 10.18.
Eficienţa valorificării apei de irigare de către cele 4 soiuri de soia luate în experienţă în câmpul
experimental de la Ferma agricolă Mica – judeţul Mureş, 2004 –2007
The efficiency of irrigation water of all the four types of soy bean took in the experiences in
experimental field of Agriculture Farm Mica – Mureş county, 2004 – 2007
Anul
Year
Soiul
Variety
Spor de producţie
datorită irigării
Yield increase because
of the irrigation
kg/ha
Norma de irigare
Irrigation norm
m 3 /ha
Eficienţa valorificării
apei de irigare
Valorification
efficiency of irrigated
water
2004
2005
2006
2007
Perla 1332 3,33
Agat 1141 400
2,85
Onix 1025
2,56
Perla 1328 1,90
Agat 1038 700
1,48
Onix 1154
1,65
Perla 1361 2,72
Agat 1079 500
2,16
Onix 1089
2,18
Perla 1315 2,19
Agat 1114 600
1,86
Onix 1109
1,85
10.6. DETERMINAREA SURSELOR DE APĂ CARE AU CONTRIBUIT LA
ASIGURAREA NECESARULUI DE APĂ LA CULTURA DE SOIA
Pe baza determinării consumului de apă în condiţii de irigare şi neirigare, s-a stabilit
modul în care au contribuit precipitaţiile, rezerva de apă din sol şi norma de irigare la asigurarea
necesarului de apă al culturii de soia.
Figura 10.9. ilustrează modul în care au contribuit sursele de apă existente la acoperirea
necesarului de apă al plantelor, în condiţiile unei culturi neirigate.
53

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%
75.86% 58.30% 75.94% 77.34%
24.14%
41.97%
24.41% 23.06%
2004 2005 2006 2007
From precipitations
Din sol / From soil
Fig. 10.9. Sursele de acoperire a consumului de apă în condiţii de neirigare, 2004 – 2007
Fig. 10.9. The covering sources of water consumption in non-irrigated conditions,
2004 –2007
În condiţiile unei culturi neirigate, precipitaţiile au asigurat în general peste 70% din
cantitatea de apă necesară plantelor în cei patru ani experimentali (2004 – 2007).
În figura 10.10. este prezentat modul în care au contribuit sursele de apă la acoperirea
necesarului de apă al plantelor în condiţii de irigare, în cei patru ani de cercetare.
100%
90%
66.74% 49.22% 59.07% 66.42%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
24.29%
33.19%
30.06%
18.98%
20%
10%
0%
17.59%
14.60%
8.97% 10.87%
2004 2005 2006 2007
From precipitations
Din sol / From soil
Udări / Irrigation
Fig. 10.10. Sursele de acoperire a consumului de apă în condiţii de irigare, 2004 – 2007
Fig. 10.10. The covering sources of water consumption, in irrigated conditions,
2004 – 2007
În condiţii de irigare solul a asigurat în medie pe cei patru ani o proporţie de aproximativ
25% din cantitatea necesară, precipitaţiile au asigurat o proporţie medie de 60%, iar prin irigare
s-a asigurat în general o proporţie medie de peste 10% din cantitatea de apă necesară plantelor.
54

