o_19a87scjhkf61re01cvl1b403lda.pdf
Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură. (Romani 12:7) Dumnezeu să binecuvânteze România! 1 STUDIEREA ŞI I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI I PROBLEME LA: „MAITREYI” de Mircea Eliade (plan de idei şi comentariu literar) Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIII Prof. IOAN HAPCA
- Page 2 and 3: •Mircea Eliade (1907-1986) 1986)
- Page 4 and 5: 4 Casa în care a trăit Mircea Eli
- Page 6 and 7: •OPERE REPREZENTATIVE ale lui Mir
- Page 8 and 9: Mircea Eliade - personalitate compl
- Page 10 and 11: 10 Mircea Eliade - personalitate co
- Page 12 and 13: 12 Mircea Eliade - personalitate co
- Page 14 and 15: 14 Mircea Eliade - personalitate co
- Page 16 and 17: Unul din aspectele esenţiale dezb
- Page 18 and 19: DEFINIŢIA ŞI APRECIEREA ROMANULUI
- Page 20 and 21: 20 Tema romanului „Maitreyi”
- Page 22 and 23: Discursul narativ al romanului „M
- Page 24 and 25: Discursul narativ al romanului „M
- Page 26 and 27: Maitreyi devine mai prietenoasă, i
- Page 28 and 29: Construcţia subiectului romanului
- Page 30 and 31: Construcţia subiectului romanului
- Page 32 and 33: 32 Personajele romanului „Maitrey
- Page 34 and 35: 34 Personajele romanului „Maitrey
- Page 36 and 37: 36 Personajele romanului „Maitrey
- Page 38 and 39: •Ceea ce impresionează la aceast
- Page 40 and 41: Personajele romanului „Maitreyi
- Page 42 and 43: Caracterizarea personajului ALLAN
- Page 44 and 45: Caracterizarea personajului ALLAN
- Page 46 and 47: Caracterizarea personajului ALLAN
- Page 48 and 49: „MAITREYI” - ROMAN SUBIECTIV
- Page 50 and 51: Citat din http://www.ziare-pe-net.r
Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.<br />
Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.<br />
(Romani 12:7)<br />
Dumnezeu să binecuvânteze<br />
România!<br />
1<br />
STUDIEREA ŞI I APROFUNDAREA<br />
DIVERSELOR ASPECTE ŞI I PROBLEME LA:<br />
„MAITREYI” de Mircea Eliade<br />
(plan de idei şi comentariu literar)<br />
Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIII<br />
Prof. IOAN HAPCA
•Mircea Eliade (1907-1986) 1986) – Date biografice:<br />
Mircea Eliade s-a a născut la 9 martie 1907 în Bucureşti, , fiind<br />
al doilea fiu al căpitanului de infanterie Gheorghe Eliade şi al<br />
Ioanei Eliade, , născută Stoenescu. . Tatăl său purta iniţial<br />
numele de Ieremia, , pe care şi-l schimbă din marea admiraţie pe<br />
care o are pentru personalitatea lui Ion Heliade Rădulescu.<br />
Copilăria şi-o o petrece la Râmnicul Sărat, Cernavodă şi<br />
Bucureşti, , unde tatăl a fost mutat, pe rând, cu garnizoana.<br />
Urmează cursurile Liceului „Spiru Haret”, unde, după primul<br />
an este ameninţat cu repetenţia din cauza corigentelor la limba<br />
română, franceză şi germană, dar este salvat în ultimul moment de<br />
profesorul său de ştiinţele naturii.<br />
Este pasionat de fizică, chimie şi ştiinţele naturii, studiază intens,<br />
după un program riguros de lucru, dormind numai 4 ore pe<br />
noapte. Citeşte mult şi din domenii variate, învaţă persana şi<br />
sanscrita, lucrează la „Romanul adolescentului miop” ” şi<br />
publică povestirea fantastică „Cum am descoperit piatra<br />
filozofală”, lucrare premiată în 1921 de „Ziarul Ştiinţelor<br />
Populare”. 2<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
•Mircea Eliade (1907-19861986 – Date biografice:<br />
Din 1925 urmează Facultatea de Litere şi Filozofie din<br />
Bucureşti, , având ca profesori personalităţi ilustre ale culturii<br />
române: Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu, Mircea<br />
Florian, Dimitrie Gusti, Tudor Vianu, Nicolae Iorga.<br />
Cel care a exercitat o puternică influenţă asupra lui Mircea<br />
Eliade este profesorul Nae Ionescu, , titular al cursului de<br />
Logică şi Metafizică, , în al cărui periodic, „Cuvântul”, va<br />
publica.<br />
În 1927 face o călătorie în Italia şi îl vizitează pe Giovanni<br />
Papini, , iar în 1928 revine pentru trei luni la Roma, , de unde<br />
trimite o cerere de bursă pentru studii de filozofie orientală în<br />
India, , primind o invitaţie de a studia cu ilustrul filozof<br />
Dasgupta.<br />
După susţinerea tezei de licenţă la Bucureşti, Eliade pleacă în<br />
India, , la Universitatea din Calcutta, , unde studiază sanscrita<br />
şi filozofia hindusă, locuind o vreme în casa profesorului<br />
Dasgupta, , unde o cunoaşte pe fiica acestuia, Maitreyi.<br />
3<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
4<br />
Casa în care a trăit Mircea Eliade<br />
între anii 1934-1940, Prof. IOAN Bulevardul HAPCA Dacia, Bucureşti
•Mircea Eliade (1907-19861986 – Date biografice:<br />
Întors în ţară în 1931 pentru satisfacerea stagiului militar,<br />
fundează o grupare, „Criterion”, împreună cu mai mulţi prieteni,<br />
între care Mircea Vulcănescu, Petre Comarnescu, Mihail<br />
Sebastian, Constantin Noioca şi Emil Cioran.<br />
În 1933 îşi susţine doctoratul în filozofie cu o lucrare despre<br />
Yoga şi devine cadru universitar, calitate în care predă cursuri de<br />
istoria religiilor.<br />
După război se stabileşte la Paris, , unde va preda la Şcoala de<br />
Înalte Studii (Sorbona), apoi la marile universităţi ale lumii.<br />
În 1956 devine profesor la Universitatea din Chicago,<br />
continuându-şi în tot acest timp activitatea publicistică şi literară.<br />
În 1976 începe publicarea operei sale capitale, „Istoria<br />
credinţelor şi ideilor religioase”, care-l va consacra definitiv<br />
între savanţii secolului al XX-lea.<br />
Mircea Eliade moare la Chicago, , la 22 aprilie 1986.<br />
5<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
•OPERE REPREZENTATIVE ale lui Mircea Eliade (1907-<br />
1986)<br />
Proza literară: „Izabel şi apele diavolului” (1930),<br />
„Maitreyi” (1933), „Lumina ce se stinge”, „Întoarcerea<br />
din rai” (1934), „Şantier”, „Huliganii” (1935),<br />
„Domnişoara Christina” (1936), „Şarpele” (1937),<br />
„Secretul doctorului Honigberger” (1940), „Noaptea de<br />
Sânziene” (1955), „Nuvele” (1963), „Pe strada<br />
Mântuleasa...” (1969), „În curte la Dionis” (1978),<br />
„Nouăsprezece trandafiri”, „Memorii” (1980).<br />
Principatele lucrări ştiinţifice: „Yoga. Essai sur les<br />
origines de la mistique indienne” (1936), „Mitul<br />
reintegrării” (1942), „Tratat de istoria religiilor”, „Mitul<br />
eternei reîntoarceri” (1949), „Sacru şi profan” (1956),<br />
„Aspecte ale mitului” (1963), „De la Zamolxis la Genghis-<br />
Han” (1970), „Istoria credinţelor şi ideilor religioase” - 3<br />
volume (1976-1978).<br />
6<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
7<br />
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• 1. Formaţia sa spirituală este erudită şi<br />
enciclopedică.<br />
• Discipol al filozofului Nae Ionescu, aparţinător<br />
al curentului „gândirist”, Mircea Eliade adoptă<br />
ideile ortodoxiste autohtone, credinţele<br />
populare în Dumnezeu, considerând că<br />
literatura trebuie să ilustreze mitologia<br />
populară românească.<br />
• Ca membru al societăţii „Criterion”, este<br />
considerat „şeful noii generaţii”, din care mai<br />
făceau parte Emil Cioran, Constantin Noica,<br />
Eugen Ionescu, Mircea Vulcănescu, Petre<br />
