Nr. 6 / 2009 - Revista Pădurilor

Din acest punct de vedere, cu toate greutăţile
întâmpinate de contextul politic şi social în care am
urmat-o, pot afirma că am avut şi din acest punct de
vedere şanse.
Şcoala primară şi gimnazială le-am urmat în
localitatea natală, unde am beneficiat de prezenţa
unor dascăli, învăţători şi profesori, adevăraţi
apostoli ai neamului. Ei sunt cei care mi-au
îndemnat părinţii să merg la şcoală, înclusiv la liceu
şi facultate. În primele două clase primare, pe care
le-am urmat în anii 1946-1948 înaintea aşa-zisei
reforme a învăţământului, am mai apucat să fac
doi ani de religie şi să mergem în fiecare duminică
cu şcoala la biserică, unde eram obligaţi să rostim
Tatăl nostru sau Crezul în faţa enoriaşilor. Dacă
şcoala primară şi gimnazială te iniţiază în tainele
cunoaşterii, liceul îţi asigură nivelul de cultură
generală. Cursurile liceale le-am urmat în perioada
1953-1957 la Craiova şi Tg-Jiu, unde am avut şansa
de a mai avea încă profesori de croială universitară
şi de factură enciclopedică. Chiar şi în acele vremuri
tulburi, sinistre sub raport politic, am întâlnit
profesori care ne-au prezentat pentru prima dată
istoria literaturii române a lui G. Călinescu şi care
ne-au învăţat că, în afară de A. Toma, M. Beniuc,
E. Jebeleanu, M. Banuş, au mai existat în literatura
română şi un Arghezi, Blaga, Barbu, Goga şi alţii,
şi că Eminescu a mai scris şi alte poezii în afară de
Împărat şi proletar. La istorie, pe care am învăţat-o
după manualul lui Roller, profesorul ne-a mai spus
şi cine a fost Iorga sau ce rol a jucat regalitatea în
devenirea modernă a României.
Şcoala de nivel superior, facultatea, te formează
pentru viaţa socială, pentru o anumită profesiune pe
care o vei exercita în agrenajul social. Şi din acest
punct de vedere mă consider un norocos, pentru că
pentru studiile universitare am ales Silvicultura.
În toamna anului 1957 am susţinut examenul
de admitere la Facultatea de Silvicultură din cadrul
fostului Institut Politehnic din Oraşul Stalin unde,
pentru 30 de locuri rezervate absolvenţilor de
liceu, au concurat 427 de candidaţi, respectiv 14
pe un loc, reuşind al treilea, cu media 8,33, media
maximă fiind 8,60, după un concurs foarte sever cu
opt probe: Matematică scris şi oral, Chimie scris
REVISTA PĂDURILOR Anul 124 2009 Nr. 6
şi oral, Botanică scris şi oral, Zoologie şi Bazele
darwinismului numai scris.
După cum se ştie, Silvicultura, ca specializare de
învăţământ superior, oferă o pregătire multilaterală
atât în domeniul ştiinţelor biologice cât şi al
ştiinţelor tehnice. Ea este o profesiune frumoasă,
nobilă şi atrăgătoare întrucât îmbină activitatea de
teren cu cea de birou, oferind satisfacţii multiple
celor care o practică şi oarecare invidie din partea
altor specializări. Acum, la sfârşitul carierei, cred că
această specializare mi s-a potrivit cel mai bine şi
nu cred că în alt domeniu m-aş fi putut realiza la fel
de bine.
Prestigiul unei şcoli superioare îl dau în primul
rând dascălii săi şi în al doilea rând calitatea
studenţilor şi absolvenţilor. Şi din acest punct de
vedere, Silvicultura a fost favorizată.
Chiar dacă, după reforma învăţământului din
anul 1948, şi Silvicultura a trecut printr-o reformă
nu tocmai fericită, prin transferarea sa de la fosta
Şcoală Politehnică din Bucureşti la Braşov, după
nouă ani de funcţionare s-a realizat şi aici un
învăţământ de calitate.
Aici, la Braşov, la Faculatatea de Silvicultură
am avut şansa de a fi studentul unor profesori de
elită şi de mare prestigiu, cum ar fi: prof. Aurel
Rusu la Topografie şi Fotogrametrie, Iuliu Morariu
la Botanică, Rostislav Bereziuc la Meteorologie şi
Climatologie, acad. C.C. Georgescu la Fiziologia
plantelor, Maria Vidraşcu şi Târnoveanu la
Matematică, Al. Săvulescu la Dendrologie, prof.
emerit Emil G. Negulescu şi conf.dr. Ov. Petruţiu
la Silvicultură, Temistocle Redlov la Mecanică
şi Rezistenţă, Mircea Ene la Protecţia Pădurilor,
N. Rucăreanu la Amenajarea pădurilor, Vasile
Andreescu la Exploatarea pădurilor, Silviu
Corlăţeanu la Produse forestiere, acad. Stelian
Munteanu la Corectarea torenţilor, Constantin
Costea la Organizare şi planificare şi alţii.
Foştii asistenţi, ca prof. Darie Parascan la
Botanică, N. Boş la Topografie, V. Stănescu la
Silvicultură, Dendrologie şi Genetică, Iosif Ciortuz
la Amelioraţii Silvice, s-au ridicat la nivelul
maeştrilor lor.
55