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
10.7. CONCLUZII PRIVIND DETERMINAREA CONSUMULUI DE APĂ LA
CULTURA DE SOIA ÎN PERIOADA 2004 – 2007
În cei patru ani de cercetare, consumul de apă la cultura de soia a fost determinat cu
ajutorul metodei directe a consumului de apă din sol şi cu metoda indirectă Thornthwaite.
Metoda directă de determinare a consumului de apă din sol se bazează pe determinarea
umidităţii solului la intervale regulate de timp, în perioada de vegetaţie a celor patru ani
experimentali (2004 – 2007).
Pentru determinarea umidităţii solului s-a aplicat metoda gravimetrică numită şi metoda
clasică. Această metodă a constat în recoltarea de probe de sol din câmp, cântărirea acestora,
apoi uscarea în etuvă şi cântărirea lor din nou după ce s-au uscat. Calcularea cantităţii de apă
existentă în sol (umiditatea solului) la momentul respectiv s-a realizat făcând diferenţa între cele
două cântăriri ale solului (a solului adus din câmp şi a solului uscat în etuvă).
Consumul de apă determinat cu metoda directă a bilanţului de apă din sol s-a stabilit în
fiecare an experimental în condiţii de irigare şi neirigare.
Pe baza rezultatelor prezentate detaliat în acest capitol, se poate desprinde concluzia că,
în condiţiile unei culturi irigate, consumul de apă al plantelor este mai mare comparativ cu cel
realizat în condiţii de neirigare.
În ceea ce priveşte oscilaţia consumului zilnic de apă în perioada de vegetaţie a anilor
experimentali, se poate afirma faptul că, la începutul şi la sfârşitul perioadei de vegetaţie, s-au
înregistrat valori mai scăzute ale consumului de apă, iar la mijlocul perioadei de vegetaţie, valori
mai ridicate. Aceasta a coincis cu stadiul de dezvoltare al plantelor, când cerinţele pentru apă au
fost mai ridicate şi cu perioada cea mai călduroasă din an. De exemplu luna iulie a fost luna în
care s-au înregistrat în general valori maxime ale consumului zilnic de apă.
În cazul în care consumul de apă al plantelor a fost stabilit cu metoda indirectă
Thornthwaite, bazată pe valorile de temperatură înregistrate în perioada de vegetaţie şi pe
coeficientul de latitudine al zonei, în fiecare an a fost întocmit un tabel de sinteză cuprinzând:
valorile de temperatură din perioada de vegetaţie, valoarea ETP în funcţie de temperatură,
coeficientul de corecţie K L şi apoi valoarea ETP (evapotranspiraţiei potenţiale sau a consumului
de apă) în funcţie de K L . A fost calculat de asemenea şi consumul zilnic de apă în perioada de
vegetaţie a fiecărui an experimental.
S-a constatat faptul că între cele două metode de determinare ale consumului de apă nu
au existat diferenţe semnificative în ce priveşte valorile obţinute.
De asemenea, în cei patru ani de cercetare, s-a determinat coeficientul de valorificare a
apei totale în condiţii de irigare şi neirigare, precum şi eficienţa valorificării apei de irigare.
55

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul X
În ce priveşte rezultatele obţinute privind coeficientul de valorificare a apei totale, s-a
remarcat faptul că, acesta a înregistrat valori mai scăzute în condiţii de irigare comparativ cu
valorile înregistrate în condiţii de neirigare la cele trei soiuri urmărite în experienţă.
Eficienţa valorificării apei de irigare s-a calculat prin raportarea sporului de producţie
obţinut în urma irigării la norma de irigare aplicată în perioada de vegetaţie a fiecărui an de
cercetare.
S-a stabilit în experienţă, atât în condiţii de neirigare cât şi în condiţii de irigare, modul în
care au contribuit sursele de apă existente (sol, precipitaţii şi apa de irigare) la acoperirea
necesarului de apă al culturii de soia.
Pe baza rezultatelor înregistrate, se poate afirma faptul că în condiţiile unei culturi
neirigate, precipitaţiile au contribuit în cea mai mare măsură la asigurarea necesarului de apă al
plantelor. Astfel, precipitaţiile au asigurat în general peste 70% din cantitatea de apă necesară
plantelor în cei patru ani experimentali (2004 – 2007).
În condiţii de irigare s-a constatat faptul că, pentru a acoperi necesarul de apă, proporţia
în care au contribuit sursele de apă existente a fost următoarea: solul a asigurat în medie pe cei
patru ani o proporţie de aproximativ 25% din cantitatea necesară, precipitaţiile au asigurat o
proporţie medie de 60%, iar prin irigare s-a asigurat în general o proporţie medie de peste 10%
din cantitatea de apă necesară plantelor.
56