Ţuţea, Petre Pandrea, Petru Comarnescu.<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• 2. Opera ştiinţifică<br />
• • Lucrările ştiinţifice ale lui Mircea Eliade se caracterizează<br />
prin rigoare erudită şi acoperă cele mai variate domenii: religie,<br />
istorie, lingvistică, antropologie, folclor, literatură şi mitologie.<br />
Mircea Eliade consideră că „literatura este fiica mitologiei”.<br />
• • Debutează cu povestirea ştiinţifico-fantastică fantastică „Cum am<br />
descoperit piatra filozofată”, fiind premiat în 1921 de<br />
„Ziarul Ştiinţelor Populare”.<br />
• • Teza de doctorat este un studiu ştiinţific intitulat<br />
„Psihologia meditaţiei indiene – studii despre yoga”,<br />
susţinută în 1933 şi republicată sub titlul „Yoga. Essai sur<br />
les origines de la mistique indienne”, , în 1936.<br />
• • Predă la Universitatea din Bucureşti cursul de istoria religiilor.<br />
• • Editează revista „Zamolxis”.<br />
• • Până în 1942 publică peste o mie de studii şi articole şi<br />
douăzeci de volume, o operă amplă.<br />
8<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• 3. Tezele fundamentale ale sistemului filozofic – concepte:<br />
• Fenomenologia sacrului: sacrul este revelaţia<br />
realului „întâlnirea cu ceea ce ne mântuieşte, dând sens<br />
existenţei noastre”<br />
• Defineşte conceptele „sacru”” şi „profan”, considerând că ele<br />
se află într-o totală dependenţă, sacrului i se opune profanul,<br />
dar ele sunt „două situaţii existenţiale asumate de om de-a<br />
lungul existenţei sale”.<br />
• Introduce conceptul de „hierofanie”, care este forma de<br />
manifestare a sacrului profan („La ţigănci”).<br />
• „Coincidentia<br />
oppasitorum”(armonizarea<br />
contrariilor) defineşte unitatea dintre ştiinţă şi literatură, ca<br />
fiind „Marele Tot. Ying şi Yang”, componente preluate din<br />
filozofia indiană. Marele Tot, Universul, este alcătuit din<br />
lumi şi spaţii paralele, de aceea spiritele în care sacrul este<br />
foarte puternic, pot depăşi limita timpului şi a spaţiului, pot<br />
accede în lume, în alt timp şi în alt spaţiu.<br />
• Mircea Eliade ilustrează în operele sale mitul ieşirii din<br />
9<br />
timp şi mitul ieşirii din spaţiu.<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului<br />
cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
10<br />
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• 4. Mitul „povesteşte o istorie sacră, el<br />
relatează un eveniment care a avut loc într-un<br />
timp primordial, timp fabulos al începuturilor.<br />
Mitul furnizează modele pentru condiţia<br />
umană şi conferă, prin această semnificaţie, şi<br />
valoare existenţei”.<br />
• Mircea Eliade face trimitere la cuvântul<br />
grecesc „mythe”, care înseamnă „vivant, viu”.<br />
• Lucrări de mitologie: „Mitul eternei<br />
reîntoarceri”, „Sacru şi profan”,<br />
„Aspecte ale mitului”, „De la Zamolxis la<br />
Genghis-Han”.<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
• 5. Istoric al religiilor.<br />
11<br />
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• Mircea Eliade a realizat una din cete mai cutezătoare sinteze<br />
ale experienţei umane, a sacrului din preistorie şi până în<br />
prezent.<br />
• Lucrările: „Tratat de istorie a religiilor”, publicat la Paris<br />
în 1942 şi „Istoria credinţelor şi ideilor religioase”, în 3<br />
volume, elaborat între 1976-1983, 1983, care structurează credinţele<br />
religioase pe epoci istorice.<br />
• 6. Mircea Eliade – scriitor.<br />
• Opera literară este caracterizată de o literatură a autenticităţii,<br />
definită astfel de el însuşi în studiul „Fragmentarium”:<br />
„o<br />
mare creaţie epică reflectează în bună parte şi mijloacele de<br />
cunoaştere ale epocii, sensul vieţii şi valoarea omului,<br />
cunoştinţele ştiinţifice şi filozofice”.<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
12<br />
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• Creaţia sa literară cunoaşte, în principal, trei faze:<br />
• 1. Epicul pur, , în spiritul lui André Gide, , care evidenţiază<br />
eroul lucid, dominat de dorinţa cunoaşterii de sine, care<br />
încearcă să-şi ordoneze epic experienţele trăite („Maitreyi”,<br />
„Întoarcerea din rai”, „Huliganii”, „Nuntă în cer”).<br />
„Romanul adolescentului miop” ” ilustrează întâmplări ale<br />
autorului din anii de liceu, prezentate şi sub alte aspecte „decât<br />
cele atât de duios evocate de Ionel Teodoreanu” şi se voia a<br />
fi o carte „ştiinţific exactă” ” asupra „acestei misterioase<br />
perioade de trecere de la copilărie la tinereţe”.<br />
• În 1930 scrie „un roman pe jumătate autobiografic, («Izabel<br />
şi apele diavolului») şi altul mai mult sau mai puţin<br />
fantastic, «Lumina ce se stinge», publicat în 1934”<br />
• (Mircea Eliade, Paris, 1980).<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
13<br />
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• Creaţia sa literară cunoaşte, în principal, trei<br />
faze:<br />
• 2. Proza fantastică, reprezentată încă din 1934 de<br />
primul roman de acest fel, „Lumina ce se stinge”.<br />
• Mircea Eliade fundamentează fantasticul prin mituri<br />
arhaice ale cosmogoniei şi Creaţiei (preluat în bună<br />
măsură din „Sărmanul Dionis” – Mihai<br />
Eminescu), prin visul magic, , ieşiri fabuloase din<br />
timp şi spaţiu („Domnişoara Christina”, „Secretul<br />
doctorului Honigberger”),<br />
mitul totemic<br />
(„Şarpele”),<br />
mituri autohtone (mitul labirintului,<br />
mitul ielelor), mituri indice (mitul eternei reîntoarceri,<br />
dialectica sacrului şi a profanului), mituri universale<br />
(mitul coborârii în Infern), motive magice (strigoiul).<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
14<br />
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• Creaţia sa literară cunoaşte, în principal, trei<br />
faze:<br />
3. Fantasticul ascuns în banalitatea cotidiană în<br />
romanele şi nuvelele scrise după război, în care „naraţiunea se<br />
desfăşoară pe mai multe planuri, ca să dezvăluie în mod<br />
progresiv fantasticul ascuns în banalitate cotidiană”.<br />
• 3.<br />
• Dialectica „sacru-profan”, definită în studiile filozofice,<br />
acţionează asupra eroilor din aceste creaţii, care parcurg<br />
experienţe spirituale superioare, ieşind din banalitatea<br />
profanului şi intrând în domeniul sacrului.<br />
• Semnificative în acest sens sunt nuvelele adunate în volumul<br />
„În curte la Dionis”: „La ţigănci”, „Douăsprezece mii<br />
de capete de vite”, „O fotografie veche de 14 ani”,<br />
„Podul”, „Adio” etc.<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
15<br />
Mircea Eliade – personalitate complexă<br />
a culturii şi literaturii româneşti<br />
• 7. Complexitatea operei lui Mircea Eliade<br />
este unul din cele mai solide argumente în<br />
susţinerea ideii că unitatea creaţiei sale constă<br />
în profunzimea substanţială a scrierilor,<br />
indiferent că sunt filozofice, ştiinţifice sau<br />
literare: „pentru a judeca ceea ce am scris,<br />
cărţile mele trebuiesc judecate în totalitatea<br />
lor. Dacă ele au vreo valoare, vreo<br />
semnificaţie, atunci, acestea apar numai în<br />
totalitatea operei”.<br />
• Sursa textului „MAITREYI” de Mircea Eliade:<br />
