Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

vigoare (2001) se consideră ca fond optim / normal
un volum de 410 m 3 /ha pentru u.a. 1 din UP VI
Crivaia şi un volum de 420 m 3 /ha pentru u.a. 6 şi 7
din UP III Băile. În primul caz (u.a. 1 din UP VI), în
care atât fagul, cât şi bradul sunt de clasa a II-a de
producţie, situându-se totuşi în partea inferioară a
acesteia, un fond de producţie normal de 410 m 3 /ha
este în concordanţă cu prevederile normelor tehnice
de amenajare în vigoare. În cazul u.a. 6 şi 7 din UP
III, unde speciile componente, deşi de clasa a II-a
de producţie, tind spre limita superioară a acesteia -
fapt ce reiese chiar din datele amenajamentului - se
consideră că volumul de 420 m 3 /ha este subevaluat.
Potrivit unor calcule sumare şi luând în considerare
şi volumele reale preliminare ale inventarierii din
acest an (circa 630 m 3 în u.a. 6, valoare de care
se va apropia probabil şi volumul din u.a. 7, după
extragerile de masă lemnoasă prevăzute pentru acest
deceniu), se recomandă ca, prin amenajamentul
următor (2011), fondul de producţie normal pentru
aceste unităţi amenajistice să fie de circa 510 m 3 /
ha, cifră relativ apropiată de prevederile normelor
tehnice. În plus, dat fiind faptul că, după includerea
în zona de conservare durabilă a unei arii protejate
de interes naţional, funcţiile ecologice şi sociale ale
arboretelor se vor amplifica în mod substanţial, s-a
considerat necesar ca diametrele limită de 64 cm,
avute în vedere la întocmirea amenajamentului
în vigoare să fie majorate la 72 cm în cazul
arboretelor din u.a. 1 din UP VI şi la 76 - 80 cm în
cazul arboretelor din u.a. 6 şi 7 din UP III. Este de
menţionat că modificările propuse au fost avute în
vedere la stabilirea distribuţiei normale a arborilor
pe categorii de diametre în graficele din figurile 1 - 3.
Graficele respective evidenţiază trecerea treptată
de la distribuţia specifică pădurilor de codru regulat
(după clopotul Gauss) spre cea specifică codrului
grădinărit (curba - de Liocourt). Chiar dacă la anumite
categorii de diametre mai apar diferenţe semnificative,
sensul modificărilor este pozitiv, în special
pentru u.a. 1 din UP VI Crivaia şi u.a. 7 din UP III
Băile. Este de remarcat că - în toate cele trei unităţi
amenajistice - noile generaţii se dezvoltă succesiv în
buchete, grupe şi pâlcuri şi că acest fapt constituie
un avantaj remarcabil. La parcurgerea arboretelor
în cauză, se observă că grupurile respective se dezvoltă
de-o manieră favorabilă, arborii ajutându-se
reciproc, iar prin trena specifică fiecărui punct de
160
140
120
100
80
60
40
20
1961
2004
2009
NORMAL
0
0 20 40 60 80 100
-20
CATEGORII DE DIAMETRE
Fig. 1. Distribuţia numărului de arbori la hectar
pe categorii de diametre - u.a. 6 din U.P. III.
160
140
120
100
80
60
40
20
1961
2004
2009
NORMAL
0
0 20 40 60 80 100
-20
CATEGORII DE DIAMETRE
Fig. 2. Distribuţia numărului de arbori la hectar
pe categorii de diametre - u.a. 7 din U.P. III.
regenerare, se realizează o îmbinare corespunzător
între porţiunile de diferite vârste. Desigur, la exploatabilitate,
din fiecare grup vor rămâne doar câţiva
(poate 1 - 3/5) arbori, iar faptul că, până atunci,
aceştia se dezvoltă într-o colectivitate de arbori de
vârste şi stadii de dezvoltare apropiate nu are efecte
defavorabile asupra structurii de ansamblu, ci dimpotrivă.
Între timp, în porţiunile încă neparcurse cu
tăieri şi cuprinzând exemplare din cele mai valoroase,
se acumulează lemn de cea mai bună calitate.
Dacă s-ar exploata un arbore de ici, un arbore de
colo, aceste porţiuni ar fi deteriorate, şi efectul sub
raportul acumulării cantitative şi al calităţii arbore-
8 REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6