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul XI
Capitolul XI
REZULTATELE ŞI DISCUŢII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A
CULTURII DE SOIA ÎN CONDIŢII DE IRIGARE ŞI NEIRIGARE
În cadrul experienţelor efectuate în perioada 2004 – 2007, analiza economică a fost
realizată pentru cultura de soia în ansamblu, în condiţii diferite de cultură. Nu s-au analizat din
punct de vedere al eficienţei economice producţiile obţinute de cele trei soiuri de soia studiate,
deoarece pe baza rezultatelor obţinute, între cele trei soiuri de soia nu s-au înregistrat diferenţe
de producţie asigurate statistic.
De asemenea, cele trei soiuri de soia studiate s-au dovedit a fi la fel de valoroase atât din
punct de vedere al caracterelor cantitative cât şi din punct de vedere al calităţii producţiilor
obţinute. Comercializarea diferenţiată a producţiilor soiurilor de soia nu ar fi fost justificată.
Indicatorii economici urmăriţi în vederea stabilirii profitului obţinut în fiecare an de
cercetare au fost: costul unitar de producţie, preţul de vânzare, rata profitului, profitul brut şi
profitul total.
Costul de producţie s-a obţinut în urma raportării cheltuielilor aferente producţiei
principale la producţia medie, preţul unitar de vânzare fiind impus de confruntarea cererii cu
oferta şi cheltuielile unitare realizate pentru a obţine 1 kg de produs finit.
Profitul s-a calculat ca diferenţă dintre preţul de vânzare al produsului şi costul unitar de
producţie. Rata profitului s-a obţinut prin raportarea procentuală dintre profit şi costul de
producţie, iar profitul total se obţine prin înmulţirea profitului unitar cu producţia totală.
11.1. CONCLUZII PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A CULTURII DE SOIA
ÎN PERIOADA 2004 – 2007
Figura 11.1. prezintă modul cum a oscilat profitul obţinut la cultura de soia în perioada de
cercetare, 2004 – 2007, în diferite condiţii de cultură în ceea ce priveşte regimul de irigare şi
tipul de fertilizare aplicat în perioada de vegetaţie.
Pe baza rezultatelor obţinute în urma analizei eficienţei economice a culturii de soia în
perioada de cercetare 2004 – 2007, se poate afirma faptul că în condiţiile aplicării fertilizării de
bază la cultura de soia neirigată, s-a obţinut un cost unitar de producţie care a oscilat între
1,07 lei/kg şi 1,26 lei/kg. Costul unitar mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, a fost de
1,17 lei/kg.
57

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul XI
Rata profitului a variat în această situaţie între 2,90% şi 11,96%. În medie pe perioada de
cercetare, rata profitului, a înregistrat în condiţii de neirigare şi fertilizare de bază a culturii de
soia, o valoare de 6,74%.
I2F2
2004-2007
2007
2006
2005
2004
645.20
791.31
841.09
791.51
887.42
I2F1
2004-2007
2007
2006
2005
2004
410.24
529.34
572.67
583.17
767.94
I1F2
2004-2007
2007
2006
2005 94.40
2004
290.10
304.88
313.22
447.89
2004-2007 165.84
2007
181.44
I1F1 2006 136.86
2005 70.61
2004
274.43
0.00 100.00 200.00 300.00 400.00 500.00 600.00 700.00 800.00 900.00 1000.00
Profitul total / Total profit (lei/ha)
2004-2007
2007
2006
2005
2004
Fig. 11.1. Oscilaţia profitului total obţinut la cultura de soia, în perioada 2004 – 2007
Fig. 11.1. The total profit oscillation obtain at soy bean culture, in 2004 – 2007
Profitul total înregistrat în aceste condiţii a fost cuprins între 70,61 lei/ha şi 274,43 lei/ha
(fig. 11.1.). Profitul mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, realizat la cultura de soia în
condiţii de neirigare şi aplicare în perioada de vegetaţie a fertilizării de bază, a fost de
165,84 lei/ha.
Tot în condiţiile unei culturi neirigate de soia, însă fertilizată în plus cu două fertilizări
foliare alături de fertilizarea de bază, costul unitar de producţie obţinut, a fost cuprins între
1,07 lei/kg şi 1,17 lei/kg, iar pe perioada celor patru ani de cercetare, 2004 – 2007, s-a obţinut un
cost unitar mediu, de 1,13 lei/kg.
Rata profitului a înregistrat valori cuprinse între 3,38% şi 14,22%. În medie, pe perioada
de cercetare, 2004 – 2007, s-a realizat o rată a profitului în condiţii de neirigare şi aplicare a
tipului de fertilizare F 2 la cultura de soia, de 10,10%.
58