http://www.fileshare.ro/4.51028957525E+12<br />
Prof. IOAN • HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Unul din aspectele esenţiale dezbătute în opera fantastică a lui Mircea Eliade –<br />
esenţial deoarece facilitează în cel mai înalt grad speculaţia metafizică – este acela al<br />
timpului, privit sub două laturi. Prima semnifică identificarea lui cu istoria, cu trecerea<br />
ireversibilă către neant. Acest timp înseamnă o limitare a existenţei umane, un drum<br />
încet, dar sigur către nefiinţă. Cea de a doua marchează, dimpotrivă, abolirea oricăror<br />
limite, trecerea într-un timp sacru, în care degradarea îşi încetează acţiunea malefică.<br />
Ar fi vorba, prin urmare, de intrarea într-un fel de prezent continuu, care neagă<br />
devenirea şi în care existenţa nu se mai îndreaptă înspre neant.<br />
16<br />
Prof. IOAN HAPCA
Înţelegerea literaturii fantastice a lui Mircea Eliade e condiţionată<br />
de cunoaşterea eseurilor sale, eseuri în care scriitorul vorbeşte, şi<br />
o face adeseori, despre legătura dintre sacru şi profan.<br />
În studiul Teme iniţiatice şi teme literare, , publicat în revista<br />
Înşir'te Mărgărite, , în 1952, revistă care în acea perioadă apărea<br />
la Paris pentru românii emigraţi (studiul este republicat în<br />
româneşte în 1993, în volumul de eseuri Împotriva<br />
deznădejdii),<br />
Mircea Eliade face o referire sintetică la teme<br />
mitologice valorificate literar, definind, de asemenea, sensul<br />
cuvintelor iniţiat, erou, pelerinaj, labirint, drum spre<br />
Centru.<br />
Atât iniţiatul cât şi eroul aveau un scop comun: dobândirea<br />
nemuririi.<br />
Deosebirea constă în faptul că eroul îşi cucerea o nemurire<br />
aproape divină, iar iniţiatul îşi asigura o soartă optimă post<br />
mortem: supravieţuirea personalităţii integrale, beatitudinea<br />
finală de ordin metafizic.<br />
17<br />
Înţelegerea literaturii fantastice<br />
Prof. IOAN HAPCA
DEFINIŢIA ŞI APRECIEREA ROMANULUI<br />
•Definiţie:<br />
Romanul este o scriere epică în proză, cu<br />
acţiune complexă, de mare întindere, desfăşurată pe mai<br />
multe planuri, cu personaje numeroase şi cu o intrigă<br />
complicată.<br />
•Romanul are o structură narativă amplă, organizată pe<br />
mai multe planuri paralel sau intersectate, în care se<br />
prezintă un număr mare de personaje, cu o pondere<br />
diferită în structura epică (personaje principale,<br />
secundare, episodice etc.).<br />
•În studiul intitulat „Fragmentarium”, Mircea<br />
Eliade defineşte literatura autenticităţii ca pe o mare<br />
creaţie epică ce „reflectează în bună parte şi mijloacele<br />
de cunoaştere ale epocii, sensul vieţii şi valoarea<br />
omului, cunoaşterile ştiinţifice şi filozofice”.<br />
18<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
19<br />
PLAN DE IDEI al ROMANULUI<br />
•• Încadrare: Roman al experienţei, modern, cu<br />
caracter de confesiune.<br />
•• Tema: Iubirea imposibilă şi consecinţele ei tragice.<br />
•• Titlul: Numele personajului central feminin al<br />
romanului.<br />
•• Viziunea narativă: subiectivă, naratorul-<br />
protagonist retrăind iubirea de altădată consemnată<br />
într-un jurnal.<br />
•• Construcţia subiectului:<br />
•- Prin anii 1930, Allan, , tânăr inginer englez, îşi găseşte de lucru<br />
în India;<br />
•- Aici se îndrăgosteşte de Maitreyi, , fiica superiorului său;<br />
•- Alungat de tatăl fetei, tânărul trăieşte o mare suferinţă.<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
20<br />
Tema romanului „Maitreyi”<br />
•Romanul<br />
„Maitreyi” se înscrie în direcţia realistă a<br />
prozei lui Mircea Eliade, , alături de „Isabel şi apele<br />
diavolului” sau „Întoarcerea din rai”.<br />
•Romanul are ca temă o poveste de iubire tristă şi<br />
impresionantă, petrecută în spaţiul exotic şi misterios al<br />
Indiei.<br />
•Caracterizat drept „cea mai integrală şi servilă<br />
întrupare a gidismului în literatura noastră”<br />
(Călinescu), Mircea Eliade este un prozator modern:<br />
eroii săi, în majoritate tineri, au o viaţă afectivă intensă,<br />
în care iubirea, neliniştea, dezorientarea, timpul,<br />
singurătatea, constituie tot atâtea mărci ale existenţei.<br />
•(gidism<br />
= maniera de a crea a lui André Gide)<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Discursul narativ al romanului „Maitreyi”<br />
•1. Apărut în 1933, romanul „Maitreyi”, de Mircea Eliade, , este<br />
alcătuit din cincisprezece capitole (numerotate cu cifre romane,<br />
fără titluri). Formula estetică utilizată este modernă, romanul<br />
fiind alcătuit ca o lungă mărturisire pe marginea jurnalului scris<br />
de narator, cu ceva timp în urmă, pe când se afla în India.<br />
•„Maitreyi”” are, prin urmare, caracter confesiv, cel care vorbeşte fiind şi<br />
protagonistul întâmplărilor relatate (narator-protagonist).<br />
•Incipitul<br />
(„Am şovăit atâta în faţa acestui caiet, pentru că n-am<br />
izbutit să aflu încă ziua precisă când am întâlnit-o o pe Maitreyi”),<br />
atestă caracterul confesiv al cărţii şi relevă dorinţa naratorului-<br />
protagonist de a afla adevărul: aflat într-un prezent tern şi sărac,<br />
acesta încearcă să fixeze clipa de graţie a trecutului când o<br />
cunoscuse pe Maitreyi. . Incipitul explică şi titlul romanului.<br />
•Recitirea jurnalului constituie o modalitate optimă pentru a<br />
analiza complicatele trăiri sufleteşti ale tânărului îndrăgostit:<br />
iubirea, nesiguranţa, remuşcările, durerea, neputinţa.<br />
21<br />
CLICK/ENTER<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Discursul narativ al romanului „Maitreyi”<br />
•2.<br />
Finalul relevă starea de incertitudine trăită de naratorul-<br />
protagonist: „... Şi dacă n-ar fi decât o păcăleală a dragostei<br />
mele De ce să cred De unde ştiu Aş vrea să privesc ochii<br />
Maitreyiei.”<br />
•Interogaţiile rămân fără răspuns, ca în vechiul mit indian al ,<br />
vălului Mayiei (care ascunde esenţa lucrurilor).<br />
•3. Romanul este alcătuit din secvenţe narative legate prin<br />
înlănţuire.<br />
•Scris la persoana I, „Maitreyi” este o confesiune duioasă, lucidă<br />
şi amară, în care naratorul-protagonist apelează la fluxul<br />
memoriei, pentru a răspunde la marile lui întrebări.<br />
•Romanul<br />
„Maitreyi” poate fi privit şi ca un poem de dragoste,<br />
cuprinzând două timpuri: al iubirii (timp magic şi mitic, atât de<br />
plin, încât ar putea deveni necronologic) şi al povestirii<br />
(prezentul sărac, din interiorul căruia povestitorul priveşte spre<br />
trecutul pierdut).<br />
22<br />
•CLICK/ENTER<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
23<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
Maitreyi i se păru „mult mai<br />
frumoasă”, fata, îmbrăcată „în<br />
sari de culoarea ceaiului<br />
palid, cu papuci albi, cusuţi în<br />
argint, cu şalul asemenea<br />
cireşelor galbene, şi buclele ei<br />
prea negre, ochii ei prea mari,<br />
buzele ei prea roşii”, îi păru<br />
acum miraculoasă.<br />
Admirând vestimentaţia<br />
Maitreyiei, Lucien îşi<br />
notează detalii ale costumului,<br />
bijuteriilor şi ornamentelor<br />
specific indiene, timp în care<br />
tânăra „tremura toată, palidă,<br />
înspăimântată”.
