GAVRIL CIUBAN - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"

Gavril Ciuban - 60
„Nu-i niciun fel de noutate în ceea ce spun acum: Gavril
Ciuban face parte din grupul celor trei-cinci poeţi maramureşeni
care vor rămâne în istoria literaturii. Ca să nu se înţeleagă cumva
greşit, în respectivul grup îl includ şi pe regretatul Ioan Alexandru,
atât de aproape de sufl etul maramureşenilor. Altfel era destul de greu
să ajung la numărul acesta de poeţi despre care se va vorbi şi mai
târziu. Gavril Ciuban, într-o jumătate de secol de existenţă, a scris
foarte puţin. Poate că a scris mai mult, dar a fost deosebit de zgârcit
cu tiparniţa, spre deosebire de alţi confraţi, care au publicat mai mult
decât au produs. Dar, vorba lui Aurel Baranga, nu-i bine să-i judecăm
pe scriitori, fie şi numai pentru faptul că sunt singurele fiinţe pe care le
aşteaptă, inexorabilă, Judecata de Apoi. Parafrazându-l pe Ion Caraion
putem afirma, fără teama de a greşi: Ciuban vine în numele poeziei pe
care n-a scris-o nimeni. Poezia lui dispune de o excelentă dexteritate
verbală care atinge constant cotele sensibilităţii. Lipsită de metafore
inutile, urcând mereu pe firul istoric al liricii adevărate, poezia lui Ciuban
este o minunăţie care nu se mai împlineşte. Ea face deliciul cititorului pe
care îl pune pe gânduri. […].
Pentru a-şi întreţine bogata dotare imagistică, Gavril Ciuban e
un neobosit căutător de situaţii pe care ştie să le exploateze cu mult har,
scoţând totul din ele, lăsând mereu impresia că este pe punctual să îşi
creeze o a doua natură. Poate că, petrecându-şi vremea cu oameni ca
noi, are impresia că şi-o risipeşte. Nu ştiu unde îl va găsi a Doua Venire
pe poet. Poate, vorba lui, „în acelaşi poet din Balcani, lângă fântâna
cu / ghinturi deflorând-o pe Ana / pe catafalcul de probă”. E treaba
lui. Paradoxal, poezia, destul de tehnică, puternic şlefuită, e străbătută
din când în când de o subtilă tristeţe. Ironia, prezentă la tot pasul, nu
poate acoperi tristeţea poetului. Nici amara persifl are a lucrurilor
sau stărilor omeneşti nu reuşeşte camufl ajul. Sincer mă bucur că în
preajma noastră trăieşte Gavril Ciuban, unul dintre cei mai importanţi
poeţi ai generaţiei sale.”
p. 200-201).
(Ciascai, Grigore. Ispita lecturii. Baia Mare : Proema, 2009,
100 Documentar biobibliografic aniversar