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul XI
Profitul total realizat în aceste condiţii de cultură a oscilat între 94,40 lei/ha şi
447,89 lei/ha. Profitul mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, realizat în condiţiile unei
culturi de soia neirigată şi fertilizată cu tipul de fertilizare F 2 , adică fertilizarea de bază plus două
fertilizări foliare, a fost de 290,10 lei/ha.
În condiţiile unei culturi irigate de soia şi fertilizată în primul caz doar cu fertilizarea de
bază, s-a obţinut un cost unitar de producţie cuprins, în perioada de cercetare, între 0,96 lei/kg şi
1,18 lei/kg. Costul unitar mediu obţinut pe perioada celor patru ani experimentali, 2004 – 2007, a
fost de 1,08 lei/kg.
Rata profitului a oscilat în această situaţie între 12,00 % şi 24,50%. În perioada de
cercetare, 2004 – 2007, s-a înregistrat în condiţiile unei culturi de soia irigată şi fertilizată cu
tipul de fertilizare F 1 , o rată a profitului medie, de 16,42%.
Profitul total realizat în cei patru ani de cercetare în aceste condiţii de cultură a variat
între 410,24 lei/ha şi 767,94 lei/ha. Profitul mediu pe perioada de cercetare şi experimentare,
2004 – 2007, realizat la cultura de soia irigată şi fertilizată cu tipul de fertilizare F 1 a fost de
572,67 lei/ha (fig. 11.1.).
Cultura de soia irigată şi fertilizată în al doilea caz analizat cu două fertilizări foliare
alături de fertilizarea de bază a obţinut un cost unitar de producţie cuprins între 0,96 lei/kg şi
1,13 lei/kg. În aceste condiţii, s-a obţinut în medie pe perioada de experimentare, 2004 – 2007,
un cost unitar de 1,04 lei/kg.
Rata profitului a oscilat în această situaţie între 17,67% şi 25,25% în perioada de
cercetare 2004 – 2007. În medie, pe perioada celor patru ani experimentali, s-a înregistrat, în
condiţiile unei culturi de soia irigată şi fertilizată cu tipul de fertilizare F 2 , o rată a profitului de
20,74%.
Profitul total realizat a variat în perioada de cercetare între 645,20 lei/ha şi 887,42 lei/ha.
În cei patru ani de cercetare, s-a realizat un profit mediu în condiţii de irigare şi aplicare a tipului
de fertilizare F 2 , de 791,31 lei/ha (fig. 11.1.).
Cele mai scăzute valori ale profitului s-au obţinut în anul experimental 2005. Astfel, în
condiţiile unei culturi neirigate profitul obţinut în cazul fertilizării de bază a fost de 70,61 lei/ha
iar în cazul celui de-al doilea tip de fertilizare, s-a realizat un profit de 94,40 lei/ha. În condiţiile
unei culturi irigate, s-a obţinut un profit de 410,24 lei/ha în cazul efectuării fertilizării de bază în
perioada de vegetaţie şi un profit de 645,20 lei/ha în condiţiile efectuării alături de fertilizarea de
bază şi a două fertilizări foliare.
59

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul XII
Capitolul XII
CONCLUZII GENERALE
1. Concluzii privind caracterizarea condiţiilor climatice a perioadei de cercetare
2004 – 2007
In ce priveşte temperaturile înregistrate în perioada de vegetaţie a celor patru ani
experimentali, acestea s-au încadrat în limite considerate normale, însă în fiecare an au avut
valori medii peste valoarea temperaturilor medii multianuale corespunzătoare aceleiaşi perioade
de vegetaţie.
Cantitatea de precipitaţii căzută în perioada de vegetaţie în cei patru ani experimentali
prezintă diferenţe de la un an la altul. De asemenea, în cursul aceluiaşi an se înregistrează mari
neuniformităţi privind cantitatea de precipitaţii căzută. În cei patru ani de cercetare şi
experimentare s-au înregistrat precipitaţii sub media multianuală.
2. Concluzii privind alegerea materialului biologic experimentat
Soiurile de soia testate în experienţele efectuate în perioada de cercetare, 2004 – 2007, s-
au dovedit a fi soiuri cu o capacitate de producţie ridicată, şi constantă în cei patru ani de
cercetare. Între soiurile analizate nu s-au identificat diferenţe semnificative de producţie în cei
patru ani experimentali, de aceea toate cele trei soiuri Perla, Agat şi Onix, sunt recomandate a fi
cultivate în continuare în producţie.
3. Concluzii privind interpretarea statistică a rezultatelor de producţie
Interpretarea statistică s-a realizat pe baza analizei varianţei privind influenţa interacţiunii
celor trei factori experimentali asupra producţiilor realizate în fiecare an experimental.
Pe baza rezultatelor obţinute se poate afirma faptul că, dintre cei trei factori experimentali
urmăriţi în experienţă, factorul regimul de irigare şi factorul tipul de fertilizare au influenţat
obţinerea unor diferenţe de producţie asigurate din punct de vedere statistic de către cele trei
soiuri de soia.
Pe baza rezultatelor obţinute, se poate afirma faptul că, irigarea a determinat obţinerea
unei producţii medii de soia de 3,50 t/ha în perioada de cercetare. Această producţie a fost
60