Discursul narativ al romanului „Maitreyi”<br />
•Aceste<br />
două timpuri ar putea explica şi cele două tonalităţi ale confesiunii:<br />
•a)<br />
una lirică (în fragmentele care reconstituie vremea iubirii):<br />
„Eram emoţionat, o mărturisesc, parcă m-aş fi deşteptat dintr-<br />
un coşmar; furia îmi trecuse, şi mă dureau vorbele pe care i le<br />
spusesem”.<br />
•b)<br />
una lucidă (aparţinând prezentului): „Jurnalul acesta este<br />
exasperant. De ce trebuie să sufăr atâta ca să înţeleg un singur<br />
om”.<br />
•O O altă particularitate compoziţională a romanului (tot modernă)<br />
este faptul că acesta pare a fi unitar, , dar, în realitate, este<br />
alcătuit din numeroase episoade în care predomină analiza<br />
gândurilor şi sentimentelor naratorului-protagonist: „văzut de<br />
departe (romanul n.n.), apare ca o singură ţâşnire epică, deşi e<br />
făcut în fond din sfărâmături analitice”. (George<br />
Călinescu).<br />
•Sursa textului în format (<strong>pdf</strong>):<br />
•http://bookspot.ro/file.axdfile=2010%2F10%2FMircea+Eliade+<br />
http://bookspot.ro/file.axdfile=2010%2F10%2FMircea+Eliade+-+Maitreyi.<strong>pdf</strong>+Maitreyi.<strong>pdf</strong><br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
24<br />
Prof. IOAN HAPCA
Construcţia subiectului romanului „Maitreyi”<br />
•La un prim nivel de interpretare, acţiunea ar putea fi povestită<br />
astfel:<br />
•Allan<br />
– tânăr inginer european, venit în India la lucru şi stabilit<br />
la Calcutta, , face cunoştinţă cu Maitreyi (fiica lui Narendra<br />
Sen – superiorul ierarhic al lui Allan).<br />
•Invitat să locuiască în casa familiei Sen, , tânărul va avea revelaţia<br />
unei lumi misterioase şi ciudate, axate pe alte valori morale decât<br />
cele ale europenilor şi suficientă sieşi.<br />
•În această lume, Maitreyi constituie şi ea o revelaţie: este primitivă, dar şi<br />
cultivată (cunoscută fiind în cercurile de intelectuali bengaleze, prin poemele<br />
filozofice pe care le scria, apreciate chiar de marele scriitor Tagore); tandră,<br />
dar şi capricioasă, „fiinţă umană şi aspiraţie metafizică” (Pompiliu<br />
Constantinescu), Maitreyi îi apare oaspetelui cu o înfăţişare mereu nouă,<br />
învăluită în mister: „Dacă mă gândeam adesea la Maitreyi (...), dacă, mai<br />
ales, mă tulbura şi mă neliniştea, aceasta se datora straniului şi neînţelesului<br />
din ochii din răspunsurile, din râsul ei (...). Nu ştiu ce farmec şi ce chemare<br />
aveau până şi paşii ei”.<br />
25<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Maitreyi devine mai<br />
prietenoasă,<br />
interesându-se se de<br />
obiceiurile europenilor,<br />
presupunând că în ţara<br />
lui este foarte frig, de<br />
aceea sunt aşa de albi:<br />
„Sunteţi foarte frumoşi.<br />
Şi eu aş vrea să fiu albă,<br />
nu se poate asta, nu e<br />
aşa”.<br />
26<br />
Prof. IOAN HAPCA
Construcţia subiectului romanului „Maitreyi”<br />
•Viaţa lui Allan cunoaşte astfel două ipostaze: una profană<br />
(constând în activitatea curentă şi în relaţiile cu ceilalţi europeni<br />
din India) şi una sacră, , întrucât în proza lui Mircea Eliade,<br />
fiecare poveste de dragoste este o hierofanie. . (hierofanie<br />
=<br />
revelare a sacrului)<br />
•Cei doi tineri se întâlnesc mereu: în bibliotecă, (unde lucrează la<br />
clasificarea cărţilor familiei), la masă, pe terasa casei; uneori, ei se<br />
plimbă cu maşina, sub cerul plin de stele al Bengalului sau<br />
poartă lungi discuţii (la care ia parte şi Chabu – sora mai mică a<br />
Maitreyiei).<br />
•Câtva timp, Allan îşi păstrează luciditatea, fiind chiar deranjat de<br />
atitudinea prea îngăduitoare a familiei Sen: : „Când ni se<br />
încurajează şi glumele sentimentale, mă dezgustă. Mi se părea că<br />
e un complot general la mijloc, ca să mă îndrăgostesc de<br />
Maitreyi” (în realitate, familia Sen urmărea să-l l înfieze pe Allan<br />
pentru ca, la bătrâneţe, să poată pleca în Anglia).<br />
27<br />
Prof. IOAN HAPCA •CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Construcţia subiectului romanului „Maitreyi”<br />
•Treptat, tânărul este prins în jocul iubirii (de o nesfârşită<br />
suavitate) pe care îl evocă în acorduri înalte, poematice: „ Când voi<br />
găsi liniştea, omule, Dumnezeule, prietenul meu”<br />
•Fiecare întâlnire cu Maitreyi relevă o altă faţetă a acestei fiinţe<br />
misterioase şi nefericite, alcătuite din îndrăzneală şi ingenuitate,<br />
vis magic şi naivitate, imposibil de cunoscut ca însăşi Mama<br />
Pământ.<br />
•Iubirea constituie un miracol, dar şi o modalitate de încadrare în<br />
armonia cosmică; de aici, frumuseţea nopţii bengaleze (cu cerul<br />
plin de stele şi arborii plini de licurici); de aici, natura luxuriantă a<br />
Indiei – ipostază a unui Cosmos purificat, în care se săvârşesc<br />
mistere:<br />
•„Cine ştie ce minuni se urzeau atunci printre lotuşii cu frunzele strânse, în<br />
apa aceea fără tresărire în care se oglindeau zborurile boabelor de aur Mă<br />
scuturam mereu pentru că preajma noastră se prefăcuse în basm, şi omul<br />
tânăr din mine, omul ceasului aceluia de amăgiri, se lăsa adormit de sfinţenia<br />
şi irealul prezenţei noastre în faţa acestui eleşteu încremenit”.<br />
28<br />
Prof. IOAN HAPCA •CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Construcţia subiectului romanului „Maitreyi”<br />
•Când Maitreyi începe să-l l viziteze, noaptea, pe Allan, , bucuria şi<br />
extazul se împletesc în sufletul ei cu conştiinţa că a păcătuit, că a<br />
tulburat marele Ritm în care se încadrează toate.<br />
•De aceea, va oficia un ritual al logodnei, neaşteptat şi pur, în care<br />
cuvintele se convertesc în incantaţii înalte, tulburătoare ca muzica<br />
sferelor: „Mă leg pe tine, pământule că eu voi fi a lui Allan şi a<br />
nimănui altuia. Voi creşte din el ca iarba din tine. Şi cum aştepţi<br />
tu ploaia, aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi sunt ţie razele,<br />
aşa va fi trupul lui mie (...). Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu mă<br />
minţi, maica mea”.<br />
•Locul în care se va desfăşura acest ritual devine astfel Centru al<br />
Lumii şi poartă de comunicare cu marele Univers; ; prin ritual,<br />
cuplul se întoarce în timpul mitic, devenind arhetip.<br />
•Autorul transformă iubirea celor doi într-o „universalia” şi îi<br />
conferă virtuţi ontologice, fiecare îndrăgostit devenind un Pelerin<br />
spre Absolut, , spre iniţiatica „nuntă în cer”.<br />
29<br />
Prof. IOAN HAPCA •CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Construcţia subiectului romanului „Maitreyi”<br />
•Trădaţi involuntar de Chabu, , cei doi îndrăgostiţi sunt despărţiţi în mod brutal<br />
de Sen care-i cere lui Allan să plece şi să întrerupă orice legături cu fiica sa.<br />
•Chinuit de amintiri, tânărul se retrage în Himalaia; ; mai târziu află că, dorind<br />
să fie alungată din casă spre a-l l urma, Maitreyi i se dăruise vânzătorului de<br />
fructe.<br />
•Nimic nu poate schimba însă hotărârea tatălui, iar povestea de dragoste capătă<br />
o aură tragică.<br />
•Atâta vreme cât căsătoria ar fi trebuit să fie o reiterare a Cosmogoniei (prin<br />
constituirea întregului), interzicerea ei conduce la pierderea contactului cu<br />
frumuseţea lumii.<br />
•De aici, cele două viziuni din jurnal, asupra aceleiaşi realităţi: una<br />
luminoasă corespunzând timpului iubirii şi alta interogativ-<br />
sceptică cea a timpului amintirii: parantezele arată o tristă<br />
oboseală cosmică transformată în luciditate.<br />
•Maitreyi<br />
– ale cărei dimensiuni sunt de mare eroină tragică, îşi<br />
va călca jurământul faţă de Muma Pământ şi-şi va realiza<br />
destinul fără Allan, , pe care îl va mai vedea într-o „nuntă în cer”<br />
către sfârşitul secolului trecut, în care le-a fost dat să trăiască.<br />
30<br />
Prof. IOAN HAPCA •CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
•Allan<br />
este personaj principal complex şi schimbător.<br />
Totodată, Allan este un personaj modern, care trăieşte o<br />
experienţă existenţială unică, pe care o analizează cu luciditate.<br />
