Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

tului ar fi mult diminuat. De altfel, în legătură cu
acest aspect, un distins specialist străin, preşedinte
al Societăţii ProSilva din Austria, după ce a vizitat
în două rânduri pădurile de la Văliug, îşi exprimă
opinia că aici este vorba de „punerea în practică
a cunoştinţelor dobândite în pădurea seculară” şi
că „rezultatul este un mozaic structural extrem de
complex, cu dispunere neregulată pe orizontală şi
verticală, foarte apropiat de aspectul primar, arhetipal
al pădurii naturale virgine” (Reininger, 1997).
Evident, fiind vorba de aplicarea unor lucrări
cu un pronunţat caracter de noutate şi extinse la
suprafeţe de ordinul miilor de hectare, de-lungul
unui interval de timp de 50 de ani s-au înregistrat
şi unele inconveniente şi uneori, pe suprafeţe
restrânse, chiar şi rezultate nesatisfăcătoare. Acestea
au fost, de regulă, determinate de nerespectarea
volumelor de extras stabilite prin amenajament
(prin nerecoltare ori prin depăşire) sau de abateri
de la tehnica de aplicare a tăierilor de transformare.
Un caz pregnant legat de nerecoltarea posibilităţii
prevăzute îl constituie u.a. 22 din UP III Băile.
Aici, în decursul a patru decenii de aplicare s-a
NR. A R B O R I
140
120
100
80
60
40
20
1951
2004
2009
NORMAL
1991
0
0 20 40 60 80 100
-20
CATEGORII DE DIAMETRE
Fig. 3. Distribuţia numărului de arbori la hectar
pe categorii de diametre - u.a. 1 din U.P. VI Crivaia.
extras în medie doar un volum aproximativ egal cu
1,3 posibilităţi decenale. Din fericire, punctele de
regenerare, cele mai multe create în deceniul 1972 -
1981, au fost relativ bine amplasate şi dimensionate,
dar, oricum, în raport cu vârsta arboretului respectiv,
procesul de transformare este întârziat.
În ceea ce priveşte tehnica de aplicare a tăierilor,
rezultate nesatisfăcătoare s-au obţinut în situaţii în
REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6
care extragerile s-au făcut prin rărirea uniformă a
arboretului (de exemplu, u.a. 2 şi 3 din UP IV, u.a.
9 din UP V, u.a. 3 şi 4 din UP VI, cel puţin parţial),
indiferent dacă extragerile respective au fost timide
şi repetate, vizând un grădinărit „pe fir” sau dacă au
Foto 4. Nucleu de regenerare recent deschis în u.a. 22
din U.P. III Băile. (Foto: C. Becheru).
avut de la început caracterul unor tăieri preparatorii
sau de însămânţare - chiar de intensitate mai redusă,
dar totuşi uniforme - specific tăierilor succesive. Au
existat şi situaţii în care, în faze de început, s-a recurs
la deschideri prea mari faţă de cele recomandate de
amenajament, fapt care a determinat chiar constituiri
temporare de noi subparcele. Dacă prin aceasta - în
special în perioada de extindere a răşinoaselor -
s-a urmărit punerea în valoare a unor seminţişuri
valoroase de brad (inclusiv în u.a. 6 şi 7 din UP III,
analizate anterior), uneori asemenea deschideri s-au
făcut nejustificat (u.a. 13, 21, 28 din UP VIII), şi,
pe alocuri, chiar fără a se ţine seama de necesitatea
adaptării intervenţiilor de regenerare la condiţiile
staţionale date (u.a. 24 din UP IV). Întârzieri în
declanşarea transformării s-au înregistrat şi din
cauza refuzului unor beneficiari (agenţi economici)
de a accepta „partizi” cu material lemnos considerat
necorespunzător sub raport dimensional (cazul unor
arborete exploatabile din unităţi amenajistice situate
în partea superioară a UP II Bolnovăţ ş.a.)
Atât nerespectarea posibilităţii, cât şi abaterile
de la tehnica de aplicare a tăierilor (care trebuie să
vizeze regenerarea permanentă în buchete, grupe
şi pâlcuri cu dimensiuni în limitele de suprafaţă
precizate mai sus), pot duce la îngreunarea şi
la întârzierea semnificativă a procesului de
transformare. Soluţiile de redresare care se impun
în asemenea situaţii au fost şi vor fi în continuare
stabilite de comun acord cu specialiştii de la ocol
9