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul XII
distinct semnificativ superioară producţiei medii realizată în condiţii de neirigare, de 2,33 t/ha.
Sporul de producţie mediu pe perioada de cercetare, realizat datorită irigării a fost de 1,17 t/ha.
În ce priveşte influenţa timpului de fertilizare aplicat asupra producţiei de soia obţinută,
s-a constatat faptul că în condiţiile aplicării fertilizării de bază plus două fertilizări foliare, s-a
obţinut o producţie medie de 3,11 t/ha, semnificativ superioară producţiei realizată în cazul
aplicării doar a fertilizării de bază (2,71 t/ha). Sporul de producţie mediu realizat în perioada de
cercetare datorită efectuării a două fertilizări foliare alături de fertilizarea de bază a fost de
0,4 t/ha.
În perioada de cercetare şi experimentare, între cele trei soiuri de soia, nu s-au înregistrat
diferenţe de producţie asigurate statistic, excepţie făcând doar anul 2005, când soiul Onix a
înregistrat o producţie semnificativ superioară martorului, adică soiul Perla. Producţiile medii ale
celor trei soiuri realizate în diferite condiţii de cultură, în perioada de cercetare, 2004 – 2007, au
fost de 2,88 t/ha în cazul soiului Perla, de 2,87 t/ha în cazul soiului Agat şi de 2,98 t/ha în cazul
soiului Onix.
4. Concluzii privind determinarea consumului de apă la cultura de soia
Pe baza rezultatelor obţinute, se poate desprinde concluzia că, în condiţiile unei culturi
irigate, consumul de apă al plantelor a fost mai mare comparativ cu cel realizat în condiţii de
neirigare.
Consumul de apă a culturii de soia, determinat în condiţii de neirigare cu ajutorul metodei
directe a bilanţului de apă din sol, a oscilat în cei patru ani de cercetare, între 3376 m 3 /ha şi
3923 m 3 /ha. Consumul mediu de apă, pe perioada de cercetare, a culturii de soia în condiţii de
neirigare, a fost de 3607 m 3 /ha.
În condiţii de irigare, consumul total de apă al culturii de soia în perioada de vegetaţie a
oscilat între 3980 m 3 /ha şi 4598 m 3 /ha, iar consumul mediu pe perioada de cercetare, 2004 –
2007, în condiţii de irigare, a fost de 4287 m 3 /ha.
În ceea ce priveşte oscilaţia consumului zilnic de apă în perioada de vegetaţie a anilor
experimentali, se poate afirma faptul că, la începutul şi la sfârşitul perioadei de vegetaţie, s-au
înregistrat valori mai scăzute ale consumului de apă, iar la mijlocul perioadei de vegetaţie, valori
mai ridicate. Aceasta a coincis cu stadiul de dezvoltare al plantelor, când cerinţele pentru apă au
fost mai ridicate şi cu perioada cea mai călduroasă din an. De exemplu luna iulie, a fost luna în
care s-au înregistrat în general valori maxime ale consumului zilnic de apă.
61

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul XII
Consumul de apă al plantelor a fost stabilit şi cu metoda indirectă Thornthwaite. În
această situaţie, în perioada de vegetaţie a celor patru ani experimentali, consumul de apă a
oscilat între 5400 m 3 /ha şi 6257 m 3 /ha. Consumul de apă mediu, pe perioada de cercetare,
2004 – 2007, determinat cu metoda indirectă Thornthwaite, a fost de 5993 m 3 /ha.
S-a apelat la aceste două metode de determinare a consumului de apă, deoarece sunt des
utilizate în câmpurile experimentale şi continuă o serie de cercetări care s-au desfăşurat de-a
lungul mai multor ani în zona subumedă a Transilvaniei. Metodele sunt precise, iar rezultatele
obţinute pot fi recomandate şi utilizate de producătorii agricoli, întrucât în experienţă s-a urmărit
stabilirea cât mai exactă a consumului de apă la cultura de soia în condiţii de irigare şi neirigare,
precum şi utilizarea cât mai judicioasă a apei de irigare.
5. Concluzii privind determinarea coeficientul de valorificare a apei şi eficienţa
apei de irigare
În condiţii de neirigare, coeficientul de valorificare a apei a înregistrat valori care au
oscilat în perioada de vegetaţie a celor 4 ani experimentali cuprinse între 1,28 şi 1,66. În condiţii
de irigare, valorile coeficientului de valorificare a apei au variat în perioada 2004 – 2007, între
1,07 şi 1,28.
În ce priveşte rezultatele obţinute privind coeficientul de valorificare a apei totale, s-a
remarcat faptul că, acesta a înregistrat valori mai scăzute în condiţii de irigare comparativ cu
valorile înregistrate în condiţii de neirigare la cele trei soiuri urmărite în experienţă.
În perioada de cercetare şi experimentare 2004 – 2007 eficienţa valorificării apei de
irigare a culturii de soia a avut valori cuprinse între 1,48 şi 2,85.
În anul experimental 2005, cel mai secetos an din perioada de cercetare, s-au înregistrat
cele mai scăzute valori ale eficienţei valorificării apei de irigare rezultând astfel că soiurile de
soia au valorificat cel mai bine apa de irigare în acel an.
6. Concluzii privind stabilirea surselor de apă care au asigurat necesarul de apă al
culturii de soia
Pe baza rezultatelor înregistrate, se poate afirma faptul că în condiţiile unei culturi
neirigate, precipitaţiile au asigurat în medie un procent de 70% din cantitatea de apă necesară
plantelor în cei patru ani experimentali (2004 – 2007).
În condiţii de irigare, proporţia în care au contribuit sursele de apă existente a fost
următoarea: solul a asigurat în medie pe cei patru ani o proporţie de aproximativ 25% din
62