•În fiecare moment al acestei experienţe, tânărul trece prin<br />
frământările specifice omului modern: neliniştea, incertitudinea,<br />
chinul, neputinţa.<br />
•În planul concret al romanului, Allan este un tânăr<br />
inginer englez venit la lucru în India.<br />
•Mândru<br />
de originea sa europeană, ambiţios şi<br />
harnic, inteligent şi dedicat muncii sale de<br />
pionierat, el este apreciat de superiori, cu deosebire de<br />
Narendra Sen.<br />
•În planul mitic, personajul ar putea fi privit în două ipostaze:<br />
•a) ipostaza adamică;<br />
•b) ipostaza luciferică;<br />
31<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
32<br />
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
•a)<br />
Ipostaza adamică a lui Allan corespunde unui timp<br />
sacru, pentru autor, fiecare poveste de iubire echivalând<br />
cu o hierofanie: : din această pricină, timpul iubirii nu<br />
curge cronologic, durata fiind încremenită ca înainte de<br />
primul impuls dat roatei timpului.<br />
•În casa lui Narendra Sen (spaţiu armonios, sugerând<br />
încadrarea, prin iubire, în armonia cosmică), cel dintâi reper al<br />
sacrului este chiar Maitreyi: : culoarea „de lut şi de ceară” a<br />
braţelor ei, trezeşte în sufletul tânărului sentimentul că se află în<br />
faţa unei zeiţe, ca în vechiul mit al zeiţelor mame (atât de prezent<br />
în India, , unde fiecare femeie este o „devi”).[devi = zeiţă]<br />
•Dar iubirea interzisă constituie un păcat de care Allan nu poate fi<br />
izbăvit nici prin ritualul logodnei mistice şi izgonirea din timpul<br />
sacru îi provoacă tânărului sentimentul prăbuşirii totale.<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
33<br />
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
•b) Din acest moment, Allan va repeta destinul luciferic<br />
al „căderii”” din rai: în noua lui casă, tânărul inginer este<br />
terorizat de amintiri şi trăieşte o suferinţă hohotitoare.<br />
•După retragerea în munţi, sâmburele luciferic al<br />
îndoielii va arunca peste poemul iubirii, recea plasă a<br />
interogaţiilor sceptice.<br />
•Nici vestea sacrificiului făcut de Maitreyi nu-l va<br />
vindeca de acuta luciditate şi finalul va deveni expresia<br />
unei chinuitoare îndoieli.<br />
•Redobândirea condiţiei adamice (prin lectura<br />
jurnalului) se dovedeşte a fi o iluzie, întrucât eroul este o<br />
natură dilematică, prea sceptică şi neliniştită pentru a<br />
putea recupera timpul sacru.<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
34<br />
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
•2.<br />
Maitreyi este personajul central şi eponim al<br />
romanului, a cărui complexitate este sporită prin nota<br />
de mister pe care o degajă: „Ceea ce constituie nota<br />
particulară, de o indicibilă prospeţime a cărţii e<br />
misterul care se degajă permanent din gesturile<br />
eroinei” (D. Micu).<br />
•În 1990, când adevărata Maitreyi Devi se contopea, întru<br />
Atman, , cu marele Tot, , cel care în roman îşi spusese Allan (şi<br />
care se numea Mircea Eliade) ) murise, şi el, de patru ani.<br />
•Rămăseseră în veac numai cuvintele lui, închinate<br />
ceasului de amăgiri (care fusese perioada indiană) cu<br />
duioasa iubire pentru Maitreyi: „Îţi mai aminteşti de<br />
mine, Maitreyi Şi dacă da, ai putut să mă ierţi”<br />
(dedicaţie în limba bengali, la roman).<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
• Romanul lui Mircea Eliade prezintă cel puţin trei trăsături<br />
care îl fac unic în literatura română:<br />
• 1. Este povestea unei iubiri misterioase şi tulburător de triste,<br />
petrecută într-un cadru exotic (roman exotic şi al experienţei).<br />
• 2. Cei doi protagonişti ai emoţionantului episod erotic au<br />
existat în realitate; dincolo de eventualele aspecte care ţin de<br />
ficţiune, romanul Dragostea nu moare (scris de Maitreyi<br />
Devi) ) reînvie perioada iubirii şi conferă dragostei (eternizată<br />
chiar prin titlu) caracter de mit.<br />
• 3. În romanul lui Mircea Eliade, , fiinţa interioară a lui<br />
Maitreyi este greu de descoperit, de parcă autorul ar fi aruncat<br />
peste întâmplări vălul Mayei: : amintirea tinerei fete se<br />
încheagă din nişte mărturisiri mereu retractate, sporindu-i<br />
misterul.<br />
• [Vălul Mayei = concepţie potrivit căreia realitatea este iluzorie]<br />
35<br />
Prof. IOAN HAPCA • CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
36<br />
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
• O cercetare mai atentă a personajului, relevă mai multe ipostaze<br />
care-i i subliniază complexitatea:<br />
• a) ipostaza reală;<br />
• b) ipostaza sacră;<br />
• c) ipostaza de mireasă într-o viitoare „nuntă în cer”.<br />
• a) În planul real al romanului, Maitreyi este o tânără de 16 ani,<br />
fiica inginerului Narendra Sen din Calcutta; făptură<br />
misterioasă şi schimbătoare, stranie şi ciudată ca însăşi<br />
bătrâna Indie, Maitreyi îi oferă europeanului mereu o altă<br />
revelaţie: „0 priveam cu oarecare curiozitate, căci nu izbuteam<br />
să înţeleg ce taină ascunde făptura aceasta în mişcările ei moi,<br />
de mătase, în zâmbetul timid, preliminat de panică, şi mai ales<br />
în glasul ei atât de schimbat în fiecare clipă...”<br />
• După ce Allan se mută în casa inginerului, apropierea de<br />
Maitreyi îi relevă o fiinţă pură, o „primitivă”” în sensul<br />
inocenţei, care crede că arborii au suflet şi se simte jignită până<br />
la lacrimi, atunci când un bărbat îi atinge braţul.<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
• Plină de sensibilitate (atunci când îi dăruieşte lui Allan o floare<br />
în care împletise un fir din părul ei), mândră şi dispreţuitoare în<br />
alte momente, cântând de una singură şi întristându-se se dintr-o<br />
dată, Maitreyi arată mereu o altă înfăţişare.<br />
• Ceea ce impresionează la această orientală este amestecul de<br />
nevinovăţie şi senzualitate, de la jocul copilăresc şi naiv, până la<br />
dăruirea totală, (din clipele de dragoste).<br />
• Caracterizată drept „cea mai talentată şi mai enigmatică fată<br />
din câte am cunoscut”, Maitreyi este instruită şi cultă,<br />
apreciată în cercurile bengaleze de intelectuali, dar păstrând<br />
totodată în suflet, un amestec de păgânism şi iraţional care o<br />
face unică.<br />
• Dar, în planul real al romanului, căsătoria cu Maitreyi (dorită<br />
de Allan) ) este imposibilă, căci aceasta ar atrage oprobriul<br />
public asupra familiei. De aici, alungarea din casă a oaspetelui şi<br />
imensul sacrificiu pe care-l l va face tânăra pentru a-şi câştiga<br />
dreptul la dragoste.<br />
37<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
•Ceea ce impresionează la această orientală este amestecul de<br />
nevinovăţie şi senzualitate, de la jocul copilăresc şi naiv, până la<br />
dăruirea 38<br />
totală, (din clipele de dragoste).<br />
Prof. IOAN HAPCA
39<br />
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
• b) Ipostaza sacră a Maitreyei derivă din chiar numele ei: în mitologia<br />
indiană, acest nume era purtat de soţia unui mare înţelept şi le simboliza pe<br />
femeile superioare intelectualiceşte; în termenii mitului, Maitreyi era o<br />
iniţiată, însetată de cunoaşterea adevărului absolut. Aceasta este revelaţia pe<br />
care i-o o oferă şi lui Allan – care o vede uneori ca pe o zeiţă sau ca pe o<br />
sfântă: „Alergam într-o o maşină a secolului al XX-lea şi alături de mine<br />
aveam un suflet nepătruns şi neînţeles, tot atât de himeric şi de sfânt ca şi<br />
al celeilalte Maitreyi, , sihastra din Upanishade”.<br />
[Upanishade<br />
= scriere<br />
sacră indiană]<br />
• Parcă ar fi avut un nume predestinat, tânăra bengaleză conferenţiază despre<br />
frumos şi scrie poeme filosofice apreciate chiar de marele scriitor Tagore; ; şi<br />
tot în termenii mitului, iubirea mistică pentru bătrânul poet, poate fi<br />
interpretată ca o reminiscenţă a respectului pentru cel care o iniţiase în<br />
tainele cunoaşterii religioase.<br />
• Dacă ipostaza reală a fetei acceptă iubirea totală, ipostaza ei sacră este<br />
înfricoşată la ideea că păcatul va fi pedepsit de acea forţă superioară pe care<br />
indienii o numesc Karma. . Numele eroinei mai trimite, prin asemănare, la o<br />
altă zeitate: Maitreya, , în traducere „Cel legat întru prietenie”; poate şi din<br />
acest motiv, dăruindu-i i o carte lui Allan, , ea i-o o dedică, simplu,<br />
„Prietenului”.<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
Personajele romanului „Maitreyi”<br />
• c) Ipostaza de mireasă pentru o viitoare „nuntă în cer” se<br />
conturează în ultima parte a romanului când, după dramatica<br />
lor despărţire, Maitreyi îi spune lui Allan: „În viaţa viitoare<br />
ne vom întâlni iar, dragule. Ai să mă recunoşti atunci”<br />
• Tragică interogaţie şi fără răspuns; în Univers era târziu şi<br />
asfinţise steaua iubirii. Şi totuşi, în romanul ei, Maitreyi Devi<br />
şi-a a spus Amrita (în mit, băutura de nemurire, hărăzită celor<br />
care ajung în cer).<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
40<br />
Prof. IOAN HAPCA
41<br />
Caracterizarea lui ALLAN<br />
• Principala coordonată a romanului „Maitreyi”” este erosul, care se<br />
manifestă ca dimensiune esenţială a experienţei omeneşti, acel prea plin al<br />
sufletului, văzut ca trăire limită.<br />
• Allan este într-o o permanentă derută interioară, când este un observator<br />
rece, când exaltat, când copleşit de fericire deplină, dar principala<br />
dominantă a eroului rămâne luciditatea, percepţia raţională a propriilor<br />
trăiri şi a celor din jur.<br />
• Mircea Eliade, , în ipostaza personajului european, Allan, , readuce adesea<br />
în subiectul romanului jurnalul, care devine un pretext literar şi o modalitate<br />
de confesiune şi rememorare: „Totuşi n-am scris nimic în jurnalul meu, şi<br />
astăzi, când caut în acele caiete orice urmă care să mi-o poată evoca pe<br />
Maitreyi, , nu găsesc nimic. E ciudat cât de incapabil sunt să prind<br />
evenimentele esenţiale, să ghicesc oamenii care schimbă mai târziu firul<br />
vieţii mele”.<br />
• Începutul relaţiei dintre Allan şi Maitreyi este total lipsit fie şi de intuiţia<br />
erosului, de acea iluminare spontană a „dragostei la prima vedere”.<br />
„Niciodată nu m-am gândit la dragoste în primele cinci luni” –<br />
mărturiseşte Allan cercetând jurnalul şi căutând cu înfrigurare momentul<br />
exact în care s-a a aprins flacăra iubirii.<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Caracterizarea personajului ALLAN<br />
• Sentimentul se instalează lent, se infiltrează în sufletul tânărului<br />
pe nesimţite, întâmplările consemnate urmând a fi<br />
reconsiderate cu alţi ochi atunci când scrie romanul.<br />
• Allan este un personaj analitic, taie firul în patru, caută<br />
explicaţii, întoarce pe toate feţele stările prin care trece, fapt ce<br />
argumentează trăsătura de autenticitate a romanului, gidismul<br />
evidenţiat de critica literară.<br />
• Asemenea personajelor lui Camil Petrescu, Allan este un<br />
pasionat lucid, observând şi observându-se cu febrilitate,<br />
formulând ipoteze, un erou în căutare de certitudini.<br />
• Dominat aşadar de incertitudini, Allan construieşte situaţii pe<br />
baza unor argumente lucide, apoi tot el le respinge, pentru a le<br />
înlocui cu altele care i se par mai potrivite, analizează fiecare<br />
gest, fiecare atitudine şi fiecare cuvânt şi mereu este surprins de<br />
imprevizibila Maitreyi şi de ospitaliera sa familie.<br />
• Audio integral „MAITREYI” de Mircea Eliade durează 103 minute,<br />
39’ http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/maitreyi-mircea-eliadeeliade<br />
42<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Caracterizarea personajului ALLAN<br />
• Tulburările şi frământările permanente ilustrează firea<br />
dilematică a eroului, care analizează în mod obiectiv<br />
evenimentele realităţii trăite, deşi acestea îl nedumeresc, îl<br />
descumpănesc, neputând înţelege atitudinea inginerului Sen,<br />
care îl tratează ca făcând parte din familie.<br />
• Căldura cu care este primit în casa acestuia, grija afectuoasă şi<br />
onoarea cu care este tratat de către toţi membrii familiei par să<br />
încurajeze până la complicitate apropierea dintre cei doi tineri,<br />
prin crearea de ocazii prielnice (de exemplu, lecţiile de<br />
franceză-bengaleză au loc în camera lui Allan, , nu în bibliotecă;<br />
inginerul Sen încearcă să scuze atitudinea distantă a<br />
Maitreyiei de la început etc.), prin consimţiri subînţelese, prin<br />
insinuări transparente privind eventuala lor unire.<br />
• Mentalitatea de european al lui Allan îl face să interpreteze<br />
atitudinea lor ocrotitoare ca pe un imbold spre mariaj, când – în<br />
fond – ei îl adoptaseră altfel, spiritual, dar fără să treacă totuşi<br />
graniţele impuse de religia lor, dovadă fiind respingerea totală a<br />
dorinţei lui Allan de a trece la hinduism.<br />
• Şi atunci, cum poate înţelege eroul izbucnirea furibundă şi<br />
43<br />
izgonirea sa din casa familiei Sen, , ce părea să fie şi a lui<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Caracterizarea personajului ALLAN<br />
• Maitreyi însăşi are un comportament ambiguu, pe care el îl percepe ca fiind<br />
altceva decât o strategie feminină de a flirta, fapt ce-l contrariază pe Allan,<br />
deoarece nu poate înţelege sinuozităţile subtile ale atitudinii sale, nu o poate<br />
cunoaşte ca pe o europeană.<br />
• Lucid şi analitic, Allan o vede uneori „rece şi dispreţuitoare” („Adesea, la<br />
masă, îi surprindeam un zâmbet distant şi puţin răutăcios... Mă întrebam,<br />
mai ales, dacă e stupidă ca toate celelalte fete sau dacă e, într-adevăr,<br />
simplă ca o primitivă”).<br />
• Alteori, dominat de natura sa pasională, este exaltat, întrebându-se cum „am<br />
să pot eu sugera privirile ei, niciodată aceleaşi, niciodată”.<br />
• Allan parcurge un drum al suferinţei, meandrele trăirilor sale ilustrând un<br />
adevărat proces lăuntric dominat de o conştiinţă mereu în alertă, atentă,<br />
analitică.<br />
• De la primele percepţii, când „nu o iubesc”, la emoţia provocată de<br />
intimitatea cu o indiancă ce „mă tulbură, mă fascinează, dar nu sunt<br />
îndrăgostit”, apoi recunoaşterea efectului bulversant căruia nu i se poate<br />
împotrivi („Nici o femeie nu m-a a tulburat atâta. Suferinţa mea senzuală e<br />
un blestem.”), considerându-se se vrăjit, nu îndrăgostit.<br />
44<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Caracterizarea personajului ALLAN<br />
•După ce i se dăruieşte, Maitreyi îi stârneşte suspiciunea, alte întrebări vin să<br />
tulbure sufletul îndrăgostitului în căutare de certitudini, în încercarea lui de a<br />
afla sensul exact al acestei contopiri:<br />
•„Oare<br />
Maitreyi n-a a activat ca o hipnotizată, ca un automat, de când m-a<br />
sărutat întâia oară Şi spontaneitatea, vastitatea dragostei ei faţă de mine<br />
nu sunt oare simple căderi, acte determinate de conştiinţa ei barbară,<br />
superstiţioasă”<br />
•Aceeaşi luciditate devoratoare îl face pe erou să întrevadă, în plină fascinaţie a<br />
iubirii, eventualitatea efemerităţii sentimentului: „Strângând-o o în braţe, am<br />
simţit pentru întâia dată teama că dragostea Maitreyiei ar putea cândva să<br />
mă obosească. (...) Când aveam nevoie de singurătate, de ce nu mi-o o ghicea<br />
De ce nici dragostea cea mai mare nu poate ghici dorinţa celuilalt”.<br />
•Despărţirea brutală şi năucitoare de Maitreyi îi provoacă lui Allan o<br />
nesfârşită suferinţă, o puternică şi profundă durere, devine patetic, plânge, are<br />
gânduri negre de sinucidere.<br />
•Reacţia lui este impetuoasă, cu gesturi nestăpânite, impresionante,<br />
chinuitoare: „am avut o noapte sălbatecă”; „zadarnic muşcam perna,<br />
zadarnic mă muşcam să nu ţip”, „Să mă înec în Gange şi să afle Sen cât de<br />
curat o iubeam pe Maitreyi”.<br />
45<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Caracterizarea personajului ALLAN<br />
•De altfel, drama întregii familii este cutremurătoare: „Pe Maitreyi au vrut<br />
mărite, dar ea a ţipat că va mărturisi soţului, în noaptea nunţii, că s-a a culcat<br />
cu mine şi va compromite întreaga familie, căci va fi dată afară cu scandal şi<br />