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Capitolul XII
cantitatea necesară, precipitaţiile au asigurat o proporţie medie de 60%, iar prin irigare s-a
asigurat în general o proporţie medie de peste 10% din cantitatea de apă necesară plantelor.
7. Concluzii privind eficienţa economică
Profitul mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, realizat la cultura de soia în
condiţii de neirigare şi aplicare în perioada de vegetaţie a fertilizării de bază, a fost de
165,84 lei/ha. Costul unitar mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, obţinut în aceste
condiţii, a fost de 1,17 lei/kg.
Profitul mediu pe perioada de cercetare, 2004 – 2007, realizat în condiţiile unei culturi de
soia neirigată şi fertilizată cu tipul de fertilizare F 2 , adică fertilizarea de bază plus două fertilizări
foliare, a fost de 290,10 lei/ha. Pe perioada celor patru ani de cercetare, 2004 – 2007, s-a obţinut
s-a obţinut în această situaţie, un cost unitar mediu, de 1,13 lei/kg.
Profitul mediu pe perioada de cercetare şi experimentare, 2004 – 2007, realizat la cultura
de soia irigată şi fertilizată cu tipul de fertilizare F 1 a fost de 572,67 lei/ha. Costul unitar mediu
obţinut pe perioada celor patru ani experimentali, a fost de 1,08 lei/kg
În cei patru ani de cercetare, s-a realizat un profit mediu în condiţii de irigare şi aplicare a
tipului de fertilizare F 2 , de 791,31 lei/ha. În aceste condiţii, s-a obţinut în medie pe perioada de
experimentare, 2004 – 2007, un cost unitar de 1,04 lei/kg.
Cele mai scăzute valori ale profitului s-au obţinut în anul experimental 2005.
Se poate remarca faptul că pentru realizarea unor producţii ridicate şi rentabile din punct
de vedere economic, aplicarea irigării şi a fertilizărilor foliare alături de fertilizarea de bază au
avut un rol hotărâtor. Astfel, prin aplicarea irigării şi a tipului de fertilizare F 2 , s-a realizat un
profit mediu pe perioada de cercetare de 791,31 lei/ha, net superior profitului realizat de cultura
de soia în condiţii de neirigare şi aplicare doar a fertilizării de bază, de 165,84 lei/ha.
63

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Bibliografie
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. ARDELEAN M., 2009, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, Ed. AcademicPres
Cluj-Napoca;
2. BOTZAN M., 1972, Bilanţul apei în solurile irigate, Ed. Academică Bucureşti;
3. BUDIU V., 1993, Studiu cu privire la necesitatea irigaţiei în condiţiile zonei subumede
din Transilvania, Buletinul USA Cluj-Napoca, A-H, 47/2, 75-83;
4. BUDIU V., 1994, Stabilirea coeficienţilor de corecţie a evapotranspiraţiei potenţiale în
vederea avertizării udărilor în sistemele de irigaţie, Buletin USA Cluj - Napoca,
A-H, 48/1, 97-105;
5. DIMANCEA, ŞT., A. DORNEANU, I. BEJAN, C. DRAGNEA, V. RĂDULESCU,
1970, Probleme agricole, Rev. Cereale şi plante tehnice, nr. 3, 32-37;
6. DÎRJA M., 2004, Îmbunătăţiri funciare, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca;
7. DÎRJA M., AL. COLIŞAR, I. PĂCURAR, FL. CORCIOIU, D. DAN, 2008, Economical
efficiency of the irrigation regime for salad and tomato crops in protected areas,
Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultură, vol. 65; 508-511;
8. GÂDEA ŞTEFANIA, 2003, Fiziologie vegetală, Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca;
9. GIOSAN N., I. NICOLAE, GH. SIN, 1986, Soia, Ed. Academiei Republicii Socialiste
România;
10. GRUMEZA N., O. MERCULIEV, C. TUSA, 1988, Consumul de apă al plantelor cu
aplicaţii în proiectarea şi exploatarea amenajărilor de irigaţii, Redacţia de
propagandă tehnică agricolă Bucureşti;
11. GRUMEZA N., C. TUŞA, 2000, Consumul de apă şi evoluţia teritoriului amenajat pentru
irigaţii din România, Buletinul AGIR, nr.3, Bucureşti;
12. IONESCU-SISEŞTI V. 1971, Culturi irigate, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti;
13. IONESCU-SISEŞTI V. şi colab., 1982, Irigarea culturilor, Ed. Ceres, Bucureşti;
14. JINGA I., 1971, Cercetări privind valorificarea prin infiltraţie a apelor reziduale
provenite de la complexele pentru creşterea şi îngrăşarea industrială a
porcilor, Teză de doctorat, IAMB, Bucureşti;
15. JINGA I., I. PLEŞA, S. CÎMPEANU, 1993, Baze pentru experimentarea amenajării
terenurilor agricole în vederea fertilizării cu ape uzate şi nămoluri provenite din
complexele animaliere în vederea combaterii poluării solului, Contract ISPIF –
SA Bucureşti;
64