tot oraşul va afla de ruşinea ei. Inginerul, auzind-o, a lovit-o o o dată peste<br />
faţă, de a trântit-o la pământ în sânge. Dar a avut şi el imediat un atac şi a<br />
fost dus la spital. Nu mai vede deloc. I se va face operaţia într-o zi sau două,<br />
dacă se va linişti. (...) Pe Maitreyi au închis-o într-o o odaie, după ce doamna<br />
Sen a chemat şoferul s-o bată cu vergile în faţa ei, până când căzut în<br />
nesimţire. (...) Chabu a încercat să se sinucidă cu creolină.”<br />
•Finalul romanului descrie încercările eroului de a se consola,<br />
„gândul sinuciderii mi-a a apărut deodată în toată laşitatea şi<br />
ridicolul lui”.<br />
•Retras în munţii Himalaya, , o cunoaşte pe Jenia Isaac, , o<br />
„tânără fără expresie”, dintr-o o familie de evrei finlandezi şi<br />
venită aici în căutarea absolutului prin mănăstirile acestor locuri.<br />
•Allan<br />
are cu ea o scurtă relaţie, continuând să-şi analizeze<br />
stările, gândurile, reacţiile în raport cu alte femei.<br />
•CLICK/ENTER<br />
46<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Caracterizarea personajului ALLAN<br />
•O O altă relaţie, de data aceasta din interese materiale, o stabileşte<br />
cu Geurtie, „o fată bună, admirabilă”, dar continuă să se<br />
gândească la Maitreyi cu aceeaşi iubire tulburătoare, încercând<br />
să desluşească motivele pentru care tânăra se dăduse unui<br />
vânzător de fructe.<br />
•Răsfoind nişte hârtii vechi, Allan găseşte o scrisoare a unui<br />
bărbat necunoscut către Maitreyi din care reiese că fata mai<br />
avusese o iubire, pe care n-o o mărturisise nimănui, nici lui, măcar<br />
aluziv.<br />
•Contrarietatea lui Allan sporeşte, el înmărmureşte surprins de<br />
această nouă enigmă, adăugată misterioasei Maitreyi.<br />
•Ultimul gând al lui Allan, , cu care se şi termină romanul,<br />
sugestiv pentru natura eroului dominat de incertitudini: „Şi dacă<br />
n-ar fi decât o păcăleală a dragostei mele De ce să cred De<br />
unde ştiu Aş vrea să privesc ochii Maitreyiei.”<br />
47<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
„MAITREYI” – ROMAN SUBIECTIV<br />
• „Maitreyi”, de Mircea Eliade, , este un roman modern, de<br />
tip subiectiv, întrunind următoarele caracteristici:<br />
• • Este alcătuit ca un jurnal a cărui substanţă o constituie<br />
trăirile interioare ale unui tânăr, analizate cu luciditate;<br />
• • Perspectiva narativă este subiectivă, cel care îşi reciteşte<br />
jurnalul fiind profund implicat în retrăirea aventurii sale<br />
existenţiale;<br />
• • Instanţele comunicării narative (autorul, naratorul,<br />
personajele şi cititorul) se modifică în comparaţie cu romanul<br />
de tip obiectiv; cel care povesteşte este şi personaj principal al<br />
romanului (narator-personaj,<br />
viziunea „împreună cu”);<br />
• • Sursa de inspiraţie o constituie lumea interioară a acestuia,<br />
în prezentarea căreia un rol important îl are memoria;<br />
• • Relatarea se face la persoana I, iar focalizarea este<br />
internă.<br />
48<br />
Prof. IOAN HAPCA • CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Citat din Nicolae Manolescu, „Arca Noe”<br />
•„Nimeni n-a a ieşit nevătămat din jocurile<br />
Maitreiyei. . Să fie pierderea minţilor sau<br />
moartea singura ieşire din toate marile pasiuni<br />
•Chiar de-ar fi aşa cum ne învaţă cazul lui<br />
Tristan şi al Isoldei, , al lui Romeo şi al<br />
Julietei, , putem fi oare absolut siguri că, Allan,<br />
care la sfârşit doreşte din tot sufletul să mai<br />
privească o dată în ochii Maitreyiei, , ca să<br />
înţeleagă, n-a pierit el însuşi, în nesiguranţă şi<br />
durere Ce mai ştim noi despre el, o dată<br />
manuscrisul romanului încheiat” (pag. 219)<br />
49<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
•CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Citat din http://www.ziare-pe-net.ro<br />
•Romanul Maitreyi scris de Mircea Eliade<br />
descrie o frumoasă poveste de dragoste<br />
consumată între autor şi Maitreyi Devi.<br />
•Asta reiese dintr-o o primă lecturare a<br />
cărţii, care de obicei este citită în<br />
adolescenţă.<br />
•Dacă o reciteşti după 30 de ani, realizezi<br />
că este mult mai mult, pentru că o înţelegi<br />
altfel, raportând evenimentele petrecute în<br />
naraţiunea autorului, la momentele din<br />
viaţa 50<br />
personală. Prof. CLICK/ENTER<br />
IOAN HAPCA<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Audio integral „MAITREYI” de Mircea Eliade durează 103 minute, 39’<br />
http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/maitreyi-mircea-eliadeeliade<br />
Trei citate din „Întoarcerea din rai” de Mircea Eliade:”<br />
„Niciun om nu decide în dragoste. Aşa se petrece cu toată viaţa; numai întâmplarea alege, ea adună şi desparte,<br />
mai ales în iubire, şi aceasta e tragic, e inuman; că întâmplarea decide mai ales în iubire."<br />
„Niciun alt om nu ştie nimic despre dragostea altuia. Este întotdeauna un alt miracol sau un alt blestem – şi<br />
fiecare om este destinat să şi-l poarte singur, fără putinţă de evadare, fără nădejdea unei destăinuiri care să<br />
comunice cu adevărat substanţa. Zadarnice sunt toate confesiunile în dragoste; chiar dacă e mărturisită, rămâne<br />
neînţeleasă celuilalt, fiecare o traduce prin experienţa lui, şi deci nimeni nu o poate judeca."<br />
„Şi pentru că niciodată nu putem întreba pe cel căruia i se cuvine întrebarea, ne adresăm oricui, la întâmplare, şi<br />
51<br />
poate chiar dragostea, chiar cunoaşterea Prof. o alegem IOAN la HAPCA<br />
întâmplare; sau poate ne aleg ele pe noi, cine ştie"
„Numai moartea e absolută, numai ea îţi va spune dacă ai<br />
făcut bine sau ai făcut rău, dacă te-ai înălţat cu adevărat,<br />
sau ai trăit o iluzorie ascensiune.”<br />
„Doamne, de ce nu pot comunica oamenii, de ce rămân<br />
întotdeauna închişi, încercuiţi”<br />
„Am impresia că fiecare om îşi întâlneşte moartea pe<br />
care şi-a a conceput-o.” o.”<br />
„Poate toate problemele ne apar din cauza absenţelor, a<br />
lucrurilor pe cari nu le avem şi după care tânjim...”<br />
Patru citate din „Întoarcerea din rai” de Mircea Eliade”<br />
Celor care n-au îndurat niciodată lupta pentru împlinirea unei<br />
absurdităţi<br />
li se pare nebunie orice le depăşeşte slăbiciunea şi mediocritatea.<br />
Mircea Eliade, Gaudeamus<br />
52<br />
Prof. IOAN HAPCA
53<br />
Prof. IOAN HAPCA
54<br />
Despre Mircea Eliade<br />
• Mircea Eliade a devenit azi o figură de prim ordin în ştiinţa miturilor şi<br />
istoria religiilor, cărţile lui (Aspecte ale mitului, Sacrul şi profanul,<br />
Şamanismul şi tehnicele arhaice ale extazului, Yoga, imoralitate<br />
şi libertate şi, mai ales, Tratatul de istoria religiilor) reprezintă<br />
puncte de referinţă într-o disciplină de care se interesează majoritatea<br />
curentelor de idei din epocă. Psihanaliza, antropologia structurală, critica<br />
psiho-tematică etc. cercetează din unghiuri diferite miturile şi arhetipurile,<br />
reintrate şi altfel, pe calea ficţiunii, în spiritualitatea modernă obsedată de<br />
ceea ce a pierdut: sentimentul sacrului.<br />
• Mircea Eliade ocupă un loc special, prin metodă şi amploarea cercetării, în<br />
acest vast proces de revalorizare a gândirii arhaice.<br />
• În timp ce majoritatea metodelor moderne tind să demitizeze existenţa şi<br />
expresiile ei arhaice descoperind profanul în sacru, Eliade urmează o<br />
cale inversă : scopul lui este să „identifice prezenţa miticului în experienţa<br />
umană” (Fragments d’un journal, ed. Gallimard, 1973, p. 315).<br />
• Aşadar, preocuparea este de a vedea sacrul în profan, manifestarea<br />
arhetipului, miticului în faptele comune ale vieţii. Literatura modernă n-ar fi<br />
străină de această operaţie, cu atât mai necesară cât ea se dezvoltă într-o<br />
lume (societatea industrială) din care Dumnezeu (religia) a dispărut.<br />
Renaşterea artei ar fi posibilă prin redescoperirea funcţiilor mitului. În felul<br />
acesta, ea şi-ar recăpăta „demnitatea metafizică” ” pe care a pierdut-o.<br />
CLICK/ENTER, Prof. IOAN HAPCA<br />
după citirea ultimului cuvânt!