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat – Bibliografie
16. LUCA E., 1994, Cercetări privind tehnologia şi regimul de irigare la porumbul cultivat în
condiţii ecologice din zona subumedă a Transilvaniei, Teză de doctorat, Cluj-
Napoca;
17. LUCA E., Z. NAGY, 1999, Irigarea culturilor, Ed. Genesis Tipo Cluj-Napoca;
18. LUCA E., V. BUDIU, ANA CIOTLĂUŞ, 2008, Exploatarea sistemelor de îmbunătăţiri
funciare – Irigaţii, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;
19. LUP A., 1997, Irigaţiile în agricultura României, Ed. Agris – Redacţia Revistelor
Agricole;
20. MAXIM A., 2008, Ecologie generală şi aplicată, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;
21. MUREŞANU E., LEONTINA CĂTINAŞ, V. LEGMAN, ADRIANA SĂMĂRTINEAN,
I. TRIFU, 1999, Soiuri timpurii de soia pentru Câmpia Transilvaniei,
Contribuţii ale cercetării ştiinţifice la dezvoltarea agriculturii, vol. V,: 173-192;
22. NAGY Z., E. LUCA, AL. TURDEANU, 1994, Cercetări privind consumul de apă al
principalelor culturi de câmp din zona colinară a Transilvaniei, Buletinul IACN,
Seria Agricultură, nr. 48;
23. ONCIA SILVICA, 1999, Cercetări cu privire la consumul de apă al principalelor culturi
irigate în condiţiile Câmpiei Banatului, Teză de doctorat, USAMV a Banatului,
Timişoara;
24. ONCIA SILVICA, 2004, Îmbunătăţiri funciare, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara;
25. PĂLTINEANU RODICA, D. CONSTANTIN, A. LUP, IOANA CRĂCIUN, 1981,
Consumul de apă şi tehnica de irigare a soiei pentru boabe, Rev. Cereale şi
plante tehnice, nr.6;
26. POPESCU I.C., 1978, Consumul de apă şi prognoza în irigarea culturilor, Ed. Scrisul
Românesc Craiova;
27. POPESCU GH., D. BUCUR, 1999, Apa şi producţia vegetală, Ed. Gheorghe Asachi,
Iaşi;
28. SUCIU SANDA, E. LUCA, ANCUŢA PUŞCAŞ, ADRIANA HOBAN, N. POP, 2008,
Research regarding the water-consumption at soy bean culture, in experimental
years 2005-2006, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultură, vol. 65,
654;
29. SUCIU SANDA, E. LUCA, ADRIANA HOBAN, ANCUŢA PUŞCAŞ, N. POP, 2008,
The influence of irrigation on the obtain production on four soy bean variety in
2005-2006, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Seria Horticultură, vol. 65, 655;
65