55<br />
Despre Mircea Eliade<br />
• Câteva din ideile omului de ştiinţă trec şi în opera de ficţiune.<br />
• Profesor de istoria religiilor la Universitatea din Chicago, Mircea<br />
Eliade continuă să scrie în limba română nuvele şi romane de un fantastic<br />
intelectualizat. O nuvelă mai întinsă reia cu elemente de viaţă modernă<br />
vechiul simbol al Sheherezadei. . Născocirea (povestirea) este o formă de<br />
salvare, ficţiunea concurează şi înfruntă, în cele din urmă, moartea. Pentru<br />
a-şi prelungi viaţa, un bătrân institutor bucureştean îşi creează o biografie<br />
fabuloasă. Imaginarul, miticul reprezintă o cale de mântuire.<br />
• Mai documentat psihologic şi mai complex ca structură epică este Noaptea<br />
de sânziene, publicat mai întâi în franţuzeşte sub titlul Foret interdite. E<br />
vorba de o carte iniţiatică în care până şi elementele cele mai banale<br />
(maşina) au o valoare arhetipală.<br />
• Miticul continuă, deci, să existe într-o lume desacralizată, transcendentul<br />
se manifestă în gesturile cele mai banale ale individului care, fără să ştie,<br />
poartă cu sine tiparele, riturile străvechi. Tema de aici o regăsim tratată mai<br />
concentrat şi cu efecte uneori de mare subtilitate în Nuvele (Madrid, 1963)<br />
de un realism tulburat din loc în loc de rupturi voite şi substituiri de planuri<br />
temporale. Volumul La ţigănci (KP.L., 1969) reia sumarul culegerii din<br />
1963 adăugind două povestiri noi (Adio, Podul) şi altele vechi<br />
(Domnişoara Cristina, Şarpele, Secretul doctorului<br />
Honigberger, Nopţi la Serampore), scrieri ce fac din Mircea Eliade<br />
cel mai important scriitor fantastic în proza română modernă, comparabil cu<br />
Lovecraft şi Tolkien.<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Despre Mircea Eliade<br />
• Concepţia lui asupra fantasticului nu se abate prea mult de la<br />
teoria orientalistului asupra dialecticii sacrului: după<br />
incarnaţie transcendentul se camuflează în lume (istorie),<br />
rolul literaturii este să înregistreze hierophaniile<br />
(manifestările sacrului) într-o o naraţiune care îmbrăţişează<br />
direct faptele fără a le sofistica prin comentarii parazitare.<br />
• Însă pe măsură ce miticul se revelă, ceva se ascunde, devine<br />
criptic. Literatura, interesată în astfel de lucruri, dezvăluie,<br />
lămureşte şi, în acelaşi timp, obnubilează, adânceşte misterul.<br />
• Fantasticul modern (citim în Jurnal) şi-a îmbogăţit considerabil<br />
subiectele şi metoda din contactul cu psihanaliza, etnologia,<br />
istoria religiilor şi, mai ales, din experienţele paranormale<br />
ale tinerilor care consumă droguri halucinogene. Este posibil să<br />
se nască o literatură „inteligibilă şi semnificativă”, implicată în<br />
istorie şi realitate, cu rol pedagogic superior, căci ea<br />
deschide o fereastră spre sensul adânc al fenomenelor.<br />
Fantasticul din secolul al XIX-lea cultiva evaziunea,<br />
fantasticul modern, fecundat de noile experienţe, propune<br />
tinerilor derutaţi (,,închişi în propriul vid”) o mitologic nouă.<br />
56<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Despre Mircea Eliade<br />
• Discutabilă ideea lui Eliade că senzaţiile pe care le produc<br />
halucinogenele pot duce la o redimensionare a fantasticului !<br />
• Ar trebui mai întâi să avem certitudinea că autorul de proze<br />
fantastice încearcă puterea drogurilor (operaţie ce s-a făcut, în<br />
poezie, cu mescalină) rămânând în acelaşi timp în istorie,<br />
realitate. De reţinut însă ideea că fantasticul modern nu mai<br />
poate ocoli noţiunile din urmă şi, în genere, că literatura poate<br />
câştiga sugestii noi folosind descoperirile metodelor moderne<br />
de cunoaştere. O cerinţă asemănătoare formula cu patru decenii<br />
în urmă şi Camil Petrescu, , enervat de stereotipia vechiului<br />
realism. Metodele, între timp, s-au schimbat şi literatura de azi<br />
foloseşte (nu numai cea fantastică) multe din documentele<br />
psihologice pe care i le pun la dispoziţie, de pildă, psihanaliza<br />
sau sociologia. Din consultarea miturilor poate ieşi o nouă<br />
mitologie, şi acesta este sensul spre care împinge (cu<br />
îndreptăţire) Mircea Eliade fantasticul. El experimentează în<br />
câteva nuvele temele pe care le-a analizat mai întâi ca om de<br />
57<br />
ştiinţă.<br />
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!<br />
Prof. IOAN HAPCA
58<br />
Prof. IOAN HAPCA
VALORI pe tema conştiinţei naţionale:<br />
• Patriotism – Punem ţara înainte de orice,<br />
datoria înainte de propria persoană, suntem<br />
mândri ştiind că tot ceea ce facem este pentru<br />
elevii din România şi Diaspora.<br />
Integritate – Promovăm cele mai înalte<br />
standarde de etică, onestitate şi corectitudine.<br />
Respectându-ne ne beneficiarii ne respectăm pe<br />
noi.<br />
Excelenţă profesională – Avem standarde<br />
înalte de calitate. Acţionăm cu profesionalism şi<br />
pragmatism. Dăm tot ce e mai bun pentru că<br />
doar aşa ne putem atinge ţelurile.<br />
59<br />
• Documentează-te, te, descoperă şi spune-le tuturor că ştiinţa e viitorul.<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
• CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
„MAITREYI” de Mircea Eliade<br />
(comentariu literar)<br />
Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIIIXIII<br />
Concept original şi realizare:<br />
Numai pentru UZ INTERN la<br />
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII<br />
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ<br />
str. Principală, nr. 1111<br />
Tel. 0262-368013<br />
E-mail:<br />
ihapca2002@yahoo.com<br />
60<br />
DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ Ă ACUM!!!<br />
http://sites.google.com/site/ihapca20<br />
Prof. IOAN HAPCA<br />
02/