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat
SUMMARY
Introduction
Plants’ life is necessarily related to water, the latter representing the environment where
all vital biochemical processes are conducted.
Acknowledging the major role of water in the life of plants, it is important the one knows
their water requirements during the vegetation period, and how one can meet this need. The
existing water sources in nature contribute in different proportions to provide the water needs of
a culture. Irrigation is the main way to control the provision of crops water requirement during
their vegetation period.
The experiences intended to determine water consumption of soybean culture using the
soil water balance method and the Thornthwaite indirect method, during 4 years of research,
2004 – 2007. Based on knowledge of water consumption, one attempted to cover the crop water
requirements using irrigation.
In the four years of research and experimentation, one followed the behavior of three
varieties of soybean, Perla, Agat and Onix, in a non-irrigated and irrigated crops experiment and
also in terms of application of two types of fertilization.
The varieties were developed at Agricultural Research and Development Station of Turda
and are varieties recommended for growing in the sub-humid region of Transylvania, as they
meet the requirements of the culture in the area.
Statistical interpretation of the production results
The first factor to be followed in technological research was the irrigation regime. Based
on the results obtained, it can be said that, during the research, the irrigation resulted in obtaining
a soybean average yields of 3,50 t/ha. This production was distinctly significantly superior to the
average soybean production, performed in non-irrigated conditions, 2,33 t/ha. The average
production growth rate, during the research conducted through irrigation, was 1,17t/ha.
The second experimental factor analyzed was the type of fertilization applied during the
growing season. In this case one followed and analyzed, from a statistical point of view, soybean
yields achieved using basic fertilization with N, P, K, (F 1 ) compared with soybean yields
achieved under the application of the basic fertilization plus two foliar fertilization with
microelements (F 2 ).
66

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat
The soybean average yield during the research and experimentation, conducted in terms
of applying fertilization type F 2 , was 3,11 t/ha, yields significantly higher compared to the
average production achieved when applying the type of fertilization F 1 (2,71 t/ha). The average
production growth, in the research period, due to the two foliar fertilization beside the basic
fertilization was 0,4 t/ha.
The third experimental factor was the variety. During the research, the three varieties of
soybean have not provided statistical production variation, except only in 2005, when the variety
Onix has a significantly higher production compared to the witness, which was the Perla variety.
Water consumption of soybean culture
Based on the results obtained, one concluded that, in conditions of irrigated soybean
crops, water consumption of plants is higher compared to the one achieved in terms of nonirrigation.
The average consumption of water during the research period, when cultivating soybeans
in non-irrigation conditions, was 3607 m 3 /ha and under irrigation conditions, the average
consumption during the research period, 2004 – 2007 was 4287 m 3 /ha.
The average water consumption during the research period, 2004 – 2007, determined
using the Thornthwaite indirect method, was 5993 m 3 /ha.
Coefficient total water valorification and the efficiency of irrigation water
valorification
Concerning the results obtained on the overall water valorification rate, it was noted that
it has lower values under irrigation compared with the values recorded in terms of non-irrigation
conditions for the three varieties pursued experience.
In the conditions of a non-irrigated irrigated soybean crop, the water valorification rate
determined for the three soybean varieties values between 1,28 and 1,66. In the conditions of an
irrigated soybean crop, the water valorification factor has values between 1,07 and 1,28.
Following the determinations and calculations, the values obtained for the valorification
efficiency of irrigation water by the soybean varieties ranged between 1,48 and 2,85. It was
found that the three varieties studied varieties Agat and Onix have used the best the irrigation
water.
67

Ing. Sanda Suciu
Rezumat al tezei de doctorat
Cover of soybean water requirements
The research period covered the years 2004 – 2007 and established how the existing
water sources (soil, precipitations and irrigation water) have contributed to cover the soybeans
crop water requirements, both in terms on non-irrigation and irrigation conditions.
Based on the results recorded, one can say that in terms of non-irrigated crops, rainfall
contributed largely to the plants necessary water. Thus, rainfall had provided an average of 70%
of the amount of water needed by the experimental cultures in the four years (2004 to 2007).
Under irrigation, it was found that in order to cover the necessary of water, the extent to
which existing water sources have helped was the following: soil provided, for those four years,
an average proportion of about 25% of the required amount, rainfall have provided an average
rate of 60% and the irrigation generally provides a medium proportion of over 10% of the
amount of plants water need.
Economic efficiency
In the experiments performed during the period 2004 – 2007, the economic analysis was
done for the soybean crop as a whole, under different conditions of culture. It was not examined
in terms of economic efficiency yields obtained by the three soybean varieties studied, because
the results obtained from three varieties of soybean production have not provided statistical
variation.
The average profit for the research and experimentation period, 2004 – 2007, obtained for
the cultivation of soybeans in irrigated conditions and fertilized using F 1 was 572,67 lei/ha. The
average unit cost obtained during experimental period of four years, was 1,08 lei/kg.
In the four years of research, one obtained an average profit under irrigation and
fertilization application F 2 , of 791,31 lei/ha. In these circumstances, one obtained an average
(2004 – 2007), a unit cost of 1,04 lei/kg.
68